Test Examen Vânător - Super Hunter

Răspunsurile întrebărilor (1000)

  • 1. Durata creşterii coarnelor cerbului comun este de:
  • a) 60 - 70 zile
  • b) 90 - 100 zile
  • c) 120 - 130 zile
  • 2. Împerecherea cerbului comun se desfăşoară în perioada:
  • a) septembrie - octombrie
  • b) iulie - august
  • c) noiembrie - decembrie
  • 3. Aprecierea vârstei cerbului împuşcat se poate face după:
  • a) dentiţie
  • b) mărimea copitelor
  • c) greutatea craniului
  • 4. Aprecierea vârstei cerbului viu se poate face după:
  • a) forma capului
  • b) forma corpului şi comportamentul animalului pe teren
  • c) culoarea părului
  • 5. Biotopul favorabil cerbului comun este reprezentat de:
  • a) zona de câmpie cu monoculturi
  • b) pădurile de foioase sau de amestec de foioase şi răşinoase de mare întindere
  • c) stepa
  • 6. Longevitatea cerbului comun este de:
  • a) aproximativ 10 ani
  • b) aproximativ 15 ani
  • c) aproximativ 20 de ani
  • 7. Constituirea cârdurilor de cerbi comuni are loc în perioada:
  • a) martie-iunie
  • b) iulie - august
  • c) octombrie-noiembrie
  • 8. Activitatea cerbului comun are caracter preponderent:
  • a) diurn
  • b) nocturn
  • c) crepuscular şi auroral
  • 9. Prădătorul cel mai important al cerbului comun este:
  • a) ursul
  • b) râsul
  • c) lupul
  • 10. Care este perioada în care îşi leapadă coarnele cerbul comun, matur?
  • a) decembrie-ianuarie
  • b) septembrie-octombrie
  • c) februarie-martie
  • 11. Cerbul comun năpârleşte:
  • a) numai primăvara
  • b) numai toamna
  • c) atât primăvara cât şi toamna
  • 12. Dimorfismul sexual la cerbul comun este:
  • a) slab pronunţat
  • b) puternic pronunţat
  • c) inexistent
  • 13. "Raza lupului" apare la:
  • a) cerbul comun
  • b) cerbul lopătar
  • c) căprior
  • 14. La care dintre următoarele specii este evident dimorfismul sexual?
  • a) urs
  • b) cerb
  • c) lup
  • 15. Care este perioada de fătare a ciutelor de cerb comun?
  • a) martie - aprilie
  • b) aprilie - mai
  • c) mai - iunie
  • 16. Care este durata gestaţiei la ciutele de cerb comun?
  • a) 28 de săptămâni
  • b) 34 de săptămâni
  • c) 40 de săptămâni
  • 17. Puiul de cerb comun cu vârsta până în 10 luni este denumit:
  • a) cerbulean sau junincă, după caz
  • b) viţel sau viţea, după caz
  • c) ied sau iadă, după caz
  • 18. Ce se înţelege prin "locul de culcuş" al cerbului?
  • a) locul în care se ascunde în caz de pericol
  • b) locul unde se odihneşte şi rumegă în timpul zilei
  • c) locul unde doarme în timpul nopţii
  • 19. După perioada de boncănit, cerbii bătrâni:
  • a) continuă să conducă cârdurile de boncănit constituite
  • b) se integrează în cârdurile de iernat ale cerbilor tineri
  • c) se retrag în locuri mai puţin accesibile unde trăiesc izolaţi
  • 20. Ce sunt scăldătorile cerbilor?
  • a) mocirle în care au obiceiul de a se scălda în perioada boncănitului
  • b) ape curgătoare în care se răcoresc în zilele călduroase
  • c) lacuri alpine în care se scaldă
  • 21. Cu ce se hrănesc natural cerbii în timpul iernii?
  • a) cu tuberculi
  • b) cu frunze uscate de arbori
  • c) cu lujeri, muguri, coajă de arbori
  • 22. Apreciaţi care dintre trofeele de cerb comun prezentate este de selecţie:
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 23. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) lupului?
  • a) nr. 1
  • b) nr. 2
  • c) nr. 4
  • 24. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) ochiului?
  • a) nr. 1
  • b) nr. 2
  • c) nr. 3
  • 25. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) de gheţuri?
  • a) nr. 1
  • b) nr. 2
  • c) nr. 3
  • 26. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) mijlocie?
  • a) nr. 1
  • b) nr. 2
  • c) nr. 3
  • 27. Unde este situată rozeta la coarnele de cerb comun:
  • a) la baza prăjinei
  • b) la baza ramurei mijlocii
  • c) la baza coroanei
  • 28. Ce se întelege prin fenomenul de homocromie la viţelul de cerb comun:
  • a) prezenţa petelor de culoare mai deschisă pe blană în primele 3 luni de viaţă
  • b) lipsa mirosului specific în primele două săptămâni de viaţă
  • c) faptul că nu deosebeşte culorile în primele două săptămâni de viaţă
  • 29. Greutatea cerbului comun la apogeu este în medie de:
  • a) 250 kg
  • b) 180 kg
  • c) 140 kg
  • 30. Iarna, cerbul comun are blana de culoare:
  • a) brun-roşcată
  • b) brun închis - cenuşie
  • c) brună, cu pete albe
  • 31. Vara, cerbul comun are blana de culoare:
  • a) brun-roşcată
  • b) brun închis - cenuşie
  • c) brună cu pete albe
  • 32. Trofeul de cerb comun atinge apogeul la:
  • a) 8 - 10 ani
  • b) 11 - 13 ani
  • c) 14 - 16 ani
  • 33. Cerbii comuni intră în regres, inclusiv în privinţa trofeului, după:
  • a) 10-11 ani
  • b) 11-12 ani
  • c) 13-14 ani
  • 34. Excrementele de cerb comun mascul se deosebesc de cele de ciută, în primul rând ca:
  • a) mărime
  • b) formă
  • c) culoare
  • 35. Cerbul comun se întâlneşte în România:
  • a) de la câmpie până în golul de munte
  • b) doar la deal şi la munte
  • c) numai la munte
  • 36. Cârdurile de cerb comun, la boncănit, sunt formate de regulă din:
  • a) 2-3 masculi dominanţi şi mai multe ciute
  • b) un mascul dominant şi mai multe ciute
  • c) un mascul dominant şi o ciută
  • 37. Boncănitul la cerbul comun începe, de regulă, mai devreme la:
  • a) câmpie
  • b) deal
  • c) munte
  • 38. Viţelul de cerb comun prezintă, în primele luni de viaţă, fenomenul de homocromie?
  • a) da
  • b) nu
  • c) doar unele exemplare
  • 39. Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia cerb comun, deşi au o dezvoltare corporală normală?
  • a) suliţarii de un an şi jumătate
  • b) furcarii de doi ani şi jumătate
  • c) cerbii adulţi care au ajuns la apogeu
  • 40. Ritualul de împerechere la cerb comun poartă denumirea de:
  • a) boncănit
  • b) gonit
  • c) alergat
  • 41. Ce se întelege printr-un "cerb de 14 impar"?
  • a) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn mai puţin de 7 ramuri
  • b) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn 8 ramuri
  • c) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celalalt corn
  • 42. Ce se întelege printr-un "cerb de 16 par"?
  • a) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn mai puţin de 8 ramuri
  • b) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn tot 8 ramuri
  • c) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celalalt corn
  • 43. Vârsta la care coarnele cerbului lopătar ating dezvoltarea maximă este de:
  • a) 5 - 6 ani
  • b) 9 - 10 ani
  • c) 14 - 16 ani
  • 44. Maturitatea sexuală a ciutei de lopătar este atinsă la vârsta de:
  • a) 1 an şi 5 luni
  • b) la 2 ani şi 3 luni
  • c) la 3 ani
  • 45. Perioada de împerechere a cerbului lopătar este:
  • a) octombrie - noiembrie
  • b) august - septembrie
  • c) ianuarie - februarie
  • 46. Ciuta de lopătar fată în perioada:
  • a) mai-iunie
  • b) februarie-martie
  • c) martie-mai
  • 47. Biotopul favorabil cerbului lopătar îl reprezintă:
  • a) pădurile de răşinoase de mare întindere
  • b) pădurile de amestec de foioase şi răşinoase din zona montană
  • c) pădurile de foioase de întindere mică intercalate cu terenuri agricole din zona de şes şi coline
  • 48. Longevitatea cerbului lopătar este de:
  • a) 10 - 12 ani
  • b) 14 - 16 ani
  • c) 20 - 25 ani
  • 49. Cum este boncănitul cerbului lopătar comparativ cu cel al cerbului comun?
  • a) este mai puternic şi mai melodios
  • b) este mai intens şi mai modulat
  • c) este mai slab şi mai monoton
  • 50. Cât durează gestaţia la femelele de cerb lopătar?
  • a) 45 de săptămâni
  • b) 24 de săptămâni
  • c) 33 de săptămâni
  • 51. Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai puţin pretenţioasă cu privire la calitatea hranei?
  • a) cerb comun
  • b) cerb lopătar
  • c) căprior
  • 52. În cazul cerbilor lopătari boncănesc:
  • a) numai masculii
  • b) atât masculii cât şi femelele
  • c) numai femelele
  • 53. Cornul de cerb lopătar dezvoltat normal, poate avea cel mult
  • a) două ramuri şi o lopată
  • b) două ramuri şi două lopeţi
  • c) trei ramuri şi o lopată
  • 54. Care dintre următoarele specii de cervide are coada cea mai lungă?
  • a) cerbul comun
  • b) cerbul lopătar
  • c) căpriorul
  • 55. Greutatea cerbului lopătar la apogeu este în medie de:
  • a) 50 kg
  • b) 70 kg
  • c) 100 kg
  • 56. Pentru cerbul lopătar din România, sunt propice biotopurile din:
  • a) zona de joasă altitudine
  • b) zona de dealuri înalte
  • c) zona de munte
  • 57. La care dintre speciile de cervide este caracteristic faptul că majoritatea exemplarelor prezintă vara pete albe pe părţile laterale ale corpului şi pe spate?
  • a) cerbul lopătar
  • b) cerbul comun
  • c) căprior
  • 58. Căderea coarnelor masculului de cerb lopătar cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în luna:
  • a) februarie
  • b) aprilie
  • c) decembrie
  • 59. În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de lopătar?
  • a) Subcarpaţii Getici
  • b) Câmpia Olteniei
  • c) Câmpia de Vest
  • 60. Durata creşterii coarnelor căpriorului este de:
  • a) 60 zile
  • b) 80 - 90
  • c) 120 - 130 zile
  • 61. Căderea coarnelor masculului de căprior cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în perioada:
  • a) octombrie - decembrie
  • b) iulie - august
  • c) septembrie - octombrie
  • 62. Căderea primei serii de coarne (fără rozetă) la masculul de căprior are loc de obicei în luna:
  • a) februarie
  • b) noiembrie
  • c) septembrie
  • 63. Împerecherea căpriorului se desfăşoară de regula în perioada:
  • a) iulie - august
  • b) mai - iunie
  • c) septembrie - octombrie
  • 64. Aprecierea vârstei căpriorului împuşcat se poate face:
  • a) după dentiţie
  • b) după mărimea copitelor
  • c) după greutatea craniului
  • 65. Aprecierea vârstei căpriorului viu se poate face:
  • a) după forma corpului şi comportament
  • b) după forma şi mărimea coarnelor
  • c) după culoarea blănii
  • 66. Biotopul favorabil căpriorului este reprezentat de:
  • a) trupuri mici de pădure din zona de câmpie şi deal
  • b) păduri întinse de foioase
  • c) păduri întinse de răşinoase
  • 67. Longevitatea căpriorului este de aproximativ:
  • a) 5 ani
  • b) 10 ani
  • c) 15 ani
  • 68. Constituirea cârdurilor de căpriori are loc în perioada:
  • a) martie-iunie
  • b) august-septembrie
  • c) octombrie-noiembrie
  • 69. Prădătorii cei mai importanţi al căpriorului în zona de munte şi dealuri înalte sunt:
  • a) ursul şi lupul
  • b) şacalul şi râsul
  • c) lupul şi râsul
  • 70. Prădătorii cei mai importanţi ai căpriorului în zona de câmpie sunt:
  • a) mistreţul şi pisica sălbatică
  • b) râsul şi şacalul
  • c) vulpea, şacalul şi câinii hoinari
  • 71. Dimorfismul sexual la căprior este:
  • a) slab pronunţat
  • b) pronunţat
  • c) inexistent
  • 72. Maximul dezvoltării coarnelor la căprior este atins la vârsta de:
  • a) 5 - 8 ani
  • b) 2 - 4 ani
  • c) 9 - 12 ani
  • 73. Femela de căprior ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:
  • a) 2 ani
  • b) 3 ani
  • c) 1 an şi 2 luni
  • 74. La căprior, coarnele reprezintă:
  • a) adaptare la condiţiile de mediu
  • b) malformaţie a craniului
  • c) caracter sexual secundar
  • 75. La căprior, coarnele cu perucă reprezintă:
  • a) adaptare la condiţiile de mediu
  • b) malformaţie
  • c) caracter sexual secundar
  • 76. La căprior, apariţia coarnelor cu perucă reprezintă efectul:
  • a) adaptării la condiţiile de mediu
  • b) castrării sau lezării testiculelor
  • c) lezării cilindrilor frontali
  • 77. "Oglinda" este caracteristică blănii căpriorului în perioada de:
  • a) vară
  • b) toamnă
  • c) tot timpul anului
  • 78. Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai pretenţioasă cu privire la calitatea hranei?
  • a) cerb comun
  • b) cerb lopătar
  • c) căprior
  • 79. În ce perioadă a anului se mai pot împerechea femelele de căprior rămase nefecundate în perioada iulie-august?
  • a) în lunile septembrie - octombrie
  • b) în lunile octombrie - noiembrie
  • c) în lunile noiembrie - decembrie
  • 80. Câţi iezi fată de obicei o femelă de căprior?
  • a) unul
  • b) doi
  • c) trei
  • 81. La cât timp de la fătare iedul de căprior se poate ridica în picioare?
  • a) imediat
  • b) la 3-4 ore de la fătare
  • c) după câteva zile de la fătare
  • 82. Cum se prezintă comportamentul social la căpriorul mascul?
  • a) este solitar de primăvara până toamna şi se grupează pe timpul iernii
  • b) cei tineri trăiesc în grupuri iar cei bătrâni solitari
  • c) toţi masculii trăiesc solitari tot timpul vieţii, numai femelele se grupează
  • 83. Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al căpriorului?
  • a) este foarte pretenţios în alegerea hranei, nu paşte la rând, ci alege speciile
  • b) nu este pretenţios în alegerea hranei şi consumă orice vegetaţie
  • c) preferă să roadă lujerii speciilor foioase ca şi capra domestică
  • 84. Vara, blana căpriorului are culoarea:
  • a) cenuşie
  • b) roşcată
  • c) brună
  • 85. Activitatea căpriorului are caracter preponderent:
  • a) diurn
  • b) crepuscular
  • c) crepuscular şi auroral
  • 86. În anumite regiuni, denumirea de
  • a) masculii de capră neagră de culoare roşcată
  • b) masculul căpriorului
  • c) masculul de capră neagră în timpul verii
  • 87. Noţiunea de "oglindă" defineşte:
  • a) suprafaţa de apă pe care se odihneşte vânatul de baltă
  • b) pata de culoare albă, din jurul anusului la femela de căprior sau penele secundare de pe aripile raţelor
  • c) umbra lăsată de raţe şi gâşte, pe suprafaţa apei, la lăsarea serii
  • 88. Care din următoarele specii nu au vezică biliară?
  • a) cerbul comun
  • b) căpriorul
  • c) mistreţul
  • 89. Raportul normal între sexe la căprior este considerat:
  • a) 1:1
  • b) 1:2
  • c) 1:3
  • 90. Greutatea căpriorului la apogeu este în medie de:
  • a) 15 kg
  • b) 30 kg
  • c) 50 kg
  • 91. La care dintre speciile de cervide este cea mai mica diferenţă de greutate între mascul si femelă:
  • a) cerb comun
  • b) cerb lopătar
  • c) căprior
  • 92. Care din următoarele specii de cervide nu se scaldă niciodată pentru deparazitare şi răcorirea corpului?
  • a) cerbul comun
  • b) cerbul lopătar
  • c) căpriorul
  • 93. Perioada de gestaţie la căprioară durează în mod obişnuit:
  • a) 9 luni
  • b) 5 luni
  • c) 4 luni
  • 94. În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de "căprior de câmp" (care trăieşte toată viaţa în afara pădurii)?
  • a) Câmpia de Vest
  • b) Câmpia Română
  • c) Podişul Dobrogei
  • 95. Ritualul de împerechere la căprior poartă denumirea de:
  • a) boncănit
  • b) rotit
  • c) alergat
  • 96. Glasul masculului de căprior poartă denumirea de:
  • a) brăhnit
  • b) behăit
  • c) boncănit
  • 97. Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia căprior, deşi au o dezvoltare corporală normală?
  • a) suliţarii de un an
  • b) furcarii de doi ani
  • c) căpriorii adulţi care au ajuns la apogeu
  • 98. Cornul de cărprior dezvoltat normal are:
  • a) două ramuri
  • b) trei ramuri
  • c) patru ramuri
  • 99. Căderea coarnelor la femela de capră neagră are loc în perioada:
  • a) octombrie - decembrie
  • b) iulie - august
  • c) niciodată
  • 100. Căderea coarnelor la masculul de capră neagră are loc în perioada:
  • a) octombrie - decembrie
  • b) iulie - august
  • c) niciodată
  • 101. Împerecherea la capră neagră se desfăşoară în perioada:
  • a) octombrie - noiembrie
  • b) iulie - august
  • c) august - septembrie
  • 102. Aprecierea vârstei caprei negre împuşcate se poate face:
  • a) după numărul inelelor anuale de pe coarne, la care se adaugă cifra 1
  • b) după lungimea coarnelor, la care se adaugă lungimea cepilor osoşi
  • c) după grosimea coarnelor, la care se adaugă grosimea cepilor osoşi
  • 103. La masculul de capră neagră, curbura la vârf a coarnelor este de circa:
  • a) 120
  • b) 140
  • c) 180
  • 104. La femela de capră neagră curbura la vîrf a coarnelor este de circa:
  • a) 90
  • b) 120 - 140
  • c) 180
  • 105. La capră neagră coarnele cresc până la:
  • a) 5 ani
  • b) 10 ani
  • c) sfârşitul vieţii
  • 106. La capră neagră coarnele cresc pe:
  • a) cilindrii frontali
  • b) cepi osoşi
  • c) prelungiri ale oaselor temporale
  • 107. Biotopul favorabil caprei negre este reprezentat de:
  • a) limita altitudinală superioară a pădurii şi golul alpin
  • b) pădurile întinse de foioase şi răşinoase din zona de munte
  • c) exclusiv pe păşunile şi în stâncăriile din zona de munte
  • 108. Longevitatea caprei negre este de:
  • a) 5 - 10 ani
  • b) 10 - 12 ani
  • c) 15 -20 ani
  • 109. Comportamentul caracteristic femelei caprei negre este traiul:
  • a) exclusiv solitar
  • b) în ciopor
  • c) cu perechea
  • 110. Prădătorii cei mai importanţi ai caprei negre sunt:
  • a) ursul şi mistreţul
  • b) şacalul şi vulpea
  • c) lupul şi râsul
  • 111. Dimorfismul sexual la capră neagră este:
  • a) slab pronunţat
  • b) pronunţat
  • c) inexistent
  • 112. La capra neagră "cornetele" reprezintă:
  • a) formaţiuni cornoase ce cresc din pielea capului şi îmbracă cepii osoşi
  • b) o continuare a craniului
  • c) cilindri frontali
  • 113. Urma caprei negre este:
  • a) alungită, iar pintenii se imprimă doar în fugă
  • b) alungită, iar pintenii se imprimă totdeauna
  • c) lăţită, iar pintenii nu se imprimă de obicei
  • 114. "Oglinda" este vizibilă la blana caprei negre în perioada de:
  • a) vară
  • b) toamnă
  • c) tot timpul anului
  • 115. Care este culoarea caprei negre în perioada de vară?
  • a) brună închis
  • b) neagră
  • c) maroniu - gălbuie
  • 116. Care este culoarea caprei negre în perioada de iarnă?
  • a) brună închis
  • b) neagră
  • c) gălbuie - cenuşie
  • 117. Cele mai dezvoltate simţuri la capra neagră sunt:
  • a) auzul şi văzul
  • b) auzul şi mirosul
  • c) mirosul şi văzul
  • 118. Cum se prezintă comportamentul social al caprei negre?
  • a) duce în general viaţă de grup
  • b) se grupează numai în perioada împerecherii
  • c) nu se grupează după maturizare, trăind izolat fiecare individ
  • 119. La capra neagră coarnele sunt specifice:
  • a) doar masculilor
  • b) doar femelelor batrâne
  • c) ambelor sexe
  • 120. Greutatea masculului de capră neagră este, de regulă, de:
  • a) 15-20 kg
  • b) 20-30 kg
  • c) 30-45 kg
  • 121. Longevitatea caprei negre este apreciată la circa:
  • a) 10 - 15 ani
  • b) 15 - 20 ani
  • c) 20 - 30 ani
  • 122. Capra neagră are activitate preponderent:
  • a) diurnă
  • b) aurorală şi crepusculară
  • c) nocturnă
  • 123. În cea mai mare parte din an, ţapii de capră neagră, bătrâni, trăiesc:
  • a) solitari, cu excepţia perioadei de împerechere când vin la ciopoare
  • b) în ciopoare compuse din ţapi şi capre cu iezi şi tineret
  • c) în grup familial, compus împreună cu capra şi iedul său
  • 124. Hrana caprei negre este constituită preponderent din:
  • a) licheni, graminee, lujeri şi muguri de foioase
  • b) lujeri şi muguri din specii de stejar
  • c) muşchi, lujeri de larice şi tisă, grâu, orz şi ovăz
  • 125. După cel de-al doilea război mondial efectivele de capră neagră în România erau prezente în:
  • a) Carpaţii Orientali
  • b) Carpaţii Meridionali
  • c) Carpaţii Occidentali
  • 126. În România efective de capră neagră se găsesc în prezent în:
  • a) Carpatii Meridionali, Occidentali şi Orientali
  • b) doar în Carpaţii Orientali si Meridionali
  • c) doar în Carpaţii Merdional şi Occidentali
  • 127. Factorul determinant pentru un biotop favorabil caprei negre în Romînia, este:
  • a) altitudinea
  • b) prezenţa stâncăriilor greu accesibile
  • c) sursa de hrană naturală de bună calitate
  • 128. Căderea coarnelor la muflon are loc în perioada:
  • a) octombrie - decembrie
  • b) iulie - august
  • c) niciodată
  • 129. Împerecherea la muflon se desfăşoară în perioada:
  • a) octombrie - decembrie
  • b) martie - aprilie
  • c) mai - iulie
  • 130. Aprecierea vârstei muflonului împuşcat se poate face:
  • a) după numărul inelelor anuale de pe coarne
  • b) după lungimea coarnelor
  • c) după grosimea coarnelor
  • 131. La masculul de muflon coarnele sunt:
  • a) lungi şi spiralate
  • b) scurte şi îndreptate spre spate
  • c) lungi şi îndreptate în sus
  • 132. La femela de muflon coarnele sunt:
  • a) lungi şi spiralate
  • b) scurte şi îndreptate spre spate
  • c) lungi şi îndreptate în sus
  • 133. La muflon coarnele cresc până la:
  • a) 5 ani
  • b) 10 ani
  • c) sfârşitul vieţii
  • 134. La muflon coarnele cresc pe:
  • a) cilindrii frontali
  • b) cepi osoşi
  • c) prelungiri ale oaselor temporale
  • 135. Simţurile dezvoltate ale muflonului sunt:
  • a) doar auzul şi văzul
  • b) doar auzul şi mirosul
  • c) auzul, văzul şi mirosul
  • 136. Activitatea muflonului are caracter preponderent:
  • a) diurn
  • b) auroral
  • c) crepuscular şi nocturn
  • 137. Dimorfismul sexual la muflon este:
  • a) slab pronunţat
  • b) pronunţat
  • c) inexistent
  • 138. Femela de muflon ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:
  • a) 1 an
  • b) 1,5 ani
  • c) 2 ani
  • 139. La muflon, mărimea coarnelor reprezintă:
  • a) adaptare la condiţiile de mediu
  • b) malformaţie a craniului
  • c) caracter sexual secundar
  • 140. Ce este cilindrul frontal?
  • a) anomalie rar întâlnită la capra neagră
  • b) partea din craniu pe care creşte cornul la cervide
  • c) interiorul vârfului tevii la armele cu ţevi lise
  • 141. Dintre speciile de interes cinegetic, din familia Cervidae fac parte:
  • a) cerbul comun, cerbul lopătar şi capra neagră
  • b) cerbul lopătar, capra neagră şi căpriorul
  • c) cerbul comun, cerbul lopătar şi căpriorul
  • 142. Dintre cele trei simţuri, miros, auz şi văz, care este cel mai redus în cazul mistreţului?
  • a) mirosul
  • b) auzul
  • c) văzul
  • 143. Simţurile mai dezvoltate ale mistreţului sunt:
  • a) auzul şi văzul
  • b) mirosul şi auzul
  • c) văzul şi mirosul
  • 144. Care din imaginile de mai jos reprezintă urma tipar, la mers liniştit, a mistreţului?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 145. Care urme tipar sunt mai mari la mistreţ?
  • a) urmele tipar ale membrelor anterioare
  • b) urmele tipar ale membrelor posterioare
  • c) nu există deosebiri de mărime între urme
  • 146. Există deosebiri între mărimea urmelor mistreţului şi mărimea urmelor porcului domestic?
  • a) da, la mistreţ, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare
  • b) da, la porcul domestic, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare
  • c) nu există deosebiri între mărimea urmelor celor două specii
  • 147. În România, biotopul favorabil mistreţului este reprezentat de:
  • a) pădurile de răşinoase
  • b) pădurile întinse de foioase
  • c) stepa
  • 148. Formarea cârdurilor de mistreţi se realizează în luna:
  • a) martie
  • b) august
  • c) noiembrie
  • 149. Activitatea mistreţului în căutarea hranei are caracter preponderent:
  • a) auroral
  • b) nocturn
  • c) diurn
  • 150. Prin ce se manifestă dimorfismul sexual la mistreţul cu vârsta peste doi ani?
  • a) culoarea părului
  • b) forma corpului şi mărimea colţilor armă
  • c) lungimea corpului
  • 151. Hrana mistreţului este de origine:
  • a) animală şi vegetală
  • b) exclusiv vegetală
  • c) exclusiv animală
  • 152. La ce vârstă ating dimensiunile maxime colţii mistreţului?
  • a) la 4 - 6 ani
  • b) la 7 - 10 ani
  • c) la 15 ani
  • 153. La ce vârstă încep să se tocească colţii armă ai mistreţului mascul?
  • a) la 12 - 14 luni
  • b) la 16 - 18 luni
  • c) la 20 - 22 luni
  • 154. La mistreţ, colţii armă sunt reprezentaţă de:
  • a) o malformaţie a maxilarului inferior
  • b) caninii de pe maxilarul inferior
  • c) caninii de pe maxilarului superior
  • 155. Colţii ascuţitori ai mistreţului cresc pe:
  • a) maxilarul inferior
  • b) maxilarul superior
  • c) ambele maxilare
  • 156. Împerecherea mistreţului se desfăşoară de regulă în perioada:
  • a) iulie - august
  • b) august - septembrie
  • c) octombrie - decembrie
  • 157. Aprecierea vârstei mistreţului împuşcat, cu vârsta sub doi ani şi jumătate, se poate face:
  • a) după dentiţie
  • b) după mărimea copitelor
  • c) după colţi
  • 158. Aprecierea vârstei mistreţului mascul împuşcat, cu vârsta mai mare de doi ani şi jumătate, se poate face:
  • a) după greutate
  • b) după mărimea copitelor
  • c) după colţi
  • 159. Longevitatea mistreţului este de:
  • a) 4-5 ani
  • b) 7-8 ani
  • c) peste 10 ani
  • 160. Gestaţia la mistreţ este de:
  • a) 10 săptămâni
  • b) 14 săptămâni
  • c) 16-17 săptămâni
  • 161. Vierii solitari se alătură ciurdelor pe perioada:
  • a) martie-aprilie
  • b) august-septembrie
  • c) octombrie-ianuarie
  • 162. La ce vârstă atinge mistreţul în condiţii normale maturitatea sexuală?
  • a) în al doilea an de viaţă
  • b) în primul an de viaţă
  • c) la vârsta de trei ani
  • 163. Cât timp durează gestaţia la femelele de mistreţ?
  • a) între 90 şi 100 zile
  • b) între 140 si 150 zile
  • c) între 115 - 120 zile
  • 164. Omul poate fi atacat de mistreţ în următoarele situaţii:
  • a) când mistreţul este rănit
  • b) când mistreţul este deranjat la locurile de hrănire
  • c) când mistreţul este deranjat la locurile de odihnă
  • 165. Cum se deosebeşte cel mai uşor urma mistreţului de cea de cerb comun?
  • a) după formă
  • b) după mărime
  • c) după imprimarea laterală a pintenilor, la mistreţ
  • 166. Ciurda de mistreţi este condusă de:
  • a) perechea conducătoare
  • b) vierul cel mai bătrân
  • c) scroafa cea mai în vârstă
  • 167. Greutatea vierilor de mistreţ poate depăşi în mod excepţional:
  • a) 200 kg
  • b) 300 kg
  • c) 400 kg
  • 168. Mistreţii se scaldă cu plăcere în:
  • a) ape curate stătătoare
  • b) ape curate curgătoare
  • c) mocirlă
  • 169. Dintre cele trei specii, urs, lup şi râs, precizaţi care afectează cel mai puternic efectivele de mistreţ:
  • a) ursul
  • b) lupul
  • c) râsul
  • 170. Fenomenul de homocromie se manifestă la purceii de mistreţ prin:
  • a) dungi longitudinale pe blană, mai deschise la culoare
  • b) dungi transversale pe blană, mai închise la culoare
  • c) pete pe blană, mai deschise la culoare
  • 171. Care dintre speciile de mai jos se pot încrucişa şi pot da naştere la pui viabili?
  • a) mistreţul cu porcul domestic
  • b) vulpea cu câinele domestic
  • c) iepurele de câmp cu iepurele de casă
  • 172. Câte specii de urs există în libertate în România?
  • a) o specie
  • b) două specii
  • c) trei specii
  • 173. Activitatea ursului are caracter preponderent:
  • a) auroral
  • b) nocturn
  • c) diurn
  • 174. Dintre cele trei simţuri miros, auz şi văz, precizaţi care sunt mai dezvoltate la urs:
  • a) miros şi auz
  • b) auz şi văz
  • c) văz şi miros
  • 175. Dintre cele trei simţuri miros, auz şi văz, precizaţi care este mai slab dezvoltat la urs:
  • a) miros
  • b) auz
  • c) văz
  • 176. Biotopul favorabil ursului este reprezentat de:
  • a) pădurile de mare întindere, din zona de dealuri înalte şi munte
  • b) pădurile de mică întindere, din zona de câmpie, cu surse de hrană
  • c) stâncăriile din golul alpin
  • 177. Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale:
  • a) doar sănătoase
  • b) doar slabe, bolnave, rănite
  • c) sănătoase, slabe, bolnave, rănite
  • 178. Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale:
  • a) doar sălbatice
  • b) doar domestice
  • c) sălbatice şi domestice
  • 179. Dimorfismul sexual la urs este:
  • a) mediu pronunţat
  • b) puternic pronunţat
  • c) inexistent
  • 180. Care din imaginile de mai jos reprezintă urma pârtie a ursului?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 181. Cum se prezintă comportamentul de hrănire al ursului?
  • a) este omnivor dar în hrana lui predomină elementele vegetale
  • b) este omnivor dar în hrana lui predomină elemente de origine animală
  • c) este carnivor dar în lipsa cărnii consumă şi produse vegetale
  • 182. Ursul obişnuieşte să pască iarbă?
  • a) da, primăvara şi toamna
  • b) nu, pentru că dentiţia lui nu este adaptată hrănirii prin păşunat
  • c) nu, pentru că este omnivor şi consumă doar fructe, seminţe şi uneori carne
  • 183. Urma tipar a ursului se aseamănă ca formă cu urma:
  • a) câinelui enot
  • b) lupului
  • c) viezurelui
  • 184. Longevitatea ursului este de circa:
  • a) 13 - 15 ani
  • b) 16 - 19 ani
  • c) peste 20 de ani
  • 185. La ce vârstă atinge ursoaica maturitatea sexuală?
  • a) la vârsta de doi ani
  • b) la vârsta de trei ani
  • c) la vârsta de patru ani
  • 186. Cât durează gestaţia la femela de urs?
  • a) între şapte şi opt luni
  • b) între zece şi unsprezece luni
  • c) între cinci si şase luni
  • 187. Puii de urs cântăresc la naştere:
  • a) 400-500 gr
  • b) 1-2 kg
  • c) cca 3-35 kg
  • 188. Câţi pui fată de regulă femela de urs?
  • a) 2 pui
  • b) 1 pui
  • c) 3 pui
  • 189. La ce vârstă devin independenţi puii de urs?
  • a) la 8 - 9 luni (sfârşitul primei toamne din viaţa lor)
  • b) după ce încep să vadă şi pot să se deplaseze singuri
  • c) la 1,5 -2 ani când ursoaica se împerechează din nou
  • 190. Care este perioada de împerechere la urs?
  • a) mai - iunie
  • b) august - septembrie
  • c) septembrie - octombrie
  • 191. Ursul îşi amenajează pentru odihna de iarnă:
  • a) vizuină
  • b) bârlog
  • c) culcuş
  • 192. Împerecherea la urs are loc de regulă în lunile:
  • a) februarie-martie
  • b) mai-iunie
  • c) iulie-august
  • 193. Ursoaica fată, de regulă:
  • a) în fiecare an
  • b) din doi în doi ani
  • c) din trei în trei ani
  • 194. În hrana naturală a ursului predomină?
  • a) fructele şi seminţele
  • b) carnea
  • c) iarba şi furnicile
  • 195. Lupii atacă omul?
  • a) niciodată
  • b) doar în cazuri de excepţie, unele exemplare rănite, imobilizate în capcane ori altfel strâmtorate încât să nu poată evită confruntarea cu omul
  • c) doar iarna când sunt reuniţi în haite numeroase şi flămânde
  • 196. Lupul mascul ajută femela la hrănirea puilor?
  • a) nu
  • b) da
  • c) numai în mod excepţional
  • 197. Haita de lupi este condusă de:
  • a) masculul dominant
  • b) femela cea mai în vârstă
  • c) perechea conducătoare
  • 198. Gestaţia lupoaicei durează:
  • a) 9 săptămâni
  • b) 36 săptămâni
  • c) 8-9 luni
  • 199. Simţurile mai dezvoltate ale lupului sunt:
  • a) gust şi văz
  • b) miros şi auz
  • c) văz şi pipăit
  • 200. Lupul este un carnivor cu o greutate de:
  • a) 10 - 15 kg - excepţional mai mult
  • b) 15 - 20 kg - excepţional mai mult
  • c) 25 - 50 kg - excepţional mai mult
  • 201. În România, biotopul favorabil al lupului este reprezentat de:
  • a) terenurile agricole din zona de câmpie
  • b) pădurile din zona de dealuri şi munte
  • c) golul alpin
  • 202. Care este condiţia prioritară în alegerea locului în care lupoaica fată?
  • a) să fie apărat de intemperii şi de insolaţie
  • b) să fie îndepărtat de localităţi şi activitatea factorului antropic
  • c) să aibă în apropiere apă de băut pentru pui
  • 203. Sub ce formă este oferită carnea puilor de lup de către părinţi?
  • a) proaspătă
  • b) semidigerată, prin regurgitare
  • c) premărunţită prin masticare de către lupoaică
  • 204. Până la ce viteză maximă poate ajunge lupul când aleargă după pradă?
  • a) până la 55 - 60 km/h
  • b) până la 40 - 45 km/h
  • c) până la 75 - 85 km/h
  • 205. Regimul alimentar al lupului este:
  • a) specializat, întrucât lupul vânează numai mamifere mari
  • b) specializat întrucât lupul vânează numai mamifere mici
  • c) variat întrucât lupul consumă animale mari şi mici cât şi fructe
  • 206. Cât timp rezistă nemâncat lupul?
  • a) rezistă şi o săptămână, dar când ajunge la pradă mănâncă 10-15 kg
  • b) rezistă doar 1-2 zile întrucât nu poate mânca mult odată
  • c) rezistă şi 3 săptămâni dacă a mâncat o cantitate mare de hrană
  • 207. Activitatea lupului, în căutarea hranei, are caracter preponderent:
  • a) auroral
  • b) crepuscular şi nocturn
  • c) diurn
  • 208. Dimorfismul sexual la lup este:
  • a) slab pronunţat
  • b) puternic pronunţat
  • c) pronunţat
  • 209. Dintre speciile de animale, oaie, cerb comun şi câine, lupul preferă carnea de:
  • a) oaie
  • b) cerb comun
  • c) câine
  • 210. Pentru a se hrăni, lupul vânează:
  • a) doar animale sănătoase
  • b) doar animale slabe, bolnave, rănite
  • c) animale sănătoase, slabe, bolnave, rănite
  • 211. Hrana de origine animală a lupului constă în:
  • a) doar animale pe care le vânează
  • b) animale pe care le vânează şi cadavre de animale
  • c) doar cadavre de animale
  • 212. Urma-tipar a lupului se deosebeşte uşor de cea de câine de talie mare, prin:
  • a) mărime
  • b) forma eliptică, mai alungită
  • c) imprimarea mai depărtată a unghiilor de la degetele mediane
  • 213. Urma-pârtie a lupului se deosebeşte de cea a unui câine de talie mare, prin:
  • a) dispunerea rectilinie a urmelor
  • b) dispunerea în zig-zag a urmelor
  • c) pasul evident mai mare
  • 214. Fenomenul de canibalism se manifestă la specia lup?
  • a) nu
  • b) da, lupii răniţi sau bătrâni sunt sfâşiaţi şi devoraţi de semenii lor
  • c) da, între părinţi şi pui
  • 215. Care din imaginile de mai jos reprezintă urmă pârtie a lupului?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 216. Urma lupului se aseamănă mai mult ca formă si mărime cu urma:
  • a) câinelui de talie mare
  • b) bursucului
  • c) pisicii sălbatice
  • 217. Longevitatea lupului este de circa:
  • a) 7 - 9 ani
  • b) 10 - 12 ani
  • c) 15 - 20 ani
  • 218. Sub aspectul comportamentului social, lupul trăieşte:
  • a) preponderent în grup familial
  • b) preponderent solitar
  • c) în perechi
  • 219. Intr-o haită de lupi se împerechează într-un ciclu de reproducere:
  • a) femela dominant cu masculul dominant
  • b) toate femelele mature sexual cu masculul dominant
  • c) toate exemplarele mature sexual
  • 220. Urmaşii rezultaţi din încrucişarea lupului cu câinele domestic sunt:
  • a) fertili
  • b) sterili
  • c) nu se încucişează
  • 221. Câţi pui fată femela râsului?
  • a) 5 - 6 sau chiar mai multi
  • b) 2 - 4
  • c) 1
  • 222. La ce vârstă devin independenţi puii de râs?
  • a) la câteva zile după ce încep să vadă şi pot să meargă
  • b) la 9 luni
  • c) la doi ani când sunt abandonaţi de mama lor
  • 223. Râşii trăiesc:
  • a) în haită
  • b) în grup familial
  • c) solitar, exceptând femela cu pui sub un an
  • 224. Împerecherea la râşi are loc în lunile:
  • a) decembrie-ianuarie
  • b) februarie-martie
  • c) iulie-august
  • 225. Râsul prezintă gheare:
  • a) retractile
  • b) neretractile
  • c) semiretractile
  • 226. Biotopul favorabil râsului este reprezentat de:
  • a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie
  • b) păduri de mare întindere, liniştite, din zona de deal şi munte
  • c) zonele împădurite, din apropierea aşezărilor omeneşti
  • 227. Râsul se caţără în arbori?
  • a) nu, indiferent de situaţie
  • b) da, pentru odihnă, apărare sau atac asupra prăzii
  • c) da, doar pentru odihnă
  • 228. Activitatea râsului are caracter preponderent:
  • a) auroral
  • b) crepuscular şi nocturn
  • c) diurn
  • 229. Dimorfismul sexual la râs este:
  • a) slab pronunţat
  • b) puternic pronunţat
  • c) pronunţat
  • 230. Hrana râsului este de origine:
  • a) animală şi vegetală
  • b) vegetală
  • c) animală
  • 231. Simţurile dezvoltate ale râsului sunt:
  • a) numai auzul
  • b) numai mirosul
  • c) auzul, văzul şi mirosul
  • 232. Ce specie de interes cinegetic este prezentată în imaginea de mai jos:
  • a) pisică sălbatică
  • b) râs
  • c) jder de piatră
  • 233. După formă, urma râsului se aseamănă cu urma:
  • a) câinelui
  • b) jderului
  • c) pisicii sălbatice
  • 234. Pentru a se hrăni, râsul vânează:
  • a) numai animale de talie mare
  • b) numai animale de talie mică
  • c) animale de talie mare şi animale de talie mică
  • 235. Râsul se hrăneşte cu:
  • a) exclusiv animale pe care le vânează
  • b) animale pe care le vânează şi uneori cu cadavre de animale
  • c) exclusiv cadavre de animale
  • 236. Longevitatea râsului este de aproximativ:
  • a) 18 ani
  • b) 10 ani
  • c) 5 ani
  • 237. În ce perioadă a anului are loc împerecherea la pisica sălbatică?
  • a) în lunile februarie-martie
  • b) în lunile aprilie-mai
  • c) în lunile noiembrie- decembrie
  • 238. Cât durează gestaţia la pisica sălbatică?
  • a) şapte săptămâni
  • b) nouă săptămâni şi jumătate
  • c) cinci săptămâni
  • 239. Motanul sălbatic participă la creşterea puilor?
  • a) nu
  • b) da, când puii au depăşit 30-40 zile
  • c) da, în situaţia în care pisica mamă moare
  • 240. Câţi pui fată, de regulă, pisica sălbatică?
  • a) 1 - 2
  • b) 2 - 4
  • c) 6 -8
  • 241. Sub aspectul comportamentului social, masculul de pisic[ sălbatică trăieşte:
  • a) exclusiv solitar
  • b) în familie
  • c) individual, masculul stă cu femela numai în timpul împerecherii
  • 242. Care este principalul duşman al pisicii sălbatice în zona de munte?
  • a) lupul
  • b) râsul
  • c) ursul
  • 243. La ce vârstă devin independenţi puii de pisică sălbatică?
  • a) la vârsta de 3 săptămâni
  • b) la vârsta de 5-6 săptămâni
  • c) la vârsta de 3 luni
  • 244. Din ce este constituită hrana de bază a pisicii sălbatice?
  • a) fazani şi iepuri
  • b) şoareci şi păsări
  • c) insecte, broaşte, şopârle
  • 245. Hrana pisicii sălbatice este de origine:
  • a) animală
  • b) vegetală
  • c) vegetală şi animală
  • 246. Activitatea pisicii sălbatice are caracter preponderent:
  • a) crepuscular şi nocturn
  • b) auroral şi diurn
  • c) diurn şi crepuscular
  • 247. Pisica sălbatică are coada:
  • a) groasă, boantă, cu inele de culoare închisă
  • b) groasă cu inele de culoare albă
  • c) subţire cu un colorit uniform maroniu
  • 248. Ce specie din fauna României este reprezentată în imagine?
  • a) pisică domestică
  • b) pisică sălbatică
  • c) râs
  • 249. Noţiunea de dimorfism sexual defineşte:
  • a) raportul între sexe
  • b) deosebirea morfologic evidentă între mascul şi femelă
  • c) incapacitatea femelei de a avea progenituri
  • 250. Ce înţelegeţi prin
  • a) perioada de împerechere
  • b) perioada de fătare
  • c) perioada de năpârlire
  • 251. Care din următoarele specii poate atinge cea mai mare greutate:
  • a) pisica sălbatică
  • b) dihorul
  • c) jderul
  • 252. Biotopul favorabil iepurelui de vizuină îl reprezintă:
  • a) terenurile uscate, calde, în pantă, cu vegetaţie arbustivă
  • b) malurile apelor unde îşi sapă galerii
  • c) păduri întinse de foioase
  • 253. Iepurele de vizuină trăieşte:
  • a) în colonii
  • b) solitar
  • c) în familii
  • 254. Împerecherea vulpii are loc în perioada:
  • a) noiembrie-decembrie
  • b) ianuarie - februarie
  • c) martie-aprilie
  • 255. Gestaţia vulpii este de:
  • a) aproximativ 4-5 săptămâni
  • b) aproximativ 7-8 săptămâni
  • c) aproximativ 10-11 săptămâni
  • 256. Vulpea năpârleşte:
  • a) numai primăvara
  • b) numai toamna
  • c) atât primăvara cât şi toamna
  • 257. Vulpea fată, de regulă:
  • a) 1-2 pui
  • b) 4-5 pui
  • c) 7-8 pui
  • 258. Cât timp sunt alăptaţi puii de vulpe?
  • a) timp de 3-4 luni
  • b) timp de 6 luni
  • c) timp de 8 luni
  • 259. Sporul anual la vulpe, la vârsta maturităţii este:
  • a) între 50% şi 100%,
  • b) între 100% şi 150%
  • c) peste 200%
  • 260. Hrana vulpii este de natură:
  • a) exclusiv animală
  • b) animală şi vegetală
  • c) exclusiv vegetală
  • 261. Pentru creşterea puilor şi pentru odihnă, vulpea amenajează sau foloseşte:
  • a) scorburi de arbori bătrâni
  • b) vizuini în pământ
  • c) culcuşuri din frunze şi crengi la nivelul solului
  • 262. Simţurile cele mai dezvoltate ale vulpii sunt:
  • a) văzul şi pipăitul
  • b) auzul şi mirosul
  • c) mirosul şi pipăitul
  • 263. Vulpile mature trăiesc în perioada de toamnă:
  • a) în familii
  • b) în perechi
  • c) individual
  • 264. Longevitatea vulpii este de:
  • a) 5 - 7 ani
  • b) 10 - 12 ani
  • c) 18 - 20 ani
  • 265. Activitatea vulpii are caracter preponderent:
  • a) auroral
  • b) crepuscular şi nocturn
  • c) diurn
  • 266. Cum procedează vulpea cu pui, dacă se simte ameninţată?
  • a) îi mută în altă vizuină
  • b) apară puii şi vizuina
  • c) fuge abandonând puii şi părăsindu-şi vizuina
  • 267. Urma-pârtie a vulpii este dispusă:
  • a) rectiliniu
  • b) uşor în zig-zag
  • c) evident în zig-zag
  • 268. Vulpea marchează teritoriul prin:
  • a) depozite de fecale, dar pe limita teritoriului
  • b) urinare şi depunerea fecalelor pe ridicături şi alte locuri vizibile
  • c) gropi săpate în apropierea vizuinilor
  • 269. Hrana de bază a vulpii o constituie:
  • a) iepurii şi fazanii
  • b) fazanii şi potârnichile
  • c) rozătoarele mici
  • 270. Vulpea naşte o singură dată pe an, câte:
  • a) 2-3 pui
  • b) 4-5 pui
  • c) 8-10 pui
  • 271. Longevitatea şacalului este de:
  • a) 12 - 14 ani
  • b) 6 - 8 ani
  • c) 20-22 ani
  • 272. Hrana şacalului este de origine:
  • a) animală şi vegetală
  • b) exclusiv vegetală
  • c) exclusiv animală
  • 273. Sub aspectul comportamentului social, şacalul este:
  • a) un animal sociabil
  • b) este sociabil doar în perioada de reproducere
  • c) este sociabil doar în perioada creşterii puilor
  • 274. Precizaţi care din următoarele specii are talia cea mai mare:
  • a) vulpea
  • b) şacalul
  • c) câinele enot
  • 275. Activitatea câinelui enot are caracter preponderent:
  • a) auroral
  • b) crepuscular şi nocturn
  • c) diurn
  • 276. Hrana câinelui enot este de origine:
  • a) animală şi vegetală
  • b) exclusiv vegetală
  • c) exclusiv animală
  • 277. Biotopul preferat de câinele enot este reprezentat de:
  • a) pădurile întinse din zona de deal
  • b) pădurile întinse din zona de munte
  • c) pădurile din apropierea apelor şi stufărişurile
  • 278. Activitatea viezurelui are caracter preponderent:
  • a) auroral
  • b) crepuscular şi nocturn
  • c) diurn
  • 279. Hrana viezurelui este de origine:
  • a) animală şi vegetală
  • b) exclusiv vegetală
  • c) exclusiv animală
  • 280. Biotopul preferat al viezurelui este reprezentat de:
  • a) pădurile de foioase de deal şi câmpie
  • b) terenurile cu apa freatică aproape de suprafaţă
  • c) pădurile de răşinoase
  • 281. Comportamentul viezurelui în timpul iernii este caracterizat de:
  • a) căutarea hranei în pădure
  • b) somnul de iarnă
  • c) căutarea hranei în stufărişuri
  • 282. Femela de viezure fată, de regulă, în luna:
  • a) februarie
  • b) martie
  • c) aprilie
  • 283. Câţi pui fată femela viezurelui?
  • a) 3-5
  • b) 1-2
  • c) 6-8
  • 284. Ce este caracteristic în comportamentul de hrănire al viezurelui?
  • a) are dentiţie de carnivor se hrăneşte ca un omnivor
  • b) este exclusiv carnivor
  • c) este exclusiv ierbivor
  • 285. Ce este caracteristic în procesul de reproducere al viezurelui?
  • a) are două perioade de împerechere pe an
  • b) în gestaţia femelei există o perioadă de latenţă
  • c) femela fată doar din doi în doi ani
  • 286. Viezurele îşi amenajează pentru odihnă:
  • a) vizuină
  • b) bârlog
  • c) culcuş
  • 287. Care dintre următoarele mamifere de interes vânătoresc prezintă picioarele anterioare adaptate vizibil pentru săpat vizuini:
  • a) vulpea şi şacalul
  • b) câinele enot şi jderul de copac
  • c) viezurele şi jderul de piatră
  • 288. Viezurele mai este cunoscut sub denumirea de:
  • a) câine - jder
  • b) bursuc cu barbă
  • c) bursuc
  • 289. Culoarea predominantă a blănii de viezure este:
  • a) brună
  • b) cenuşie
  • c) gălbui-roşcată
  • 290. Se poate aprecia vârsta viezurelui împuşcat?
  • a) da, după culoarea care se deschide cu vârsta
  • b) da, după tocirea dentiţiei
  • c) foarte dificil, după starea de îngrăşare
  • 291. Biotopul favorabil vidrei este reprezentat de:
  • a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie
  • b) apele curgătoare şi stătătoare şi zonele limitrofe
  • c) pădurile de mare întindere, situate în zona de deal
  • 292. Activitatea vidrei are caracter preponderent:
  • a) auroral
  • b) crepuscular şi nocturn
  • c) diurn
  • 293. Dimorfismul sexual la vidră este:
  • a) pronunţat
  • b) puternic pronunţat
  • c) slab pronunţat
  • 294. Hrana vidrei este de origine:
  • a) animală şi vegetală
  • b) vegetală
  • c) animală
  • 295. Care din imaginea alăturată reprezintă vidra?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 296. Caracteristica urmei tipar a vidrei este:
  • a) imprimarea a patru degete
  • b) imprimarea membranei interdigitale care uneşte degetele
  • c) imprimarea pintenului
  • 297. Biotopul favorabil nurcii este reprezentat de:
  • a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie
  • b) împrejurimile apelor curgătoare şi stătătoare
  • c) pădurile de mare întindere, liniştite
  • 298. Activitatea nurcii are caracter preponderent:
  • a) auroral
  • b) crepuscular şi nocturn
  • c) diurn
  • 299. Hrana nurcii este de origine:
  • a) animală şi vegetală
  • b) vegetală
  • c) animală
  • 300. Hrana jderilor este de natură:
  • a) exclusiv animală
  • b) exclusiv vegetală
  • c) animală şi vegetală
  • 301. Activitatea jderilor are caracter preponderent:
  • a) diurn
  • b) crepuscular şi nocturn
  • c) auroral şi diurn
  • 302. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de piatră?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 303. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de copac?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 304. Biotopul jderului de copac este reprezentat de:
  • a) pădurile bătrâne de mare întindere
  • b) zona de stepă
  • c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti
  • 305. Biotopul jderului de piatră este reprezentat de:
  • a) pădurile bătrâne de mare întindere
  • b) zona de stepă
  • c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti
  • 306. Biotopul dihorului comun este reprezentat de:
  • a) pădurile bătrâne de mare întindere
  • b) zona de stepă
  • c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti
  • 307. Hrana dihorului comun este de natură:
  • a) exclusiv animală
  • b) exclusiv vegetală
  • c) animală şi vegetală
  • 308. Deosebirea între jderul de copac şi cel de piatră se face cel mai uşor după:
  • a) lungimea cozii
  • b) culoarea generala a corpului
  • c) forma şi culoarea petei de pe piept
  • 309. Jderii prezintă gheare retractile?
  • a) da
  • b) nu
  • c) numai jderii de copac
  • 310. Jderul de piatră se mai numeşte:
  • a) câine-jder
  • b) jder de scorbură
  • c) beică
  • 311. Simţurile iepurelui de câmp, mai dezvoltate, sunt:
  • a) auzul şi văzul
  • b) auzul şi mirosul
  • c) văzul şi mirosul
  • 312. Simţul iepurelui de câmp, mai redus, este reprezentat de:
  • a) miros
  • b) auz
  • c) văz
  • 313. În România, biotopul favorabil iepurelui de câmp este reprezentat de:
  • a) pădurile de răşinoase
  • b) trupuri mici de pădure, alternând cu culturi agricole
  • c) zona alpină
  • 314. Activitatea iepurelui de câmp în căutarea hranei are caracter:
  • a) auroral
  • b) nocturn
  • c) diurn
  • 315. Dimorfismul sexual la iepurele de câmp este:
  • a) slab pronunţat
  • b) pronunţat
  • c) inexistent
  • 316. Hrana iepurelui de câmp este de origine:
  • a) animală şi vegetală
  • b) exclusiv vegetală
  • c) exclusiv animală
  • 317. Gestaţia la iepurele de câmp este de circa:
  • a) 42 - 43 zile
  • b) 50 - 52 zile
  • c) 58 - 60 zile
  • 318. Prădătorii cei mai importanţi ai iepurelui de câmp sunt:
  • a) şacalul, vulpea şi câinii hoinari
  • b) râsul, şacalul şi lupul
  • c) şacalul, mistreţul şi râsul
  • 319. Care este metoda practică de stabilire a vârstei iepurelui?
  • a) după culoarea părului
  • b) după proeminenţa osoasă de pe piciorul anterior
  • c) după mărimea corporală
  • 320. Care este vârsta la care iepurele de câmp ajunge la maturitate sexuală?
  • a) 4-5 luni
  • b) 7-8 luni
  • c) 10-11 luni
  • 321. Cum arată şi cum se comportă puii de iepure de câmp la fătare?
  • a) au corpul acoperit cu păr, ochii deschişi şi sunt vioi
  • b) sunt lipsiţi de păr, ochii închişi şi nu se deplasează în prima săptămână
  • c) au corpul acoperit parţial cu păr, ochii închişi şi sunt vioi
  • 322. Care este perioada de împerechere a iepurelui de câmp?
  • a) din ianuarie până în august
  • b) din aprilie până în mai
  • c) din martie până în iunie
  • 323. Iepurele de câmp vieţuieşte:
  • a) singuratic
  • b) în grupuri familiale
  • c) în cupluri
  • 324. Arealul iepurelui de câmp se circumscrie:
  • a) doar zonelor de câmpie
  • b) doar zonelor de câmpie şi de deal
  • c) întregului spaţiu productiv cinegetic, din zonele de câmpie, deal şi munte
  • 325. Iepuroaicele de câmp fată:
  • a) o dată pe an
  • b) de 3-4 ori pe an
  • c) de 4-5 ori pe an
  • 326. Femela iepurelui de câmp fată de regulă un număr de:
  • a) 2-4 pui
  • b) 6-7 pui
  • c) 8-10 pui
  • 327. La care specie de interes cinegetic urmele membrelor posterioare se imprimă în faţa urmelor membrelor anterioare, când animalul fuge?
  • a) căprior
  • b) vulpe
  • c) iepure de câmp
  • 328. Sub aspectul comportamentului social, marmota trăieşte:
  • a) singuratică
  • b) în perechi
  • c) în colonii
  • 329. În perioada de iarnă, marmota:
  • a) hibernează
  • b) este activă, pe seama proviziilor strânse în vizuină
  • c) este activă şi se hrăneşte în zilele însorite, când iese afară pentru micţiune
  • 330. Hermelina se deosebeşte de nevăstuică vara, prin faptul că prezintă:
  • a) coloraţie roşcată-cafenie
  • b) pată alburie pe abdomen
  • c) coloraţie neagră a vârfului cozii
  • 331. Iarna, de la distanţă, nevăstuica poate fi deosebită de hermelină?
  • a) nu
  • b) da, după culoare
  • c) da, după mărimea corpului
  • 332. Care din imaginea alăturată reprezintă hermelina?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 333. Hârciogul trăieşte, de regulă, în:
  • a) câmpul agricol cultivat
  • b) tufişuri şi crânguri
  • c) zăvoaie, stufărişuri şi plauri
  • 334. Hârciogul se adăposteşte în:
  • a) platforme plutitoare amenajate pe apă
  • b) vizuini săpate aproximativ orizontal în diguri şi maluri
  • c) vizuini verticale săpate în câmp deschis
  • 335. Care este elementul morfologic caracteristic cozii castorului?
  • a) este turtită dorso-ventral lipsită de păr
  • b) este turtită dorso-ventral acoperită de păr
  • c) este turtită bilateral acoperită cu păr
  • 336. Care este elementul morfologic caracteristic membrelor castorului?
  • a) prezintă membrană interdigitală la toate membrele
  • b) prezintă membrană interdigitală la membrele anterioare
  • c) prezintă membrană interdigitală la membrele posterioare
  • 337. Castorul îşi amenajează adăpostul în:
  • a) malurile cursurilor de apă
  • b) scorburile arborilor aflaţi pe marginea cursurilor de apa
  • c) în terenuri aflate în afara zonei inundabile
  • 338. În România castorul este prezent în:
  • a) râurile Olt şi Mureş şi afluenţii acestora
  • b) Delta Dunării
  • c) nu trăieşte în libertate
  • 339. Bizamul este un animal:
  • a) acvatic
  • b) terestru
  • c) semiacvatic
  • 340. Hrana bizamului este:
  • a) exclusiv animală
  • b) vegetală şi animală
  • c) exclusiv vegetală
  • 341. Care din următoarele specii prezintă membrană interdigitală?
  • a) viezurele
  • b) lapinul
  • c) bizamul
  • 342. Păsările, oaspeţi de vară în România, cuibăresc:
  • a) în România
  • b) în ţările nordice
  • c) în ţările sudice
  • 343. Păsările, oaspeţi de iarnă în România, cuibăresc:
  • a) în România
  • b) în ţările nordice
  • c) în ţările sudice
  • 344. Remigele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
  • a) menţin directia
  • b) zboară
  • c) păstrează temperatura corpului
  • 345. Rectricele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
  • a) menţin direcţia
  • b) zboară
  • c) păstrează temperatura corpului
  • 346. Tectricele păsărilor servesc pentru:
  • a) menţinerea direcţiei
  • b) acoperirea aripilor
  • c) formarea "oglinzii"
  • 347. Sacii aerieni, aflaţi în legătură directă cu plămânii păsărilor, servesc în principal pentru:
  • a) izolare termică a organelor interne
  • b) plutire mai uşoară în timpul zborului
  • c) mărirea capacităţii de respiraţie a plămânilor
  • 348. Păsările din speciile de interes cinegetic au:
  • a) 5 degete
  • b) 4 degete
  • c) 3 degete
  • 349. Poartă denumirea de sarsele următoarele specii de raţe sălbatice:
  • a) raţa mică şi raţa cârâitoare
  • b) raţa moţată şi raţa cu ciuf
  • c) raţa mare şi raţa pestriţă
  • 350. La raţa mare dimorfismul sexual este:
  • a) slab pronunţat
  • b) pronunţat
  • c) inexistent
  • 351. La raţa mare, năpârlirea se produce:
  • a) la ambele sexe deodată
  • b) mai întâi la femele şi apoi la masculi
  • c) mai întâi la masculi şi apoi la femele
  • 352. La raţa mare "oglinda" este:
  • a) galbenă
  • b) albă
  • c) albastru-violetă
  • 353. Raţa mare este, de regulă, specie:
  • a) poligamă
  • b) monogamă
  • c) rareori monogamă
  • 354. Hrana raţei mari este de origine:
  • a) exclusiv vegetală
  • b) exclusiv animală
  • c) animală şi vegetală
  • 355. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mare?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 356. La raţa cârâitoare dimorfismul sexual este:
  • a) slab pronunţat
  • b) pronunţat
  • c) inexistent
  • 357. Raţa cârâitoare este specie:
  • a) exclusiv sedentară
  • b) oaspete de vară
  • c) sedentară şi oaspete de iarnă
  • 358. La raţa cârâitoare "oglinda" este:
  • a) slab pronuţată la femele
  • b) inexistentă la mascul
  • c) asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe
  • 359. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cârâitoare?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 360. La raţa mică dimorfismul sexual este:
  • a) slab pronunţat
  • b) pronunţat
  • c) inexistent
  • 361. La raţa mică "oglinda" este:
  • a) slab pronunţată la femele
  • b) inexistentă la mascul
  • c) colorată identic la mascul şi la femelă
  • 362. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mică?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 363. Raţa mică este specie:
  • a) de pasaj şi oaspete de iarnă
  • b) sedentara
  • c) oaspete de vară
  • 364. La raţa fluierătoare dimorfismul sexual este:
  • a) slab pronunţat
  • b) pronunţat
  • c) inexistent
  • 365. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa fluierătoare?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 366. La raţa suliţar dimorfismul sexual este:
  • a) slab pronunţat
  • b) pronunţat
  • c) inexistent
  • 367. Raţa suliţar este specie:
  • a) sedentară
  • b) de pasaj
  • c) oaspete de vară
  • 368. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa suliţar?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 369. La raţa lingurar dimorfismul sexual este:
  • a) slab pronunţat
  • b) pronunţat
  • c) inexistent
  • 370. La raţa lingurar "oglinda" este:
  • a) slab pronuţată la femele
  • b) inexistentă la mascul
  • c) colorată identic la mascul si la femelă
  • 371. Raţa lingurar este specie:
  • a) de pasaj şi oaspete de vară
  • b) oaspete de iarnă
  • c) sedentară
  • 372. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa lingurar?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 373. La raţa cu cap castaniu dimorfismul sexual este:
  • a) slab pronunţat
  • b) pronunţat
  • c) inexistent
  • 374. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap castaniu?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 375. La raţa moţată dimorfismul sexual este:
  • a) slab pronunţat
  • b) pronunţat
  • c) inexistent
  • 376. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa moţată?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 377. La raţa pestriţă dimorfismul sexual este:
  • a) slab pronunţat
  • b) pronunţat
  • c) inexistent
  • 378. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa pestriţă?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 379. Raţa pestriţă este specie:
  • a) oaspete de vară şi pasaj
  • b) oaspete de iarnă
  • c) sedentară
  • 380. Raţa sunătoare este specie:
  • a) sedentară şi oaspete de vară
  • b) de pasaj şi oaspete de iarnă
  • c) sedentară
  • 381. La raţa sunătoare dimorfismul sexual este:
  • a) slab pronunţat
  • b) pronunţat
  • c) inexistent
  • 382. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa sunătoare?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 383. Raţa cu cap negru este specie:
  • a) exclusiv sedentară
  • b) oaspete de iarnă
  • c) oaspete de vară
  • 384. La raţa cu cap negru dimorfismul sexual este:
  • a) slab pronunţat
  • b) pronunţat
  • c) inexistent
  • 385. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap negru?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 386. La gâsca de vară dimorfismul sexual este:
  • a) slab pronunţat
  • b) pronunţat
  • c) puternic pronuntat
  • 387. Gâsca de vară este specie:
  • a) poligamă
  • b) monogamă
  • c) rareori monogamă
  • 388. Gâsca prezintă ca adaptare pentru înot:
  • a) membrană interdigitală
  • b) lobi digitali
  • c) degete lungi
  • 389. Care este cea mai mare gâscă sălbatică întâlnită în România?
  • a) gâsca de vară
  • b) gâsca de semănătură
  • c) gârliţa mare
  • 390. Gâsca de vară este specie:
  • a) sedentară
  • b) de pasaj şi oaspete de vară
  • c) oaspete de iarnă
  • 391. La gâsca de vară năpârlirea începe în luna:
  • a) aprilie
  • b) iunie
  • c) septembrie
  • 392. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de vară?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 393. Gâsca de semănătură este specie:
  • a) sedentară
  • b) de pasaj
  • c) oaspete de vară
  • 394. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de semănătură?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 395. Gârliţa mare este specie:
  • a) sedentară
  • b) de pasaj şi oaspete de iarna
  • c) oaspete de vară
  • 396. Care este deosebirea între gârliţa mare şi gârliţa mică:
  • a) petele negre de pe burtă la gârliţa mare
  • b) ciocul mai gălbui la gârliţa mică
  • c) pata albă de pe frunte extinsă până deasupra ochiului şi un cerc galben în jurul ochiului la gârliţa mică
  • 397. Care din imaginile de mai jos reprezintă gârliţa mare?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 398. Găinuşa de baltă este specie:
  • a) sedentară
  • b) sedentară şi oaspete de iarnă
  • c) oaspete de vară
  • 399. Care din imaginile de mai jos reprezintă cormoranul mare?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 400. Becaţina comună este specie:
  • a) de pasaj
  • b) oaspete de vară
  • c) sedentară
  • 401. Care din imaginile de mai jos reprezintă becaţina comună?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 402. Sitarul de pădure este specie:
  • a) de pasaj şi oaspete de vară
  • b) oaspete de iarnă
  • c) sedentară
  • 403. Care din imaginile de mai jos reprezintă sitarul de pădure?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 404. Cocârlia de câmp este specie:
  • a) oaspete de vara şi de pasaj
  • b) oaspete de iarnă
  • c) sedentară
  • 405. Care din imaginile de mai jos reprezintă ciocârlia de câmp?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 406. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de iarnă (cocoşarul)?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 407. Sturzul de iarnă (cocoşarul) este specie:
  • a) de pasaj
  • b) oaspete de iarnă şi sedentară
  • c) oaspete de vară
  • 408. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de vâsc?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 409. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul viilor?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 410. Porumbelul gulerat este specie:
  • a) eratică
  • b) oaspete de vară şi de pasaj
  • c) sedentară
  • 411. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul gulerat?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 412. Porumbelul de scorbură este specie:
  • a) eratică
  • b) oaspete de vara si de pasaj
  • c) sedentară
  • 413. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul de scorbură?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 414. Porumbelul gulerat se mai numeşte:
  • a) porumbel popesc
  • b) porumbel de scorbură
  • c) porumbel de stâncă
  • 415. Porumbelul de scorbură se mai numeşte:
  • a) porumbel popesc
  • b) porumbel gulerat
  • c) golumb
  • 416. Porumbelul gulerat îşi amenajează cuibul în:
  • a) arbori, situaţi în crânguri şi păduri
  • b) arbori izolaţi
  • c) poduri de clădiri părăsite
  • 417. Porumbeii sălbatici sunt specii:
  • a) sedentare
  • b) migratoare
  • c) eratice
  • 418. Turturica este specie:
  • a) oaspete de iarnă
  • b) oaspete de vară
  • c) sedentară
  • 419. Care din imaginile de mai jos reprezintă turturica?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 420. Guguştiucul este specie:
  • a) oaspete de iarnă
  • b) oaspete de vară
  • c) sedentară
  • 421. Care din imaginile de mai jos reprezintă guguştiucul?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 422. Cioara grivă este specie:
  • a) oaspete de iarnă
  • b) oaspete de vară
  • c) sedentară
  • 423. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara grivă?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 424. În România, cioara de semănătură este specie:
  • a) exclusiv oaspete de iarnă
  • b) exclusiv oaspete de vară
  • c) sedentară şi oaspete de iarnă
  • 425. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara de semănătură?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 426. Gaiţa este specie:
  • a) sedentară
  • b) oaspete de iarnă
  • c) oaspete de vară
  • 427. Care din imaginile de mai jos reprezintă gaiţa?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 428. Coţofana este specie:
  • a) sedentară
  • b) oaspete de iarnă
  • c) oaspete de vară
  • 429. Prepeliţa are ciocul:
  • a) scurt
  • b) mediu
  • c) lung
  • 430. Sitarul are ciocul:
  • a) scurt
  • b) mediu
  • c) lung
  • 431. Raţa lingurar are ciocul:
  • a) drept
  • b) încovoiat
  • c) turtit dorso-ventral
  • 432. Lişiţa prezintă ca adaptare pentru înot:
  • a) membrană interdigitală
  • b) lobi digitali
  • c) degete lungi
  • 433. Găinuşa de baltă are penajul:
  • a) negru complet
  • b) negru mat cu o pată albă pe frunte
  • c) negru cu o pată roşie pe frunte şi pene albe la aripi şi coadă
  • 434. Ierunca trăieşte în:
  • a) fâneţe umede, lunci mlăştinoase, terenuri inundate etc
  • b) dealuri xerofite, cu ierburi ţepoase şi mărăcini
  • c) arborete din zona de dealuri înalte şi munte
  • 435. Ierunca este specie:
  • a) migratoare
  • b) sedentară
  • c) eratică
  • 436. Ierunca cuibăreşte în:
  • a) cuiburi sumar amenajate pe sol
  • b) cuiburi construite din crenguţe şi paie pe ramuri
  • c) cuiburi amenajate în scorburi
  • 437. Sturzii cuibăresc în cuiburi amenajate:
  • a) pe ramuri
  • b) în scorburi, crăpături din ziduri, cuiburile altor păsări etc
  • c) pe sol
  • 438. Graurul este specie:
  • a) migratoare, oaspete de vară
  • b) migratoare, oaspete de iarnă
  • c) sedentară
  • 439. Graurul trăieşte, în afara perioadei de cuibărit, în:
  • a) familii
  • b) stoluri familiale mici
  • c) stoluri mari
  • 440. Ciorile grive cuibăresc:
  • a) în colonii
  • b) în cuiburi izolate, amplasate în arbori înalţi
  • c) în poduri de clădiri părăsite
  • 441. Cioara de semănătură cuibăreşte:
  • a) în colonii, situate de obicei în arborete rare şi liziere înalte
  • b) în cuiburi izolate amplasate în stufărişuri
  • c) în podurile clădirilor părăsite
  • 442. Stăncuţa este pasăre:
  • a) granivoră
  • b) carnivoră
  • c) omnivoră
  • 443. Gaiţa este o specie care vieţuieşte, preponderent, în:
  • a) păduri
  • b) vii şi livezi
  • c) parcuri şi grădini din localităţi
  • 444. Stăncuţa este specie:
  • a) sedentară
  • b) oaspete de iarnă
  • c) oaspete de vară
  • 445. Care din imaginile de mai jos reprezintă stăncuţa?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 446. Care din imaginile de mai jos reprezintă nagâţul?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 447. Care din imaginile de mai jos reprezintă corbul?
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 448. Hrana cormoranului mare este compusă din:
  • a) plante acvatice, seminţe acvatice, melci, larve şi peşti
  • b) plante acvatice, cereale, seminţe, melci, peşti
  • c) exclusiv din peşte
  • 449. Cormoranul mare cloceşte:
  • a) solitar
  • b) în familii
  • c) în colonii
  • 450. Biotopul favorabil al fazanului este reprezentat de:
  • a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase
  • b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate
  • c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi
  • 451. Fazanul este specie:
  • a) autohtonă
  • b) alohtonă
  • c) migratoare
  • 452. Vârsta cocoşului de fazan se poate aprecia după:
  • a) lungimea penelor din coadă
  • b) forma şi mărimea ciocului
  • c) mărimea şi forma pintenilor
  • 453. Activitatea fazanului are caracter preponderent:
  • a) auroral şi nocturn
  • b) crepuscular şi nocturn
  • c) diurn
  • 454. Dimorfismul sexual la fazan este:
  • a) slab pronunţat
  • b) puternic pronunţat
  • c) inexistent
  • 455. Constituirea "haremurilor" la fazan are loc:
  • a) primăvara, devreme
  • b) vara
  • c) tot timpul anului
  • 456. Fazanul este specie:
  • a) poligamă
  • b) monogamă
  • c) rareori poligamă
  • 457. Hrana fazanului este de origine:
  • a) vegetală şi animală
  • b) exclusiv vegetală
  • c) exclusiv animală
  • 458. Care din imaginile de mai jos reprezintă femela de fazan:
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 459. Urma tipar a fazanului se aseamănă ca formă cu urma de:
  • a) cocoş de munte
  • b) raţă
  • c) potârniche
  • 460. Câte ponte depune, de regulă, făzăniţa în cursul unui an?
  • a) 1
  • b) 3
  • c) 5
  • 461. Diferenţierea între cocoşii de fazan mai mici de un an şi cei mai mari de un an se face după:
  • a) forma şi mărimea pintenilor
  • b) lungimea ciocului
  • c) forma capului
  • 462. Simţurile cele mai dezvoltate ale fazanului sunt:
  • a) mirosul şi văzul
  • b) văzul şi auzul
  • c) mirosul şi auzul
  • 463. Fidelitatea fazanului mascul faţă de locul unde a crescut este:
  • a) puternic pronunţată
  • b) pronunţată
  • c) puţin pronunţată
  • 464. Care este vârsta maturităţii sexuale a fazanului?
  • a) 5-6 luni
  • b) 10 luni
  • c) 16 luni
  • 465. Unde îşi face făzăniţa cuibul?
  • a) în arbori înalţi, rămuroşi, cu coronamentul bogat
  • b) în arbuşti deşi de preferinţă amplasaţi în interiorul pădurii
  • c) pe sol, într-o adâncitură căptuşită cu iarbă şi pene
  • 466. Câte ouă depune, în medie, făzăniţa în cuib?
  • a) 10 - 12
  • b) 4 - 6
  • c) 2 - 4
  • 467. Cât durează incubaţia la fazan?
  • a) 24 de zile
  • b) 36 de zile
  • c) 48 de zile
  • 468. La fazan, clocirea o face:
  • a) femela
  • b) femela ajutată de mascul
  • c) masculul
  • 469. La fazan, creşterea puilor o face:
  • a) femela
  • b) femela ajutată de mascul
  • c) masculul
  • 470. Fazanul negru (tenebrosus) reprezintă:
  • a) varietate a fazanului comun cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de albastru şi verde pe cap, gât şi spate
  • b) subspecie a fazanului comun cu penajul de culoare cenuşie cu nuanţe de verde-metalic
  • c) specie de fazan cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de roşu-închis şi guler alb
  • 471. Biotopul favorabil potârnichii este reprezentat de:
  • a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase
  • b) câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole diverse
  • c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi
  • 472. Arealul potârnichii, în România, este:
  • a) din zona de câmpie până în golul alpin
  • b) doar în zonele de câmpie
  • c) doar în zonele de câmpie şi deal
  • 473. Nuanţa generală a potârnichii este:
  • a) cenuşie
  • b) ruginie
  • c) ruginie - marmorată
  • 474. Masculii de potârniche se deosebesc de femele prin:
  • a) pata brună sub formă de potcoavă de pe piept este mai evidentă
  • b) dungile gălbui de pe penele aripilor care sunt atât longitudinale, cât şi transversale
  • c) coada vizibil mai lungă a masculului
  • 475. La potârniche cloceşte:
  • a) numai femela
  • b) numai masculul
  • c) ambele sexe
  • 476. Câte ponte depune, în mod normal, o potârniche într-un an:
  • a) o singură pontă
  • b) două ponte
  • c) 3-4 ponte
  • 477. Activitatea potârnichii are caracter preponderent:
  • a) auroral şi nocturn
  • b) crepuscular şi nocturn
  • c) diurn
  • 478. Dimorfismul sexual la potârniche este:
  • a) slab pronunţat
  • b) puternic pronunţat
  • c) inexistent
  • 479. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de potârniche:
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 480. Potârnichea este specie:
  • a) poligamă
  • b) monogamă
  • c) rareori poligamă
  • 481. Hrana potârnichii este de origine:
  • a) vegetală şi animală
  • b) exclusiv vegetală
  • c) exclusiv animală
  • 482. Urma tipar a potârnichii se aseamănă cu urma de:
  • a) cocoş de munte
  • b) raţă
  • c) fazan
  • 483. Hrana puilor de potârniche, în primele două săptămâni de viaţă este preponderent:
  • a) vegetală
  • b) animală
  • c) minerală şi vegetală
  • 484. Simţurile cele mai dezvoltate la potârniche sunt:
  • a) mirosul şi văzul
  • b) văzul şi auzul
  • c) mirosul şi auzul
  • 485. Fidelitatea potârnichii faţă de locul de trai este:
  • a) pronunţată
  • b) puţin pronunţată
  • c) nu este fidela locului de trai
  • 486. Potârnichea este o specie
  • a) sedentară
  • b) migratoare
  • c) oaspete de vară
  • 487. Potârnichea îşi face cuibul:
  • a) în arbori
  • b) în scorburile arborilor bătrâni
  • c) pe sol
  • 488. Care este vârsta maturităţii sexuale a potârnichii?
  • a) 5-6 luni
  • b) 10 luni
  • c) 14 luni
  • 489. În perioada de iarnă potârnichea trăieşte astfel:
  • a) individual
  • b) în perechi
  • c) în stoluri
  • 490. Hrana prepeliţei este de origine:
  • a) vegetală şi animală
  • b) exclusiv vegetală
  • c) exclusiv animală
  • 491. Care din imaginile de mai jos reprezintă prepeliţa:
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 492. Prepeliţa este specie:
  • a) migratoare
  • b) sedentară
  • c) eratică
  • 493. Prepeliţa îşi face cuibul:
  • a) în arbori
  • b) în scorburile arborilor bătrâni
  • c) pe sol
  • 494. Câte ponte depune prepeliţa în cursul unui an?
  • a) 1-2
  • b) 3-4
  • c) 4-5
  • 495. Biotopul favorabil prepeliţei este reprezentat de:
  • a) câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti
  • b) păduri întinse din zona de deal
  • c) păduri situate în zona de munte
  • 496. Migraţia catre Africa a prepeliţei are loc preponderent în luna:
  • a) iulie
  • b) septembrie
  • c) noiembrie
  • 497. Activitatea prepeliţei are caracter preponderent:
  • a) auroral şi nocturn
  • b) crepuscular şi nocturn
  • c) diurn
  • 498. În România, prepeliţa trăieşte pe perioada de iarnă astfel:
  • a) în perechi
  • b) în stoluri
  • c) nu rămâne peste iarnă în România
  • 499. Prepeliţa mai poartă denumirea populară de:
  • a) cocoşar
  • b) găinuşă
  • c) pitpalac
  • 500. În România, biotopul favorabil cocoşului de munte este reprezentat de:
  • a) pădurile întinse de răşinoase
  • b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate
  • c) terenuri agricole din zona de munte cultivate cu monoculturi
  • 501. Activitatea cocoşului de munte are caracter preponderent:
  • a) auroral şi nocturn
  • b) crepuscular şi nocturn
  • c) diurn
  • 502. Dimorfismul sexual la cocoşul de munte este:
  • a) slab pronunţat
  • b) puternic pronunţat
  • c) inexistent
  • 503. Cocoşul de munte este specie:
  • a) poligamă
  • b) monogamă
  • c) rareori poligamă
  • 504. Hrana cocoşului de munte este de origine:
  • a) animală şi vegetală
  • b) exclusiv vegetală
  • c) exclusiv animală
  • 505. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de munte:
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 506. Caracteristica urmei tipar a cocoşului de munte pe zăpadă este dată de:
  • a) imprimarea a trei degete
  • b) imprimarea a cinci degete
  • c) imprimarea degetelor şi a "vârzobilor"
  • 507. Ce reprezintă "vârzobii" la cocoşul de munte?
  • a) lamele cornoase crescute pe degete
  • b) lamele cornoase crescute în jurul urechilor
  • c) smocul de pene ce atârnă sub cioc
  • 508. Simţurile cele mai dezvoltate la cocoşul de munte sunt:
  • a) mirosul şi văzul
  • b) văzul şi auzul
  • c) mirosul şi auzul
  • 509. Cocoşul de munte este specie:
  • a) migratoare
  • b) sedentară
  • c) eratică
  • 510. Cocoşul de munte are ciocul:
  • a) drept
  • b) încovoiat
  • c) turtit dorso - ventral
  • 511. Vârzobii la cocoşul de munte sunt:
  • a) permanenţi
  • b) temporari, doar în perioada de iarnă
  • c) permanenţi, doar la exemplarele bătrâne
  • 512. Ritualul de împerechere al cocoşului de munte poartă denumirea de:
  • a) învârtit
  • b) alergat
  • c) rotit
  • 513. Câte ouă depune găina cocoşului de munte?
  • a) 6 - 10
  • b) 2 - 4
  • c) 16 - 18
  • 514. Rotitul cocoşului de munte are loc:
  • a) în februarie - martie
  • b) în septembrie - octombrie
  • c) în aprilie - mai
  • 515. Rotitul fals al cocoşului de munte are loc în perioada:
  • a) martie - aprilie
  • b) aprilie - mai
  • c) octombrie - început de noiembrie
  • 516. Dimorfismul sexual la cocoşul de mesteacăn este:
  • a) slab pronunţat
  • b) puternic pronunţat
  • c) inexistent
  • 517. Cocoşul de mesteacăn este specie:
  • a) poligamă
  • b) monogamă
  • c) rareori poligamă
  • 518. Hrana cocoşului de mesteacăn este de origine:
  • a) animală şi vegetală
  • b) exclusiv vegetală
  • c) exclusiv animală
  • 519. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de mesteacăn:
  • a) A
  • b) B
  • c) C
  • 520. Cocoşul de mesteacăn este specie:
  • a) migratoare
  • b) sedentară
  • c) eratică
  • 521. În România, cocoşul de mesteacăn trăieşte în:
  • a) păduri de mesteacăn
  • b) păduri de fag
  • c) jnepenişuri şi golul alpin
  • 522. Este permisă fotografierea sau filmare exemplarele de faună de interes cinegetic?
  • a) da, numai de pe trasee turistice sau căi de comunicaţii
  • b) da, fără restricţii
  • c) nu, fără excepţii
  • 523. Pot fi situaţii în care se permite practicarea vânătorii în afara perioadelor legale de vânătoare?
  • a) da, pentru păsările migratoare
  • b) da, pentru exemplarele din speciile de mamifere care produc pagube, în condiţiile aprobării administratorului
  • c) nu, fără excepţie
  • 524. Există categorii de persoane care pot practica vânătoarea fără permis de vânătoare?
  • a) da, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare
  • b) nu, fără excepţie
  • c) da, numai pentru paznici de vânătoare
  • 525. Există categorii de persoane care pot practica vânătoarea fără permis de armă categoria B?
  • a) Nu, fără excepţii
  • b) da, numai personalul de conducere al gestionarului fondului
  • c) da, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare
  • 526. Este permisă practicarea acţiunilor de vânătoare de către vânători fără că aceştia să posede asigurare obligatorie împotriva accidentelor?
  • a) nu, fără excepţie
  • b) da, elevi, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare
  • c) da, dacă sunt însoţiţi de personal tehnic de vânătoare
  • 527. Examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent este impus, în prezent, prin:
  • a) Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare
  • b) Legea fondului cinegetic şi a protecţei vânatului nr 103/1996, republicată
  • c) Statutele asociaţiilor care gestionează fonduri cinegetice în Romania
  • 528. Permisul de vânătoare permanent poate fi obţinut de cetăţenii cu vârsta peste:
  • a) 16 ani
  • b) 18 ani
  • c) 20 ani
  • 529. Candidaţii la obţinerea permisului de vânătoare permanent trebuie să depună cerere la:
  • a) asociaţia de vânătoare care gestionează cel puţin un fond cinegetic
  • b) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
  • c) ocolul silvic cel mai apropiat de domiciliu
  • 530. Permisul de vânătoare permanent se eliberează candidaţilor care au promovat examenul, de către:
  • a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
  • b) orice asociaţie de vânătoare care deţine licenţă şi gestionează fonduri cinegetice
  • c) asociaţia de vânătoare la care a efectuat stagiatura
  • 531. Participarea la examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent este legal condiţionată de:
  • a) participarea la cursuri speciale de pregătire organizate de înstituţii de învăţământ
  • b) executare de trageri cu arma, cu ocazia participării la vânătorile colective
  • c) efectuarea unei perioade de stagiatură la o asociaţei care gestionează fond cinegetic
  • 532. Cota de recoltă se aprobă anual pentru:
  • a) deţinătorul, cu orice titlu, al terenului
  • b) gestionarul fondului cinegetic
  • c) administratorul fondului cinegetic
  • 533. Ce categorii de persoane au dreptul de a practica vânătoarea în România?
  • a) exclusiv vânătorii cu domiciliul sau rezidenţa în România
  • b) vânătorii, personalul cu atribuţii de vânătoare al gestionarilor fondurilor cinegetice şi studenţii unităţilor de învăţământ unde se studiază ca disciplină vânatul şi vânătoarea
  • c) exclusiv vânătorii şi paznicii de vânătoare
  • 534. Permisul de vânătoare se retrage şi se anulează dacă posesorul acestuia:
  • a) a săvârşit o faptă sancţionată ca infracţiune de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare
  • b) a fost exclus dintr-o organizatie vânătorească gestionară de fonduri cinegetice
  • c) a săvârşit o faptă sancţionată contravenţional de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare
  • 535. Unităţile de gospodărire cinegetică, conform prevederilor legii, poartă denumirea de:
  • a) fonduri cinegetice
  • b) cantoane de vânătoare
  • c) ocoale cinegetice
  • 536. Este admisă utilizarea, la vânătoare, a steguleţelor şi a gardurilor pentru dirijarea vânatului?
  • a) nu
  • b) da, la lup, vulpe si mistreţ
  • c) da, numai la lup
  • 537. Nu este legal să se tragă:
  • a) în iepuri, la sărite
  • b) în urşi la nadă
  • c) în şacali, la nadă
  • 538. Cine este administratorul fondului cinegetic naţional?
  • a) autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare
  • b) administratorul pădurilor proprietate publică
  • c) asociaţia naţională de profil
  • 539. Este permisă utilizarea odorivectorilor în scopul exercitării vânătorii?
  • a) nu, fără excepţie
  • b) da, în scopul cercetării ştiinţifice, cu acordul administratorului fondului cinegetic naţional
  • c) da, pentru capturarea exemplarelor bolnave
  • 540. Este permisă folosirea capcanelor în scopul exercitării vânătorii?
  • a) nu, fără excepţie
  • b) da, numai a celor autorizate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
  • c) da, doar pentru capcanele care nu ucid animalul
  • 541. Ce reprezintă braconajul cinegetic în accepţiunea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare?
  • a) acţiune de vânătoare care se desfăşoară de la apusul până la răsăritul soarelui
  • b) tentativa sau acţiunea desfăşurată în scopul dobândirii sau capturării vânatului, finalizată ca rezultat sau nu, cu încălcarea prevederilor prezentei legi
  • c) acţiune de vânătoare care se desfăşoară noaptea, fără participarea paznicului de vânătoare
  • 542. Este permisă depăşirea cotei de recoltă aprobată pe un fond cinegetic?
  • a) nu, este strict interzisă
  • b) da, cu aprobarea gestionarului
  • c) da, cu aprobarea asociaţiei naţionale de profil
  • 543. Cine are dreptul de a gestiona fauna de interes cinegetic?
  • a) orice organizaţie neguvernamentală care are membri vânători
  • b) orice persoană juridică română licenţiată în acest scop
  • c) orice organizaţie nonguvernamentală care luptă pentru drepturile animalelor
  • 544. Cine stabileşte şi aprobă anual cotele de recoltă pentru vânătoare?
  • a) asociaţia naţională de profil
  • b) autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului
  • c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
  • 545. Cine are drept de control asupra activităţii cinegetice la toate nivelurile?
  • a) Consiliul Naţional de Vânătoare
  • b) autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului
  • c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
  • 546. Cine stabileşte rasele de câini admise la vânătoare în România?
  • a) Asociaţia Chinologică Română
  • b) Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
  • c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
  • 547. Cine stabileşte tipurile de arme şi categoriile de muniţie care se pot folosi la vânătoare în România?
  • a) Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor
  • b) Autoritatea publică centrală care răspunde de justiţie
  • c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură împreună cu Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor
  • 548. Vânătorul poate să împuşte pisici sălbăticite sau câini hoinari?
  • a) da, oricând are posibilitatea
  • b) nu
  • c) da, cu ocazia vânătorilor organizate pentru specii de vânat
  • 549. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în zonele de linişte a faunei cinegetice, delimitate în fondurile cinegetice?
  • a) nu, deoarece acestea sunt zone de protecţie a faunei cinegetice
  • b) da, cu respectarea prevederilor planurilor de management cinegetic
  • c) da, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului
  • 550. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în parcuri naţionale?
  • a) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
  • b) da, numai de către personalul angajat al administraţiei parcurilor naţionale
  • c) da, numai de către vânătorii care domiciliază în raza parcului naţional
  • 551. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în parcuri naturale?
  • a) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
  • b) da, cu avizul administraţiei/custodelui parcului natural şi cu respectarea prevederilor planurilor de management ale parcului natural
  • c) da, de către personalul angajat al administraţiei parcului natural
  • 552. Acţiunile de capturare a vânatului viu se pot desfăşura de către:
  • a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
  • b) gestionarii fondurilor cingetice, în cadrul cotei de recoltă aprobate
  • c) persoanele fizice autorizate
  • 553. Este permisă popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, provenite din crescătoriile din România?
  • a) da, doar în baza avizului sanitar veterinar
  • b) da, numai pe baza certificării calităţii genetice
  • c) nu, deoarece pot fi provocate daune efectivelor naturale de vânat
  • 554. Este permisă popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, provenite din import?
  • a) da, doar în baza avizului sanitar veterinar
  • b) da, în baza avizului sanitar veterinar şi a certificării calităţii genetice
  • c) nu, deoarece pot fi provocate daune faunei cinegetice indigene
  • 555. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de munte, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice?
  • a) da în număr de maxim 5, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
  • b) da, fara restricţii în afara fondului forestier
  • c) da în număr de maxim 3, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
  • 556. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de deal, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice?
  • a) da în număr de maxim 3, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
  • b) da, fara restricţii în afara fondului forestier
  • c) da în număr de maxim 2, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
  • 557. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de câmpie, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice?
  • a) da în număr de maxim 2, vaccinati, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
  • b) da, fara restrictii în afara fondului forestier
  • c) da în număr de 1, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
  • 558. Pe suprafaţa unui fond cinegetic este permisă mutarea hranei destinate vânatului?
  • a) nu, este strict interzisă
  • b) da, de către personalul autorizat
  • c) da, de către membrii vânători cu ocazia acţiunilor de vânătoare
  • 559. Este permisă însuşirea de către vânători a coarnelor lepădate de cervide, găsite în fondul cinegetic?
  • a) da, doar de către membrii grupei de vânătoare
  • b) nu
  • c) da, cu acordul proprietarului de teren
  • 560. Este permisă practicarea vânătorii fără autorizaţie eliberată de gestionar, dacă acesta şi-a exprimat acordul telefonic?
  • a) nu, fără excepţii
  • b) da, pentru paznicii de vânătoare ai gestionarului
  • c) da, pentru vânătorii străini însoţiţi de paznicul de vânătoare
  • 561. Examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare se desfăşoară în baza Regulamentului aprobat prin ordin al:
  • a) autorităţii publice centrale care răspunde protecţia mediului
  • b) autorităţii publice centrale care răspunde de afacerile interne
  • c) autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
  • 562. Organizatorul acţiunii de vânătoare are obligaţia:
  • a) să urmărească vânatul mare rănit
  • b) să completeze cu pix, citeţ, în autorizaţie, numele altor vânători decât cei trecuţi iniţial, care doresc să participe la acţiunea de vânătoare respectivă
  • c) să efectueze instructajul pentru prevenirea accidentelor
  • 563. Practicarea vânătorii este permisă cu:
  • a) arme de vânătoare şi arbalete
  • b) arme de vânătoare şi arme de tir omologate
  • c) arme de vânătoare şi capcane autorizate
  • 564. Pentru exercitarea vânătorii este legal a fi folosite următoarele categorii de arme:
  • a) arme de pază şi arme de vânătoare
  • b) arme de vânătoare şi arme de tir
  • c) doar arme de foc admise la vânătoare
  • 565. În baza legii, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate autoriza practicarea vânătorii cu:
  • a) arme de foc de autoaparare
  • b) capcane
  • c) arme cu aer comprimat
  • 566. Sunt situaţii în care se pot recolta păsări admise la vânătoare în afara perioadei legale de vânătoare?
  • a) nu, fără excepţii
  • b) da, în cazul nerealizării cotei de recoltă
  • c) da, în condiţiile derogării acordate de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului
  • 567. Este permisă comercializarea cărnii de vânat?
  • a) da, fără restricţii
  • b) da, de către gestionarul fondului cinegetic şi alte persoane juridice autorizate
  • c) da, de către vânătorul care a dobândit legal vânatul
  • 568. Este permisă vânarea unui număr de exemplare mai mare decât cel înscris pe autorizaţia de vânătoare?
  • a) da, dacă vânătorul/vânătorii în cauză participă la o singură vânătoare într-un sezon
  • b) nu
  • c) da, cu acordul organizatorului acţiunii de vânătoare
  • 569. Este permisă vânătoarea pe alt fond cinegetic decât cel în care vânătorul este autorizat să vâneze?
  • a) da, cu acordul paznicului fondului cinegetic
  • b) da, cu acordul organizatorului acţiunii de vânătoare
  • c) nu
  • 570. Este permisă urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic decât cel pe care este autorizată acţiunea de vânătoare?
  • a) da, dar nu la mai mult de 500 m de limita fondului cinegetic
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, prin excepţie, pentru recuperarea acestuia, cu acordul gestionarului fondului cinegetic
  • 571. Este permisă trecerea vânătorului, cu arma de vânătoare neintrodusă în toc, pe alt fond cinegetic decât cel pe care este autorizat să practice vânătoarea?
  • a) da, în afara căilor de comunicaţie
  • b) nu
  • c) da, dacă arma este neîncărcată
  • 572. Este permisă comercializarea cărnii de vânat de către persoanele fizice?
  • a) da, dacă acestea au participat la vânătoare în calitate de gonaci
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, dacă acestea au calitatea de vânător şi au dobândit-o legal
  • 573. Crotalierea vânatului recoltat legal în fondul de vânătoare se efectuează:
  • a) la sediul gestionarului fondului cinegetic, imediat după desfăşurarea vânătorii
  • b) în fondul cinegetic, înainte de părăsirea acestuia
  • c) la centrul de taxidermie, după prepararea trofeelor
  • 574. Este permisă vânătoarea în rezervaţiile ştiinţifice?
  • a) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
  • b) da, cu acordul verbal al administraţiei rezervaţiei sau al custodelui acesteia
  • c) da, cu acordul Academiei Române
  • 575. Este permisă vânarea urşilor la bârlog?
  • a) da, în condiţiile legii
  • b) da, dacă produc pagube
  • c) nu, fără excepţii
  • 576. Este permisă comercializarea, de către persoane fizice, a trofeelor de vânat?
  • a) da, numai în interiorul ţării
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, numai de către vânătorii care le-au recoltat
  • 577. Este permisă comercializarea de către persoane fizice a produselor de carmangerie rezultate din vânat?
  • a) da, cu respectarea normelor sanitar veterinare
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, numai de către vânătorii care le-au produs conform standardelor alimentare
  • 578. Cui aparţin coarnele lepădate de cervide, găsite pe un fond cinegetic?
  • a) paznicului de vânătoare
  • b) gestionarului fondului cinegetic
  • c) vânătorului care le-a găsit
  • 579. Este permisă vânătoarea cu ogari sau metişi de ogari?
  • a) da, la vânătorile autorizate
  • b) da, dacă poartă jujeu
  • c) nu, fără excepţii
  • 580. Este permisă vânătoarea pe timp de noapte din autovehicule?
  • a) da, pe fondurile cinegetice greu accesibile
  • b) nu
  • c) da, când vânătorii sunt însoţiţi de paznicul de vânătoare
  • 581. Este permisă vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric?
  • a) da, dacă nu există vizibilitate
  • b) da, dacă acestea sunt omologate
  • c) nu, fără excepţie
  • 582. Este permisă vânătoarea prin utilizarea substanţelor chimice toxice folosite în combaterea dăunătorilor animali ai culturilor agricole?
  • a) da, dacă vânatul produce pagube mari culturilor agricole
  • b) da, dacă acestea sunt autorizate pentru comercializare
  • c) nu, fără excepţii
  • 583. Este permisă vânătoarea cu arbaleta?
  • a) da, pentru a lovi vânatul la distanţe mai mici de 100 m
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, cu arbalete cumpărate din magazinele de arme şi muniţii autorizate
  • 584. Este permisă folosirea la vânătoare a armelor neautorizate sau neomologate, pentru vânătoare în România?
  • a) da, dacă sunt autorizate pentru comercializare în alte ţări din Uniunea Europeană
  • b) nu
  • c) da, dacă au calibrul corespunzător speciei la care se doreşte folosirea lor
  • 585. Ce se întâmplă cu armele care au servit la săvârşirea unei fapte prevăzute de lege ca infracţiune?
  • a) se confiscă de către paznicul de vânătoare
  • b) se reţin de către agentul constatator în vederea confiscării
  • c) se confiscă de către gestionarul fondului cinegetic
  • 586. Ce se întâmplă cu mijloacele de transport care au servit la săvârşirea unei fapte prevăzute de lege ca infracţiune?
  • a) se confiscă de către paznicul de vânătoare
  • b) se reţin de către agentul constatator în vederea confiscării
  • c) se confiscă de către gestionarul fondului cinegetic
  • 587. Din ce este constituit fondul cinegetic naţional?
  • a) totalitatea fondurilor cinegetice din România
  • b) totalitatea faunei de interes cinegetic din România
  • c) totalitatea suprafeţelor de teren pe care au fost delimitate fonduri cinegetice
  • 588. Ce reprezintă un fond cinegetic?
  • a) totalitatea faunei de interes cinegetic din România
  • b) resursa financiară pentru gestionarea vânatului
  • c) unitatea de gospodărire cinegetică formată dintr-o suprafaţa de teren bine delimitată împreună cu fauna de interes cinegetic care se află pe aceasta
  • 589. Este legal să se tragă în guguştiucii aflaţi în localităţi?
  • a) da, dacă vânătoarea este asistată de reprezentantul primăriei
  • b) nu
  • c) da, numai cu armă cu aer comprimat
  • 590. Pentru paza unui fond cinegetic, legislaţia în vigoare impune:
  • a) cel puţin un paznic pentru fiecare fond cinegetic
  • b) cel puţin un paznic pentru fiecare 5000 ha
  • c) cel puţin un paznic pentru fiecare 10000 ha
  • 591. Vânarea vulpilor care produc pagube în gospodării poate fi realizată cu:
  • a) otravă
  • b) ogari
  • c) capcane autorizate
  • 592. În prezent, în România, fauna de interes cinegetic este considerată:
  • a) proprietatea unităţilor administrativ teritoriale
  • b) proprietatea deţinătorilor de terenuri cuprinse în fondul cinegetic
  • c) resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional
  • 593. În România, fauna de interes cinegetic se atribuie în gestiune de către:
  • a) statul român, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
  • b) statul român prin autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului
  • c) proprietarii terenurilor pe care sunt constituite fondurile cinegetice
  • 594. Efectivele optime pentru principalele specii de interes vânătoresc se stabilesc şi se aprobă de:
  • a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
  • b) Academia Română
  • c) fiecare gestionar de fonduri cinegetice în parte
  • 595. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de câmpie este, în România, de:
  • a) 5000 ha
  • b) 7000 ha
  • c) 10000 ha
  • 596. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de deal este, în România, de:
  • a) 5000 ha
  • b) 7000 ha
  • c) 10000 ha
  • 597. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de munte este, în România, de:
  • a) 5000 ha
  • b) 7000 ha
  • c) 10000 ha
  • 598. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de câmpie, este de:
  • a) 150 ha
  • b) 250 ha
  • c) 350 ha
  • 599. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de deal, este de:
  • a) 150 ha
  • b) 200 ha
  • c) 350 ha
  • 600. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de munte, este de:
  • a) 150 ha
  • b) 250 ha
  • c) 250 ha
  • 601. Vânătoarea se poate exercita legal de către vânători numai dacă posedă:
  • a) permis de vânătoare şi autorizaţie de vânătoare
  • b) permis de vânătoare, permis de armă şi autorizaţie de vânătoare
  • c) permis de armă, permis de vânătoare, autorizaţie de vânătoare şi asigurare obligatorie pentru accidente de vânătoare
  • 602. Permisul de vânătoare permanent poate fi obţinut legal în România, de către:
  • a) cetăţenii care au domiciliul sau rezidenţa în România
  • b) cetăţenii români cu domiciliul în România sau în străinătate
  • c) cetăţenii ţărilor UE care au calitatea de vânători în ţara de origine, dacă sunt veniţi la vânătoare în România
  • 603. Permisele de vânătoare temporare pot fi obţinute, la cerere, de:
  • a) cetăţenii ţărilor UE, dacă în ţările de origine nu posedă permis sau licenţă de vânătoare
  • b) cetăţenii străini care în ţara de origine au calitatea de vânător, dacă sunt invitaţi în România pentru acţiuni de vânătoare
  • c) cetăţenii români cu rezidenţa în străinătate, care nu posedă permis sau licenţă de vânătoare din ţara de rezidenţă
  • 604. Autorizaţiile de vânătoare, individuale sau colective, pot fi obţinute de vânători de la:
  • a) gestionarii fondurilor cinegetice
  • b) administratorul fondurilor cinegetice
  • c) atât de la gestionarii fondurilor cinegetice, cât şi de la administratorul fondurilor cinegetice
  • 605. Este interzisă vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheţ?
  • a) da, deoarece pe timp de îngheţ nu se împuşcă păsările de baltă
  • b) da, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este îngheţată pe mai mult de 70%
  • c) nu
  • 606. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona strict protejată a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"?
  • a) da, numai pentru vânătorii români
  • b) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
  • c) da, numai pentru vânătorii cu domiciliul pe raza deltei
  • 607. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona tampon a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"?
  • a) da, numai pentru vânătorii români
  • b) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
  • c) da, numai pentru personalul din rezervaţie care deţine şi calitatea de vânător
  • 608. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona strict protejată a parcurilor naturale?
  • a) da, dacă vânătorul este însoţit de personalul de pază al parcului natural
  • b) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
  • c) da, cu respectarea planului de management al parcului natural
  • 609. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona strict protejată a ariilor naturale protejate?
  • a) da, dacă vânătorul este însoţit de personalul de pază al ariei naturale protejate
  • b) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
  • c) da, numai pentru vânătorii cu domiciliul în aria naturală protejată
  • 610. Este permisă recoltarea cu arma de vânătoare a exemplarelor din speciile de interes cinegetic în complexurile de vânătoare?
  • a) da, cu acordul proprietarului
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, numai cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
  • 611. Documentele de transport pentru exemplarele din speciile cinegetice recoltate în interiorul complexului de vânătoare sunt:
  • a) autorizaţiile de vânătoare
  • b) avizele sanitar veterinare de transport
  • c) autorizaţiile de vânătoare şi documentele de plată a exemplarelor recoltate
  • 612. Este permisă vânătoarea în crescătoriile de vânat?
  • a) da, dacă este exercitată de vânători
  • b) da, dacă este exercitată de personalul de specialitate angajat al crescătoriei de vânat
  • c) nu, fără excepţii
  • 613. Dreptul de a purta şi folosi arme de vânătoare se acordă următoarelor categorii de persoane:
  • a) colecţionarilor de arme de vânătoare şi antrenorilor de tir
  • b) posesorilor de permis de vânătoare şi permis de port arma categoria B
  • c) posesorilor de permise de vânătoare, membri în asociaţiile de vânătoare
  • 614. Cererea de eliberare a autorizaţiei de procurare a armei se depune de către solicitant la:
  • a) Inspectoratul General al Poliţiei Române
  • b) Inspectoratul Judeţean de Poliţie sau Poliţia Municipiului Bucureşti, după caz, pe raza căruia îşi are domiciliul
  • c) Poliţia municipală,/orăşenească/post de poliţie, unde acesta are domiciliul
  • 615. Pierderea armei de vânătoare trebuie anunţată de către posesorul acesteia organului de poliţie:
  • a) de îndată, dar nu mai târziu de 24 ore de la constatare
  • b) în cel mult 48 ore de la constatare
  • c) în cel mult 10 zile de la constatare
  • 616. Este permisă, în România, fabricarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?
  • a) da, numai de către armurieri autorizaţi
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, numai de către vânători, pentru folosinţa proprie
  • 617. Este permisă comercializarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?
  • a) da, numai de către magazine de profil
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, dacă respectă standardele de calitate
  • 618. Este permisă folosirea la vânătoare a cartuşelor cu alice cu diametrul mai mare de 5 mm?
  • a) da, pentru vânatul mare
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, pentru armele de calibrul 12 şi 16
  • 619. Operaţiunea de scoatere a organelor interne ale vânatului împuşcat poartă denumirea de:
  • a) condiţionarea vânatului
  • b) tranşare
  • c) eviscerare
  • 620. Crenguţa înroşită în sângele vânatului dobândit prin vânătoare se oferă vânătorilor care împuşcă:
  • a) lup sau urs
  • b) vânat copitat
  • c) orice specie de vânat
  • 621. Crenguţa înroşită în sângele vânatului împuşcat se oferă vânătorului:
  • a) pe o tavă din lemn
  • b) pe patul armei
  • c) pe pălărie sau pe lama cuţitului
  • 622. Ce reprezintă ceea ce în limbaj vânătoresc se numeşte "ultima îmbucătură "?
  • a) un mănunchi de iarbă care se pune în faţa vânatului împuşcat
  • b) un mănunchi de ramuri pe care se aşează capul vânatului împuşcat
  • c) o ramură cu frunze verzi care se introduce în gura vânatului împuşcat
  • 623. Tabloul vânatului reprezintă:
  • a) un tablou înfăţişând vânatul împuşcat
  • b) aşezarea vânatului împuşcat după un anumit tipic, în faţa vânătorilor, şi a organizatorilor
  • c) fotografiile cu vânat împuşcat de la sfârşitul vânătorii
  • 624. La sfârşitul unei vânători de vânat mic, piesele împuşcate se aşează în tabloul de vânătoare cu respectarea ordinii:
  • a) potârnichi, fazani, iepuri, vulpi
  • b) iepuri, fazani, potârnichi şi vulpi
  • c) vulpi, iepuri, fazani, potârnichi
  • 625. În cadrul unui tablou de vânătoare, vânatul mic se aşează pe:
  • a) abdomen
  • b) partea dreapta
  • c) partea stângă
  • 626. La o vânătoare mixtă, de vânat mare şi mic, vânatul împuşcat se aşează în următoarea ordine:
  • a) fazani, iepuri, vulpi, mistreţi
  • b) mistreţi, vulpi, iepuri si fazani
  • c) vulpi, iepuri, fazani, mistreţi
  • 627. Într-un tablou de vânătoare, aşezarea celor care au participat la vânătoare se face astfel:
  • a) gonacii şi personalul de vânatoare nu se aşează lângă vânat
  • b) gonacii se aşează cu personalul de teren în spatele vânătorilor
  • c) vânătorii şi organizatorul se aşează în faţa vânatului
  • 628. Nu este etic să se tragă:
  • a) în păsările de baltă care zboară spre locurile de hrană
  • b) în fazanii care zboară printre crengile arborilor
  • c) în fazanii şi în potârnichile aflate pe sol
  • 629. La vânătoarea de mistreţi nu este etic să se tragă:
  • a) în masculul dominant din cârd
  • b) în purcei, dacă sunt fără mama lor
  • c) în femela conducătoare de cârd
  • 630. În cazul vânatului mare, împuşcat, nu este etic:
  • a) să fie târât direct pe zăpadă sau pe pământ până la mijlocul de transport
  • b) să se calce peste rândurile cu vânat aşezat în tablou
  • c) să fie mutilat ori lovit cu beţe, cu piciorul sau în alt mod, chiar dacă la acea vânătoare s-a pierdut un câine de vânătoare
  • 631. Trofeele vânatului împuşcat (coarne, colţi, blănuri, etc) aparţin:
  • a) vânătorului care a dobândit vânatul
  • b) în mod egal, vânătorilor participanţi la vânătoare
  • c) vânătorilor participanţi, după cum hotărăşte organizatorul vânătorii
  • 632. Nu este admisă, din punct de vedere etic:
  • a) eviscerarea vânatului şi jupuirea blănurilor trofeu direct în teren
  • b) fotografierea vânatului împuşcat în poziţii hilare
  • c) tranşarea vânatului în faţa vânătorilor
  • 633. Împărţirea vânatului mic de către organizator este recomandat să se facă:
  • a) începând cu invitaţii şi bătrânii, apoi continuând cu ceilalţi vânători
  • b) în ordinea aşezării vânătorilor în faţa tabloului de vânătoare
  • c) oferind fiecărui vânător ceea ce a împuşcat personal
  • 634. Care este termenul consacrat normelor de morală specifică vânătorii?
  • a) comportament vânătoresc
  • b) etică vânătorească
  • c) conduită cinegetică
  • 635. Cum se aşează crenguţa de luare în posesie a vânatului?
  • a) pe spatele vânatului aşezat pe burtă
  • b) pe abdomenul vânatului aşezat pe spate
  • c) deasupra vânatului culcat pe partea dreaptă
  • 636. În ce poziţie se aşează crenguţa pe partea laterală a corpului vânatului?
  • a) la mascul cu baza spre cap, la femelă, invers, cu vârful crenguţei spre cap
  • b) nu are importanţă poziţia, de regulă se aşează pe latura toracelui
  • c) perpendicular pe coloană, la mascul cu baza spre coloană şi la femelă invers
  • 637. La ce specii de vânat se aşează crenguţa de luare în posesie a vânatului?
  • a) la toate speciile de vânat mare ce se recoltează la dibuit sau la pândă
  • b) la speciile la care recoltarea se face pe bază de autorizaţie nominală
  • c) numai la vânatul cu copite
  • 638. Cine oferă vânătorului crenguţa de luare în posesie a vânatului împuşcat?
  • a) organizatorul acţiunii de vânătoare
  • b) gestionarul fondului cinegetic unde s-a recoltat vânatul
  • c) vânătorul cel mai vârstnic dintre participanţii la vânătoare
  • 639. Cum se aranjează cozile vulpilor expuse în tabloul de vânătoare?
  • a) orizontal în prelungirea corpului
  • b) pe sol, perpendicular faţă de corp
  • c) nu are nici o importanţă
  • 640. Vânatul mic aparţine vânătorului care:
  • a) a tras primul foc de la care vânatul a lăsat sânge
  • b) a tras ultimul foc în urma căruia vânatul a căzut
  • c) a tras mai multe cartuşe
  • 641. Vânatul mare aparţine vânătorului care:
  • a) a tras primul foc cauzator de moarte
  • b) a tras ultimul foc, de graţie
  • c) a tras mai multe focuri
  • 642. Este etic să se tragă în vânat cu arma, cu glonţ, la distanţe mai mari de 300 m?
  • a) da, dacă arma este dotată cu o muniţie performantă
  • b) nu
  • c) da, dacă vânatul nu permite apropierea vânătorului sub această distanţă
  • 643. Este etic a se trage în guguştiucii aşezaţi pe conductorii electrici?
  • a) da, dacă vânătoarea este autorizată
  • b) da, dacă sunt mai mult de două exemplare
  • c) nu
  • 644. Este etic a se trage la fazanul aşezat pe ramura unui arbore?
  • a) da, dacă vânătoarea este autorizată
  • b) da, seara la pândă
  • c) nu
  • 645. Este etic a se trage în vânatul care se îndreaptă către vânătorul vecin?
  • a) da, dacă arma sa este mai performantă decât a vecinului vânător
  • b) nu
  • c) nu, cu excepţia cazului în care vânătorul vecin este începător
  • 646. Este etic a se trage în vânat "la noroc"?
  • a) da, uneori vânatul poate fi ucis
  • b) nu
  • c) nu, cu excepţia cazului în care vânatul nu iese din tufiş
  • 647. Vânatului mare rănit i se dă lovitura de graţie:
  • a) prin lovire cu patul armei
  • b) prin lovire cu toporul
  • c) prin împuşcare
  • 648. Este etic să se tragă în vânat cu arma, cu cartuş cu alice, la distanţe de 70-80 m?
  • a) da, deoarece vânatul poate fi ucis la această distanţă
  • b) nu
  • c) da, în cazul vânătorilor experimentaţi
  • 649. Vânatul mare se aşează în tabloul de vânătoare, pe:
  • a) abdomen
  • b) partea stângă
  • c) partea dreaptă
  • 650. Într-un tablou de vânătoare vânatul se aşează:
  • a) de la dreapta spre stânga
  • b) de la stânga spre dreapta
  • c) nu are importanţă din ce parte se începe tabloul
  • 651. La tabloul de vânătoare vânatul se aşează astfel încât:
  • a) să nu se atingă unul de altul
  • b) să se poate păşi peste rândurile cu vânat
  • c) să nu fie aşezate pe acelaşi rând mai mult de 10 piese
  • 652. "Botezul" vânătorului se face:
  • a) o singură dată, când ucenicul împuşcă primul vânat
  • b) de fiecare dată când vânătorul împuşcă o specie mai mare de vânat decât cea pentru care a fost deja botezat
  • c) la împuşcarea fiecărei specii noi de vânat
  • 653. "Naşul" vânătorului:
  • a) este ales de vânător, dintre vânătorii botezaţi la acea specie
  • b) este obligatoriu organizatorul vânătorii
  • c) este impus noului vânător de către organizatorul vânătorii
  • 654. Nu este etic să se tragă:
  • a) în fazanii care zboară spre pădure
  • b) în ierunca aflată pe cracă
  • c) în iepurii culcaţi în covru
  • 655. Este etic să fie smuls părul sau penele vânatului împuşcat, pentru a fi purtate la pălărie?
  • a) da, imediat după împuşcare
  • b) da, numai după ce a fost oferit, din tabloul de vânătoare, vânătorului
  • c) nu, până la momentul jupuirii blănurilor ce nu constituie trofeu sau jumulirii păsărilor, după caz
  • 656. Nu este etic ca vânătorul să tragă
  • a) în raţele care zboară în stol
  • b) în gâştele care zboară spre locul de hrănire
  • c) în potârnichile grupate în stol iarna pe zăpadă
  • 657. Câinii de vânătoare fac parte din categoria câinilor:
  • a) utilitari
  • b) de serviciu
  • c) de agrement
  • 658. Câinii prepelicari sunt utilizaţi la:
  • a) vânătoarea la vizuină a vulpilor şi a viezurilor
  • b) vânătoarea la vânatul mare
  • c) vânătoarea la vânatul mic
  • 659. Copoii sunt câini de vânătoare caracterizaţi prin:
  • a) chetă strânsă, executată metodic, cu viteză mare
  • b) pasiune pentru căutatul la distanţă, stârnitul şi urmăritul cu glas al mamiferelor de interes vânătoresc
  • c) rezistenţă redusă la oboseală
  • 660. Limierii excelează prin:
  • a) miros mediu, dar perseverenţă deosebită pentru căutarea vânatului mare pe urmă proaspătă
  • b) miros excelent, care-i ajută să ţină urma veche de sânge, chiar după 24-48 de ore de la rănirea vânatului
  • c) agresivitate mare faţă de vânatul rănit
  • 661. Din categoria marilor pontatori insulari face parte:
  • a) bracul
  • b) pointerul
  • c) labradorul
  • 662. Termenul "a ponta" este sinonim cu:
  • a) aretul
  • b) aportul
  • c) nu are legătură cu termenii de "aret" sau "aport"
  • 663. Din categoria marilor pontatori insulari face parte:
  • a) seterul
  • b) vijla maghiară
  • c) pudel-pointerul
  • 664. Rasă autohtonă de câine de vânătoare este considerată:
  • a) copoiul ardelenesc
  • b) basetul
  • c) ciobănescul carpatin
  • 665. Care dintre următoarele rase de câini sunt mai potrivite pentru vânătoarea la vizuină a vulpilor şi pisicilor sălbatice:
  • a) jagd terrierul
  • b) cocker
  • c) airedale terrierul
  • 666. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
  • a) prepeliţe şi potârnichi
  • b) porumbei şi ierunci
  • c) vulpi şi iepuri
  • 667. Vânătoarea cu câine scotocitor se poate practica cu succes la:
  • a) jderi şi vulpi
  • b) fazani şi potârnichi
  • c) viezuri şi dihori
  • 668. Vânătoarea la vizuină, cu ajutorul câinilor de vânătoare din rasa tekel sau rasa fox terrier, se poate practica cu succes la:
  • a) bizam
  • b) jder de piatră
  • c) vulpe
  • 669. Următoarele rase de cîini sunt folosite la vânătoarea la vizuină:
  • a) Fox terrier, jagd terrier, airdale terrier
  • b) tekel, fox terrier, jagd terrier
  • c) tekel, fox terrier cu păr sârmos, jagd terrier, beagle
  • 670. Limierii sunt câini folosiţi pentru:
  • a) căutarea vânatului pe urma de sânge
  • b) gonirea vânatului
  • c) hărţuirea vânatului negru
  • 671. Retriverii sunt câini folosiţi pentru:
  • a) recuperarea vânatului mic împuşcat
  • b) căutarea şi pontarea vânatului mic
  • c) lucrul pe urma de sânge
  • 672. Prepelicarii insulari sunt reprezentaţi de rasele:
  • a) epagneul breton, cocker springer, bloodhund
  • b) pointer, setteri
  • c) cocker springer, cocker spaniel, labrador, pointer, setteri
  • 673. Cheta câinelui efectuată în mod corect reprezintă:
  • a) căutarea, găsirea şi aportarea vânatului după încheierea partidei de vânătoare
  • b) căutarea vânatului mic, dus-întors înaintea vânătorului
  • c) căutarea stînga-dreapta în faţa vânătorului
  • 674. Simţul mirosului la prepelicari este mult mai bine dezvoltat la:
  • a) braci, vijla, münsterlander
  • b) cockeri, epagneul, pudel-pointer
  • c) setteri, pointeri
  • 675. Prepelicarii pontatori continentali sunt reprezentaţi de rasele:
  • a) braci, pudel-pointer, vijlă
  • b) münsterlander, pudel-pointer, pointer
  • c) münsterlander, epagneul breton, setteri
  • 676. Următorul termen defineşte semnalarea vînatului de către un prepelicar pontator:
  • a) aret
  • b) aport
  • c) à patron
  • 677. Următoarele rase de câini de vânătoare fac parte din categoria celor specializate pentru aport:
  • a) brac german cu păr scurt, limier hanoveran, spinone
  • b) brac de Weimar, brac german cu păr sârmos, grifon
  • c) golden retriver, labrador
  • 678. Cheta şi aretul sunt caracteristice raselor de:
  • a) prepelicari pontatori
  • b) prepelicari scotocitori
  • c) gonitori-hărţuitori
  • 679. Copoii sunt câini gonitori folosiţi la vânătoarea de:
  • a) căprior
  • b) cerb
  • c) mistreţ
  • 680. Cheta unui câine de vânătoare, defineşte:
  • a) distanţa până la care se deplasează câinele de vânătoare pentru căutarea vânatului
  • b) modul în care câinele hârţuieşte vânatul
  • c) modul în care câinele aduce vânatul către vânător
  • 681. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
  • a) sitari şi fazani
  • b) ieruncă şi cocoş de munte
  • c) vulpi şi bizami
  • 682. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
  • a) prepeliţe şi potârnichi
  • b) porumbei şi ierunci
  • c) vulpi şi pisica sălbatică
  • 683. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
  • a) fazani şi becaţine
  • b) gâşte şi raţe sălbatice
  • c) ciori grive şi coţofene
  • 684. Care rasă de câini pontatori este mai răspândită în România?
  • a) bracul
  • b) pointerul
  • c) seterul
  • 685. Vânătoarea cu câine scotocitor se poate practica cu succes la:
  • a) prepeliţe şi fazani
  • b) jderi şi dihori
  • c) gâşte sălbatice şi raţe sălbatice
  • 686. Vânătoarea cu câine gonitor se poate practica cu succes la:
  • a) mistreţ şi vulpe
  • b) capră neagră şi muflon
  • c) cerb şi căprior
  • 687. Vânătoarea cu câine hărţuitor se poate practica cu succes la:
  • a) capră neagră şi cervide
  • b) lup şi râs
  • c) mistreţ şi urs
  • 688. Care dintre următoarele boli ale câinilor se manifestă şi prin diaree hemoragică:
  • a) boala lui Carre
  • b) ascaridioza
  • c) antraxul
  • 689. Care dintre bolile câinilor se manifestă şi prin lipsa luciului părului:
  • a) hepatita virală
  • b) cisticercoza
  • c) pasteureloza
  • 690. Boala care cauzează cele mai mari pierderi în rândul lupilor este:
  • a) antraxul
  • b) febra aftoasă
  • c) turbarea
  • 691. Care este cea mai frecventă şi mai periculoasă boală a caprei negre?
  • a) gălbeaza
  • b) febra aftoasă
  • c) râia
  • 692. Care este ce-a mai frecventă boală ce poate fi transmisă de la mistreţ la om?
  • a) pesta porcină
  • b) trichineloza
  • c) salmoneloza
  • 693. Care este ce-a mai periculoasă boală ce poate fi transmisă de la vulpe la om?
  • a) rabia
  • b) trichineloza
  • c) râia
  • 694. Vulpea este principalul vector al:
  • a) tuberculozei
  • b) turbării
  • c) tularemiei
  • 695. Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de mistreţ?
  • a) pesta
  • b) holera
  • c) râia
  • 696. Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de vulpe?
  • a) rabia
  • b) pesta
  • c) holera
  • 697. Care sunt bolile cele mai frecvent întâlnite la urs?
  • a) trichineloza şi rabia
  • b) râia
  • c) holera
  • 698. Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de fazan?
  • a) singamoza
  • b) pesta aviară
  • c) holera
  • 699. Care este boala care afectează cel mai mult exemplarele tinere de iepure?
  • a) coccidioza
  • b) bruceloza
  • c) rabia
  • 700. Care este boala care afectează cel mai mult exemplarele adulte de iepure?
  • a) pasteureloza (septicemia hemoragică)
  • b) bruceloza
  • c) rabia
  • 701. Care este boala cel mai des întâlnită la căprior?
  • a) gălbeaza
  • b) hipodermoza
  • c) rabia
  • 702. Bruceloza se poate transmite la om prin consumarea cărnii de vânat infestate?
  • a) da
  • b) nu
  • c) da, doar în cazul speciei căprior
  • 703. Carnea de urs poate fi consumată înainte de efectuarea analizelor sanitar veterinare?
  • a) da, imediat după recoltare
  • b) da, dacă din punct de vedere organoleptic carnea este corespunzătoare
  • c) nu
  • 704. Carnea de mistreţ poate fi împărţită vânătorilor la finalul acţiunii de vânătoare?
  • a) da, fără restricţii
  • b) da, dacă au achitat contravaluarea vânatului recoltat
  • c) da, se împarte vânătorilor după efectuarea analizelor sanitar veterinare
  • 705. În situaţia declarării stării de carantină pe un fond cinegetic datorită unor epizotii se pot desfăşura acţiuni de vânătoare prin metoda la goană?
  • a) nu
  • b) da, pentru specia vulpe
  • c) da, pentru speciile neafectate de epizotii
  • 706. Care este cea mai periculoasă boală transmisă prin paraziţi de la cervide la om?
  • a) gălbeaza
  • b) borelioza
  • c) hipodermoza
  • 707. Ce se întelege prin zoonoză?
  • a) boală transmisibilă de la animale la om şi viceversa
  • b) totalitatea animalelor dintr-un ecosistem
  • c) lanţ trofic animal
  • 708. Care dintre speciile de cervide este mai predispusă la boli:
  • a) cerbul lopătar
  • b) cerbul comun
  • c) căpriorul
  • 709. Care din următoarele boli se poate transmite la om prin consumul cărnii de iepure?
  • a) pseudotuberculoza
  • b) leptospiroza
  • c) salmoneloza
  • 710. Ce se întelege prin epizootie?
  • a) răspândire în masă şi pe teritorii mari a unei boli contagioase la animale
  • b) răspândire selectivă pe teritorii restrânse a unei boli contagioase la animale
  • c) boală contagioasă care se manifestă doar în ferme şi crescătorii de vânat
  • 711. Armele cu ţevi basculante pot fi:
  • a) arme semiautomate
  • b) carabine şi arme lise cu închizător
  • c) arme lise, arme ghintuite şi arme mixte
  • 712. Arma cu două ţevi aşezate în plan orizontal, este o armă:
  • a) tip "bock"
  • b) cu ţevi juxtapuse
  • c) cu ţevi suprapuse
  • 713. Arma cu două ţevi aşezate în plan vertical, este o armă:
  • a) tip "bock"
  • b) cu ţevi juxtapuse
  • c) driling
  • 714. Calibrul armelor de vânătoare cu ţevi lise se exprimă prin:
  • a) un număr convenţional egal cu numărul bilelor, având diametrul ţevii, ce se pot confecţiona dintr-o livră de plumb
  • b) diametrul, în mm, al câmpului ţevii
  • c) un număr convenţional egal cu numărul alicelor care pot fi confecţionate dintr-o livră de plumb
  • 715. Calibrul armelor de vânătoare cu glonţ se exprimă prin:
  • a) un număr convenţional egal cu numărul bilelor, având diametrul ţevii, ce se pot confecţiona dintr-o livră de plumb
  • b) diametrul, în mm sau inchi, al câmpului ţevii
  • c) un număr convenţional, egal cu numărul proiectilelor care pot fi confecţionate dintr-o livră de plumb
  • 716. Mecanismul de dare a focului la carabine este situat în:
  • a) închizător
  • b) basculă
  • c) antepat
  • 717. Care dintre calibrele menţionate mai jos este considerat de către vânători calibru "universal"?
  • a) 56 x 35
  • b) 93 x 74
  • c) 762 x 63 (3006)
  • 718. Care este rolul acceleratorului la armele cu glonţ?
  • a) să accelereze viteza glonţului
  • b) să uşureze ochirea
  • c) să sensibilizeze trăgaciul
  • 719. Bura intră în componenţa:
  • a) cartuşelor cu alice
  • b) cartuşelor cu glonţ
  • c) cartuşelor cu alice şi a cartuşelor cu glonţ
  • 720. Ce se înţelege prin "choke-ul"armelor de vânătoare?
  • a) reculul resimţit în umăr la declanşarea focului
  • b) îngustarea ţevii spre gura ei
  • c) rateul armei
  • 721. Care este legea care reglementează regimul armelor de foc şi al muniţiilor în România:
  • a) Legea 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic
  • b) Legea 17/1996 privind regimul armelor şi muniţiilor
  • c) Legea 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor
  • 722. Din punct de vedere constructiv, după lungimea ţevii, armele se clasifică astfel:
  • a) arme de foc lungi şi arme de foc scurte
  • b) arme de foc scurte şi arme de foc medii
  • c) arme de foc scurte , arme de foc medii şi arme de foc lungi
  • 723. Procurarea armelor de vânătoare, se poate realiza prin:
  • a) cumpărare, donaţie, moştenire, închiriere sau comodat
  • b) numai cumpărare sau donaţie
  • c) numai inchiriere sau cumpărare
  • 724. Conform prevederilor Legii 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, uzul de arma letală fără drept reprezintă:
  • a) contravenţie
  • b) infracţiune
  • c) avertisment
  • 725. Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de vânătoare poate face uz de arma înscrisă în permisul de armă, în următoarele situaţii:
  • a) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, precum şi asupra câinilor hoinari din fondurile cinegetice, cu ocazia acţiunilor de vânătoare
  • b) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, precum şi asupra braconierilor care nu se supun controlului
  • c) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, precum şi pentru paza hranei vânatului şi a dotărilor din fondurile cinegetice
  • 726. Care dintre armele de vânătoare de calibru 12, 16 şi 20 are diametrul ţevii mai mare?
  • a) calibrul 16
  • b) calibrul 12
  • c) calibrul 20
  • 727. Armele de vânătoare se împart în arme cu alice sau cu ţevi lise, arme cu glonţ sau cu ţevi ghintuite şi arme mixte, ţinând seama de:
  • a) modul acestora de încărcare
  • b) materialul din care sunt confecţionate ţevile acestora
  • c) configuraţia interiorului ţevilor acestora
  • 728. Armele de vânătoare se împart în arme cu ţevi basculante şi arme cu ţevi fixe după:
  • a) modul de construcţie al acestora şi de manipulare pentru încărcare
  • b) materialul din care sunt confecţionate ţevile acestora
  • c) configuraţia interiorului ţevilor
  • 729. Armele cu repetiţie sunt:
  • a) arme cu ţevi basculante
  • b) arme cu ţevi fixe
  • c) arme cu ţevi basculante sau arme cu ţevi fixe
  • 730. Armele semiautomate sunt:
  • a) arme cu ţevi basculante
  • b) arme cu ţevi fixe
  • c) arme cu ţevi basculante sau arme cu ţevi fixe
  • 731. Arma sistem "Hammerless" este o armă:
  • a) cu închizător rotativ
  • b) cu cocoaşe ascunse
  • c) cu cocoaşe aparente
  • 732. Armele de vânătoare cu repetiţie sunt arme care:
  • a) se reîncarcă manual, prin introducerea câte unui cartuş cu mâna după fiecare foc
  • b) se reîncarcă după fiecare foc, prin manipularea unui dispozitiv denumit închizător
  • c) se reîncarcă automat după fiecare foc, până la epuizarea cartuşelor din magazie
  • 733. Armele de vânătoare semiautomate sunt arme care:
  • a) se reîncarcă manual, prin introducerea câte unui cartuş cu mâna, după fiecare foc
  • b) se reîncarcă după fiecare foc, prin manipularea unui dispozitiv denumit închizător
  • c) se reîncarcă automat după fiecare foc, până la epuizarea cartuşelor din magazie
  • 734. Armele de cal 10 sunt considerate arme:
  • a) de putere mijlocie
  • b) de putere redusă
  • c) de putere mare
  • 735. Armele de cal 28 sunt considerate arme:
  • a) de putere mijlocie
  • b) de putere redusă
  • c) de putere mare
  • 736. Presiunea dezvoltată în cartuşele armelor cu alice comparativ cu cea din cartuşele armelor cu glonţ este:
  • a) mai mică
  • b) mai mare
  • c) egală
  • 737. Proiectilele cartuşelor de vânătoare clasice, pentru armele cu glonţ sunt confecţionate din:
  • a) plumb
  • b) oţel
  • c) plumb, cu blindaj metalic
  • 738. Proiectilele cartuşelor de vânătoare cu glonţ pot fi:
  • a) nedeformabile
  • b) expansive sau perforante
  • c) explozive
  • 739. Izbitura pe care vânătorul o resimte în umăr, ca urmare a exploziei generate de arderea pulberii în ţeava armei, poartă denumirea de:
  • a) chocke
  • b) recul
  • c) culată
  • 740. La tirul de jos în sus, când ţinta se află sub distanţa optimă de reglare, se ocheşte:
  • a) la baza ţintei
  • b) în centrul ţintei
  • c) la linia superioară a ţintei
  • 741. La tirul de sus în jos, când ţinta se află sub distanţa optimă de reglare, se ocheşte:
  • a) la baza ţintei
  • b) în centrul ţintei
  • c) la linia superioară a ţintei
  • 742. La tirul de jos în sus, când ţinta se găseşte peste distanţa optimă de reglare, se ocheşte:
  • a) la baza ţintei
  • b) în centrul ţintei
  • c) la linia superioară a ţintei
  • 743. Pentru verificarea randamentului armelor de vânătoare cu ţeavă lisă este indicat să fie folosite alice de:
  • a) 2,5 mm
  • b) 3,5 mm
  • c) 4,5 mm
  • 744. Pentru verificarea randamentului armelor de vânătoare cu ţeavă lisă de calibrul 12 este indicat să se tragă la o distanţă de:
  • a) 25 m
  • b) 35 m
  • c) 45 m
  • 745. Cercul mare de pe ţinta standard, pe care se determină procentajul armelor de vânătoare cu ţeavă lisă, trebuie să aibă diametru de:
  • a) 100 cm
  • b) 75 cm
  • c) 50 cm
  • 746. Cercul mic de pe ţinta standard, pe care se determină grupajul armelor de vânătoare cu ţeavă lisă, trebuie să aibă diametru de:
  • a) 75 cm
  • b) 50 cm
  • c) 37,5 cm
  • 747. Pentru curăţarea armelor de vânătoare, este indicat ca vergeaua echipată cu perie să fie introdusă:
  • a) pe la gura ţevii
  • b) pe la detunător
  • c) nu are nici o importanţă din ce parte se curăţă ţeava
  • 748. Este recomandat să se tragă cu ţeava armei de vânătoare rezemată de un corp dur?
  • a) da, deoarece tirul este mai sigur
  • b) nu, deoarece tirul este afectat de vibraţiile ţevii
  • c) nu, deoarece tirul cu arma de vânătoare trebuie efectuat fără sprijinirea armei
  • 749. Tuburile cartuşelor de vânătoare pentru armele cu ţevi ghintuite sunt confecţionate din:
  • a) carton special
  • b) material plastic
  • c) alamă sau oţel
  • 750. Armele de calibrul 16 sunt considerate arme:
  • a) de putere mijlocie
  • b) de putere redusă
  • c) de putere mare
  • 751. Mulajele de păsări confecţionate din material sintetic folosite pentru ademenirea vânatului poartă denumirea de:
  • a) chemătoare
  • b) atrape
  • c) odorivectori
  • 752. Ce reprezintă cartuşiera?
  • a) cutia în care sunt depozitate cartuşele
  • b) magazia de cartuşe pentru armele automate
  • c) accesoriu vânătoresc folosit pentru portul cartuşelor în timpul desfăşurării acţiunii de vânătoare
  • 753. Ciorchinarul se foloseşte la:
  • a) atârnarea de centură a păsărilor vânate
  • b) transportarea vânatului din fondul cinegetic
  • c) agăţarea pe perete a trofeelor de vânat
  • 754. Perioada de vânătoare la masculul de cerb comun, de trofeu, este:
  • a) 10 septembrie-15 noiembrie
  • b) 1 septembrie-15 februarie
  • c) 1 noiembrie-15 decembrie
  • 755. Perioada de vânătoare la masculul de cerb comun, de selecţie, este:
  • a) 10 septembrie-15 noiembrie
  • b) 1 septembrie-15 februarie
  • c) 1 septembrie-31 decembrie
  • 756. Perioada de vânătoare la femela şi viţelul de cerb comun este:
  • a) 10 septembrie-15 noiembrie
  • b) 1 septembrie-15 februarie
  • c) 1 septembrie-15 noiembrie
  • 757. Perioada de vânătoarea a masculului de cerb lopătar, de trofeu, este:
  • a) 10 octombrie-1 decembrie
  • b) 1 septembrie-15 decembrie
  • c) 1 septembrie-15 februarie
  • 758. Perioada de vânătoare a masculului de cerb lopătar, de selecţie, este:
  • a) 10 octombrie-1 decembrie
  • b) 1 septembrie-15 decembrie
  • c) 1 septembrie-15 februarie
  • 759. Perioada de vânătoare a femelei şi viţelului de cerb lopătar este:
  • a) 10 octombrie-1 decembrie
  • b) 1 septembrie-15 decembrie
  • c) 1 septembrie-15 februarie
  • 760. Perioada de vânătoare a iepurelui de vizuină este:
  • a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
  • b) 1 octombrie - 30 decembrie
  • c) 1 ianuarie - 15 februarie
  • 761. Perioada de vânătoare a bizamului este:
  • a) 1 septembrie - 15 aprilie
  • b) 1 august - 15 februarie
  • c) 15 octombrie - 15 martie
  • 762. şacalul se vânează în perioada:
  • a) tot anul
  • b) 1 octombrie - 28 februarie
  • c) 15 august - 15 septembrie
  • 763. Perioada de vânătoare a câinelui enot este:
  • a) 15 septembrie - 31 martie
  • b) 1 august - 31 decembrie
  • c) 1 august - 31 martie
  • 764. Perioada de vânătoare a viezurelui este:
  • a) 1 august - 31 martie
  • b) 15 septembrie - 31 decembrie
  • c) 1 februarie - 31 martie
  • 765. Perioada de vânătoare a jderilor este:
  • a) 15 septembrie - 31 martie
  • b) 1 octombrie - 31 decembrie
  • c) 15 octombrie - 31 ianuarie
  • 766. Perioada admisă pentru vânarea dihorului comun este:
  • a) 15 septembrie - 31 martie
  • b) 15 august - 20 februarie
  • c) 15 octombrie - 31 ianuarie
  • 767. Vânarea fazanilor este permisă în perioada:
  • a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
  • b) 1 octombrie - 28 februarie
  • c) 1 august - 31 decembrie
  • 768. Vânarea potârnichilor este permisă în perioada:
  • a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
  • b) 15 septembrie - 31 decembrie
  • c) 1 august - 31 decembrie
  • 769. Vânarea prepeliţei este permisă în perioada:
  • a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
  • b) 15 august - 31 octombrie
  • c) 1 august - 31 decembrie
  • 770. Vânarea masculului de cocoş de munte este permisă în perioada:
  • a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
  • b) 20 aprilie - 10 mai
  • c) nu este permisă
  • 771. Vânarea femelei de cocoş de munte este permisă în perioada:
  • a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
  • b) 20 aprilie - 10 mai
  • c) nu este permisă
  • 772. Perioada de vânătoare a masculului de căprior este:
  • a) 1 mai-15 octombrie
  • b) 1 septembrie-15 februarie
  • c) 1 septembrie-15 decembrie
  • 773. Perioada de vânătoare a femelei de căprior este:
  • a) 1 septembrie - 15 februarie
  • b) 15 septembrie - 31 decembrie
  • c) 1 octombrie - 15 decembrie
  • 774. Perioada de vânătoare la capra neagră, exemplar de selecţie, este:
  • a) 15 mai-15 octombrie
  • b) 1 septembrie-15 februarie
  • c) 1 septembrie-15 decembrie
  • 775. Perioada de vânătoare la capra neagră, exemplar de trofeu, este:
  • a) 15 mai-15 octombrie
  • b) 15 octombrie-15 decembrie
  • c) 1 septembrie-15 februarie
  • 776. Perioada de vânătoare la mistreţ femelă şi purcel este:
  • a) 15 mai-15 octombrie
  • b) 1 iunie -31 ianuarie
  • c) 1 septembrie-15 februarie
  • 777. Perioada de vânătoare la muflon este:
  • a) 15 mai-15 octombrie
  • b) 1 septembrie-15 februarie
  • c) 15 septembrie-15 decembrie
  • 778. Perioada de vânătoare la iepurele de câmp este:
  • a) 15 mai-15 octombrie
  • b) 1 noiembrie -31 ianuarie
  • c) 1 noiembrie - 15 februarie
  • 779. Perioada de vânătoare la raţa mare este:
  • a) 1 august - 15 noiembrie
  • b) 1 septembrie - 15 februarie
  • c) 1 septembrie - 15 februarie
  • 780. Perioada de vânătoare la raţa cârâitoare este:
  • a) 15 august - 20 noiembrie
  • b) 1 septembrie - 10 februarie
  • c) 1 septembrie - 15 februarie
  • 781. Perioada de vânătoare la raţa mică este:
  • a) 1 septembrie - 10 februarie
  • b) 20 august - 15 noiembrie
  • c) 1 septembrie - 15 februarie
  • 782. Perioada de vânătoare la raţa suliţar este:
  • a) 15 august - 31 ianuarie
  • b) 15 august - 20 noiembrie
  • c) 1 septembrie - 15 februarie
  • 783. Perioada de vânătoare la raţa lingurar este:
  • a) 15 august - 15 februarie
  • b) 15 august - 20 noiembrie
  • c) 1 septembrie - 15 februarie
  • 784. Perioada de vânătoare la raţa cu cap castaniu este:
  • a) 1 august - 28 februarie
  • b) 15 august - 20 noiembrie
  • c) 15 august - 15 februarie
  • 785. Perioada de vânătoare la raţa moţată este:
  • a) 1 august - 28 februarie
  • b) 15 august - 20 noiembrie
  • c) 15 septembrie - 10 februarie
  • 786. Perioada de vânătoare la raţa pestriţă este:
  • a) 1 august - 28 februarie
  • b) 15 august - 20 noiembrie
  • c) 15 august - 15 februarie
  • 787. Perioada de vânătoare la raţa sunătoare este:
  • a) 1 august - 28 februarie
  • b) 1 august - 15 noiembrie
  • c) 15 august - 15 februarie
  • 788. Perioada de vânătoare la raţa cu cap negru este:
  • a) 20 august - 15 noiembrie
  • b) 15 august - 15 februarie
  • c) 1 septembrie - 15 martie
  • 789. Perioada de vânătoare la gâsca de vară este:
  • a) 1 august - 15 noiembrie
  • b) 15 august - 15 februarie
  • c) 1 septembrie - 15 februarie
  • 790. Perioada de vânătoare la graur este:
  • a) 15 august - 28 februarie
  • b) 1 septembrie - 15 martie
  • c) 1 septembrie - 15 februarie
  • 791. Perioada de vânătoare la gârliţa mare este:
  • a) 15 octombrie - 15 februarie
  • b) 1 septembrie - 15 martie
  • c) 1 septembrie - 15 februarie
  • 792. Perioada de vânătoare la găinuşa de baltă este:
  • a) 1 septembrie - 28 februarie
  • b) 1 septembrie - 15 martie
  • c) 1 septembrie - 15 februarie
  • 793. Perioada de vânătoare la cormoranul mare este:
  • a) 1 septembrie - 15 februarie
  • b) 1 septembrie - 15 martie
  • c) nu se vânează
  • 794. Perioada de vânătoare la becaţina comună este:
  • a) 1 septembrie - 15 februarie
  • b) 1 septembrie - 15 martie
  • c) 1 septembrie - 28 februarie
  • 795. Perioada de vânătoare la sitarul de pădure este:
  • a) 1 septembrie - 15 februarie
  • b) 1 septembrie - 15 martie
  • c) 1 septembrie - 28 februarie
  • 796. Perioada de vânătoare la ciocârlia de câmp este:
  • a) 1 septembrie - 28 februarie
  • b) 1 septembrie - 15 martie
  • c) 15 septembrie - 31 octombrie
  • 797. Perioada de vânătoare la sturzul de iarna (cocoşar) este:
  • a) 1 septembrie - 28 februarie
  • b) 1 septembrie - 15 martie
  • c) 15 septembrie - 15 noiembrie
  • 798. Perioada de vânătoare la sturzul de vâsc este:
  • a) 1 septembrie - 28 februarie
  • b) 1 septembrie - 15 martie
  • c) 15 septembrie - 15 noiembrie
  • 799. Perioada de vânătoare la sturzul cântător este:
  • a) 1 septembrie - 28 februarie
  • b) 1 septembrie - 15 martie
  • c) 15 septembrie - 15 noiembrie
  • 800. Perioada de vânătoare la sturzul viilor este:
  • a) 1 septembrie - 15 martie
  • b) 1 septembrie - 28 februarie
  • c) 15 septembrie - 15 noiembrie
  • 801. Perioada de vânătoare la porumbelul gulerat este:
  • a) 1 septembrie - 15 martie
  • b) 1septembrie - 10 februarie
  • c) 1 septembrie - 28 februarie
  • 802. Perioada de vânătoare la porumbelul de scorbură este:
  • a) 1 septembrie - 15 martie
  • b) 1septembrie - 10 februarie
  • c) 1 septembrie - 28 februarie
  • 803. Perioada de vânătoare la turturică este:
  • a) 15 august - 30 septembrie
  • b) 1 septembrie - 15 martie
  • c) 1 septembrie - 28 februarie
  • 804. Perioada de vânătoare la guguştiuc este:
  • a) 15 august - 28 februarie
  • b) 1 septembrie - 15 martie
  • c) 1 septembrie - 28 februarie
  • 805. Perioada de vânătoare la cioara grivă este:
  • a) 15 august - 28 februarie
  • b) 1 septembrie - 15 martie
  • c) 1 iunie - 31 martie
  • 806. Perioada de vânătoare la cioara de semănătură este:
  • a) 15 august - 28 februarie
  • b) 15 august - 31 ianuarie
  • c) 1 septembrie - 15 martie
  • 807. Perioada de vânătoare la gaiţă este:
  • a) 1 iunie - 31 martie
  • b) 1 septembrie- 28 februarie
  • c) 1 septembrie - 15 martie
  • 808. Perioada de vânătoare la stăncuţă este:
  • a) 1 iunie - 31 martie
  • b) 10 iulie - 20 martie
  • c) 1 septembrie - 15 martie
  • 809. Perioada de vânătoare la coţofană este:
  • a) 1 iunie - 31 martie
  • b) 15 iulie - 15 martie
  • c) 1 septembrie - 15 martie
  • 810. Conform legii, în România, ursul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
  • a) a căror vânare este interzisă
  • b) a căror vânare este permisă în sezonul de vânătoare
  • c) a căror vânare este permisă tot timpul anului
  • 811. În România, ursul se poate vâna?
  • a) da, prin derogare de la lege
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, fără restricţii
  • 812. Conform legii, în România râsul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
  • a) a căror vânare este interzisă
  • b) a căror vânare este permisă
  • c) a căror vânare nu este reglementată
  • 813. Conform legii, în România, râsul se poate vâna:
  • a) prin derogare de la lege
  • b) cu acordul gestionarului fondului cinegetic
  • c) fără restricţii
  • 814. Conform legii, în România, pisica sălbatică face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
  • a) a căror vânare este interzisă
  • b) a căror vânare este permisă
  • c) a căror vânare nu are restricţii
  • 815. În România, pisica sălbatică se poate vâna?
  • a) da, prin derogare de la lege
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, fără restricţii
  • 816. Conform legii, în România, vidra face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
  • a) a căror vânare este interzisă
  • b) a căror vânare este permisă
  • c) a căror vânare nu este reglementată
  • 817. În România vidra se poate vâna?
  • a) da, prin derogare de la lege
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, fără restricţii
  • 818. Conform legii, în România, nurca face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
  • a) a căror vânare este interzisă
  • b) a căror vânare este permisă
  • c) a căror vânare nu este reglementată
  • 819. În România, nurca se poate vâna?
  • a) da prin derogare de la lege
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, fără restricţii
  • 820. Conform legii, în România, fazanul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
  • a) a căror vânare este interzisă
  • b) a căror vânare este permisă tot anul
  • c) a căror vânare este permisă în anumite perioade din an
  • 821. Conform legii, în România, potârnichea face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
  • a) a căror vânare este interzisă
  • b) a căror vânare este permisă tot anul
  • c) a căror vânare este permisă în anumite perioade din an
  • 822. Conform legii, în România, prepeliţa face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
  • a) a căror vânare este interzisă
  • b) a căror vânare este permisă
  • c) a căror vânare nu este reglementată
  • 823. Selecţia căpriorilor masculi are ca scop final:
  • a) reglarea numerică a indivizilor
  • b) extragerea exemplarelor "de viitor"
  • c) eliminarea de la reproducere a exemplarelor degenerate
  • 824. Mistreţul poate fi vânat în afara perioadei legale de vânătoare?
  • a) nu, este interzis
  • b) da, cu acordul paznicului de vânătoare
  • c) da, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
  • 825. Becaţina mare sau "dublă" este o specie:
  • a) la care vânătoarea este permisă conform legii
  • b) la care vânătoarea se realizează cu autorizaţie specială
  • c) la care vânătoarea este interzisă
  • 826. Becaţina comună este o specie:
  • a) la care vânătoarea este permisă
  • b) la care vânătoarea se realizează cu autorizaţie specială
  • c) la care vânătoarea este interzisă
  • 827. Se poate împuşca tot timpul anului următoarea specie de vânat:
  • a) şacalul
  • b) vulpea
  • c) lupul
  • 828. Coţofana are perioadă de prohibiţie?
  • a) nu, se vânează tot timpul anului
  • b) da, în perioada de reproducere şi creştere a puilor
  • c) da, în perioada critică de iarnă
  • 829. Cioara de semănătură se vânează:
  • a) tot timpul anului
  • b) în afara perioadei critice de iarnă
  • c) în afara perioadei de reproducere şi creştere a puilor
  • 830. Care din următoarele specii de raţe sunt interzise la vânătoare?
  • a) raţa suliţar
  • b) raţa fluierătoare
  • c) raţa cu ciuf
  • 831. Trofeul convenţional al vulpii este reprezentat de:
  • a) blană
  • b) craniu
  • c) osul penian
  • 832. Trofeul convenţional al şacalului este reprezentat de:
  • a) exclusiv blană
  • b) exclusiv craniu
  • c) blană şi craniu
  • 833. Trofeul convenţional al viezurelui este reprezentat de:
  • a) blană şi craniu
  • b) blană
  • c) exclusiv craniul
  • 834. Trofeul convenţional al râsului este reprezentat de:
  • a) blană
  • b) craniu
  • c) blană şi craniu
  • 835. Trofeul convenţional al pisicii sălbatice este reprezentat de:
  • a) blană
  • b) craniu
  • c) blană şi craniu
  • 836. Trofeul convenţional al lupului este reprezentat de:
  • a) blană
  • b) craniu
  • c) blană şi craniu
  • 837. Trofeul convenţional la căprior este reprezentat de:
  • a) blană
  • b) coarne cu craniu
  • c) blană şi coarne cu craniu
  • 838. Trofeul convenţional la cerb comun este reprezentat de:
  • a) blană
  • b) coarne cu craniu
  • c) blană şi coarne cu craniu
  • 839. Trofeul convenţional la capră neagră este reprezentat de:
  • a) blană
  • b) coarne cu craniu
  • c) blană şi coarne cu craniu
  • 840. Trofeul convenţional la muflon este reprezentat de:
  • a) blană
  • b) craniu cu coarne
  • c) părul din coamă
  • 841. Trofeul convenţional la mistreţ este reprezentat de:
  • a) blană
  • b) colţi şi craniu
  • c) colţi
  • 842. Vârsta optimă pentru vânarea mistreţului de trofeu este:
  • a) 8 - 10 ani
  • b) 10 - 12 ani
  • c) 12 - 14 ani
  • 843. Trofeul convenţional al ursului este reprezentat de:
  • a) blană
  • b) osul penian şi craniu
  • c) craniu si blană
  • 844. Ce sunt trofeele de vânătoare?
  • a) animalele sălbatice dobândite prin vânătoare
  • b) anumite părţi din corpul animalelor sau animalele întregi, vânate ori găsite moarte, după preparare şi naturalizare
  • c) anumite părţi caracteristice din corpul animalelor vânate ori animalele vânate întregi sau bust naturalizate
  • 845. Coarnele cu craniu întreg sau parte din acesta, la cervide şi la bovide, sunt considerate trofee de vânătoare dacă:
  • a) au fost găsite în stare bună şi montate corespunzător de către deţinători
  • b) au fost achiziţionate de la diverşi deţinători legali
  • c) au fost dobândite prin vânătoare
  • 846. Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari, găsiţi în fondurile cinegetice, se împuşcă:
  • a) în limita numărului şi în condiţiile înscrise în autorizaţia de vânătoare
  • b) fără restricţii şi fără obligarea la despăgubiri
  • c) fără restricţii, dar cu plata de despăgubiri corespunzătoare către proprietari
  • 847. Conform legii, în România, vânarea cocoşului de mesteacăn este permisă?
  • a) da, numai pentru mascul
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, pentru ambele sexe
  • 848. Ce reprezintă complexul de vânătoare?
  • a) două sau mai multe fonduri cinegetice gospodărite unitar
  • b) complex de amenajări autorizate pentru practicarea turismului cinegetic
  • c) amenajări şi instalaţii specific constituite într-o incintă unitară în scopul creşterii izolate şi valorificării unor specii de faună sălbatică
  • 849. Prin evaluarea trofeelor de vânat se întelege:
  • a) stabilirea valorii de vânzare a trofeelor de vânat
  • b) stabilirea unui punctaj în funcţie de mărimea şi aspectul trofeelor de vânat
  • c) estimarea numărului de exemplare cu trofee pe un fond cinegetic
  • 850. Cât este de importantă pentru mistreţ prezenţa scăldătorilor?
  • a) nu este deosebit de importantă, la nevoie putând renunţa la scăldat
  • b) este o condiţie a prezenţei mistreţilor în zona respectivă
  • c) dacă nu are scaldatori foloseşte apele curgătoare
  • 851. Prin modul de hrănire, cioara grivă produce prejudicii:
  • a) cinegeticii
  • b) agriculturii
  • c) pisciculturii
  • 852. Efective reale ale speciilor de interes vânătoresc sunt efectivele stabilite:
  • a) periodic, folosindu-se cheile de determinare a bonităţii fondurilor cinegetice
  • b) în fiecare an, cu ocazia estimării numărului acestora
  • c) din zece în zece ani, prin lucrări speciale de evaluare a efectivelor acestora
  • 853. Evaluarea efectivelor de "vânat mare" se face de regulă prin:
  • a) metoda observaţiilor directe şi metoda citirii urmelor pe zăpadă
  • b) metoda observării urmelor lăsate de acestea în suprafeţe de probă
  • c) metoda suprafeţelor de probă
  • 854. Evaluarea efectivelor de fazan şi iepure se face de regulă prin:
  • a) metoda observaţiilor directe
  • b) metoda citirii urmelor pe zăpadă
  • c) metoda suprafeţelor de probă sau a benzilor de probă
  • 855. Gospodărirea fondurilor cinegetice se face, conform legii, în baza unor:
  • a) amenajamente silvo-cinegetice
  • b) planuri de management
  • c) studii de impact de mediu
  • 856. Care dintre următoarele specii de interes vânătoresc reacţionează cel mai bine la hrănirea complementară în perioada critică de iarnă-primăvară?
  • a) capra neagră
  • b) mistreţul
  • c) iepurele
  • 857. Dintre cele trei specii de mai jos, sarea constituie atracţie aparte pentru:
  • a) iepure
  • b) viezure
  • c) capra neagră
  • 858. Dintre cele trei specii de mai jos, sarea constituie atracţie aparte pentru:
  • a) viezure
  • b) urs
  • c) mistreţ
  • 859. Conform legii, în România, lupul face parte din categoria speciilor:
  • a) strict protejate, a căror vânare se face prin derogare de la lege
  • b) protejate, a căror vânare se face în perioada stabilită de lege
  • c) a căror vânare se face tot anul
  • 860. Ce este frunzarul, în sens cinegetic?
  • a) un arbust care îşi păstrează frunzele şi în timpul iernii, frecvent căutat de vânat
  • b) plasă prevăzută cu frunze din material sintetic, folosită pt camuflarea vânatului
  • c) un snop de lujeri înfrunziţi, uscaţi, pregătiţi de gestionar pentru hrana vânatului
  • 861. Care din următoarele specii de păsări consumă sare din sărării?
  • a) ierunca
  • b) porumbelul de scorbură
  • c) sitarul de pădure
  • 862. La mamifere crotalia se aplică după vânarea acestora astfel:
  • a) într-una din urechi
  • b) la tendonul unuia dintre membre
  • c) la gât
  • 863. Trofee tradiţionale (neconvenţionale) la sitar sunt considerate:
  • a) peniţa pictorului şi pensuliţa din jurul glandei uropigene
  • b) penele întoarse din coadă
  • c) penele din oglinda aripii
  • 864. Crotaliile se înmânează titularului autorizaţiei individuale:
  • a) la eliberarea autorizaţiei
  • b) la intrarea pe fondul cinegetic
  • c) la recuperarea vânatului împuşcat
  • 865. La cervide, exemplarele de selecţie pot fi:
  • a) doar masculi
  • b) doar masculi şi tineret
  • c) masculi, femele şi tineret
  • 866. Care dintre următoarele specii de interes vânătoresc reacţionează cel mai bine la hrănirea complementară în perioada critică de iarnă-primăvară?
  • a) potârnichea şi fazanul
  • b) iepurele
  • c) lupul
  • 867. Topinamburul mai poartă denumirea de:
  • a) nap porcesc
  • b) borceag
  • c) sparacetă
  • 868. Topinamburul reprezintă:
  • a) specie de plantă ale cărei rădăcini formează tuberculi cultivată pentru hrana vânatului
  • b) specie de raţă scufundătoare, oaspete de vară
  • c) arbust cu fructe polidrupe cultivat pentru hrana vânatului
  • 869. Remizele pentru vânat reprezintă:
  • a) depozite de hrană pentru vânat
  • b) suprafeţe plantate cu arbori şi arbuşti servind ca adăpost pentru vânat
  • c) suprafeţe împrejmuite pentru creşterea intensivă a vânatului
  • 870. Frunzarele de calitate superioară sunt cele confecţionate din:
  • a) fag sau stejar
  • b) soc sau frasin
  • c) plop negru sau gorun
  • 871. Hrănitorile pentru speciile de cervide se amplasează astfel:
  • a) în desiş, pentru ca vânatul să nu fie observat de animalele de pradă sau de către braconieri
  • b) în pădure rară sau la margine de poiană, pentru ca vânatul să poată vedea în jur dacă se apropie vreun duşman
  • c) în terenurile agricole deschise, unde vânatul găseşte şi hrană naturală şi se poate feri de prădători
  • 872. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de hrană pentru fazan se pot înfiinţa culturi de:
  • a) sorg
  • b) sparcetă
  • c) napi
  • 873. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de hrană pentru mistreţ se pot înfiinţa culturi de:
  • a) sorg
  • b) topinambur
  • c) sparcetă
  • 874. Este importantă sarea în comportamentul de hrănire al caprei negre?
  • a) da, caprele negre cercetând frecvent sărăriile
  • b) nu, fiind suficientă sarea conţinută în hrană
  • c) nu, deoarece îi provoacă afecţiuni metabolice
  • 875. Metodele permise pentru vânarea cerbului comun sunt:
  • a) la pândă şi la dibuit
  • b) la goană şi la pândă
  • c) la pândă, la hrănitori şi la sărării
  • 876. Metodele permise de lege pentru vânarea cerbului lopătar sunt:
  • a) la pândă şi la dibuit
  • b) la goană
  • c) la pândă, la hrănitori şi la sărării
  • 877. Metodele admise la vânătoarea bizamului sunt:
  • a) la nadă
  • b) la pândă şi la dibuit
  • c) la vizuină cu câini
  • 878. Metodele admise la vânarea vulpii sunt:
  • a) exclusiv la pândă, la dibuit şi la vizuină cu câini
  • b) la pândă, la dibuit, la vizuină cu câini, la nadă şi la goană
  • c) exclusiv la pândă, la vizuină cu câini şi la nadă
  • 879. Metodele admise la vânarea şacalului sunt:
  • a) exclusiv la pândă, la dibuit şi la vizuină cu câini
  • b) la pândă, la dibuit, la vizuină cu câini, la nadă şi la goană
  • c) exclusiv la pândă, la vizuină cu câini şi la nadă
  • 880. Câinele enot este:
  • a) câine de vânătoare
  • b) câine de agrement
  • c) specie de vânat
  • 881. Metodele admise la vânarea viezurelui sunt:
  • a) exclusiv la vizuină cu câini
  • b) la pândă, la vizuină cu câini şi la goană
  • c) exclusiv la goană
  • 882. Metodele de vânătoare practicate în cazul derogărilor de recoltare aprobate la râs sunt:
  • a) exclusiv la pândă şi la dibuit
  • b) la pândă, la dibuit şi la goană
  • c) exclusiv la dibuit şi goană
  • 883. Metodele practicate pentru vânarea lupului, atunci când sunt aprobate derogări, sunt:
  • a) exclusiv la pândă şi la dibuit
  • b) la pândă, la nadă, la dibuit şi la goană
  • c) exclusiv la dibuit şi la goană
  • 884. Metodele admise la vânarea fazanului sunt:
  • a) la pândă şi la dibuit
  • b) la sărite şi la goană
  • c) la pândă
  • 885. Dintre metodele de vânătoare prezentate, vânarea fazanului este permisă prin metoda:
  • a) la pândă, la hrănitori
  • b) la goană, în zbor
  • c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează
  • 886. Precizaţi care este cea mai eficientă metodă legală pentru vânarea fazanului:
  • a) la goană înainte de răsăritul soarelui
  • b) la sărite, cu câinele de vânătoare
  • c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează
  • 887. Metodele admise la vânarea potârnichii sunt:
  • a) la pândă şi la dibuit
  • b) la sărite şi la goană
  • c) la pândă
  • 888. Vânarea potârnichii este permisă:
  • a) de la apusul la răsăritul soarelui
  • b) la sărite, cu câinele de vânătoare, de la răsărit până la apusul soarelui
  • c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează
  • 889. Metodele admise la vânarea prepeliţei sunt:
  • a) la pândă şi la dibuit
  • b) la sărite
  • c) la pândă
  • 890. Metodele permise de lege pentru vânarea căpriorului sunt:
  • a) la pândă şi la dibuit
  • b) la goană şi la pândă
  • c) la pândă, la hrănitori şi la sărării
  • 891. Vânarea căpriorului mascul este permisă în baza:
  • a) autorizaţiei de vânătoare individuale
  • b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
  • c) autorizaţiei de vânătoare colectivă
  • 892. Vânarea căpriorului femelă este permisă în baza:
  • a) autorizaţiei de vânătoare individuale
  • b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
  • c) autorizaţiei de vânătoare colectivă
  • 893. Vânarea căpriorului este permisă:
  • a) în orice perioadă a zilei
  • b) numai după răsăritul soarelui
  • c) numai până la apusul soarelui
  • 894. Vânarea căpriorului este permisă:
  • a) la pândă, după apusul soarelui, în pădure sau teren agricol
  • b) la pândă la sărării sau hrănitori
  • c) la goană, cu câini gonitori
  • 895. Metodele permise de lege pentru vânarea caprei negre sunt:
  • a) la pândă sau la dibuit
  • b) la goană sau cu câini gonitori
  • c) la pândă la hrănitori sau sărării
  • 896. Vânarea masculului de capră negră este permisă în baza:
  • a) autorizaţiei de vânătoare individuale
  • b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
  • c) autorizaţiei de vânătoare colectivă
  • 897. Vânarea femelei de capră negră este permisă în baza:
  • a) autorizaţiei de vânătoare individuale
  • b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
  • c) autorizaţiei de vânătoare colectivă
  • 898. Metodele permise de lege pentru vânarea muflonului sunt:
  • a) la pândă şi la dibuit
  • b) la goană sau cu câini gonitori
  • c) la pândă la hrănitori sau sărării
  • 899. Vânarea muflonului este permisă în baza:
  • a) autorizaţiei de vânătoare individuală
  • b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
  • c) autorizaţiei de vânătoare colectivă
  • 900. Metodele admise la vânarea mistreţului sunt:
  • a) la pândă, la nadă şi la dibuit
  • b) la pândă, la dibuit şi la goană
  • c) la dibuit, la nadă şi la goană
  • 901. Vânarea mistreţului este permisă prin utilizarea:
  • a) cartuşelor cu proiectile unice
  • b) cartuşelor cu proiectile unice sau cu alice mai mari de 5 mm
  • c) cartuşelor cu proiectile unice sau cartuşelor cu alice de 9 mm
  • 902. Vânarea mistreţului este permisă:
  • a) exclusiv în baza autorizaţiei de vânătoare individuală
  • b) exclusiv în baza autorizaţiei de vânătoare colectivă
  • c) în baza autorizaţiei de vânătoare individuale sau a celei colective
  • 903. Metodele admise la vânarea iepurelui de câmp sunt:
  • a) la pândă, la dibuit şi la goană
  • b) la sărite şi la goană
  • c) la pândă, la sărite şi la dibuit
  • 904. Atunci când se aprobă derogări pentru recoltare, metodele admise la vânarea ursului sunt:
  • a) exclusiv la pândă şi la nadă
  • b) la pândă, la dibuit şi la goană
  • c) exclusiv la pândă şi goană
  • 905. Ierunca este o specie de faună cinegetică la care vânătoare se poate practica prin metoda:
  • a) la goană
  • b) la dibuit
  • c) la sărite cu câini scotocitori
  • 906. Muniţia recomandată pentru vânătoarea vulpilor este:
  • a) cartuşul cu proiectil unic
  • b) cartuşul cu alice de 2,5 mm
  • c) cartuşul cu alice de 3,5 - 4 mm
  • 907. Muniţia recomandată pentru vânătoarea potârnichii este:
  • a) cartuşul cu alice de 1,8 mm
  • b) cartuşul cu alice de 2,5 mm
  • c) cartuşul cu alice de 3,5 mm
  • 908. Muniţia recomandată pentru vânătoarea prepeliţei este:
  • a) cartuşul cu alice de 1,6 mm
  • b) cartuşul cu alice de 2 mm
  • c) cartuşul cu alice de 3,5 mm
  • 909. Vânarea căpriorului în România este permisă prin utilizarea:
  • a) cartuşelor cu proiectil unic
  • b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm
  • c) cartuşelor cu alice de 9 mm
  • 910. Vânarea muflonului este permisă prin utilizarea:
  • a) cartuşelor cu proiectile unice
  • b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm
  • c) cartuşelor cu alice de 9 mm
  • 911. Vânarea iepurelui de câmp este recomandată prin utilizarea:
  • a) cartuşelor cu alice de 5 mm
  • b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm
  • c) cartuşelor cu alice de 3,5 - 4 mm
  • 912. Mistreţul se poate împuşca legal cu:
  • a) exclusiv cu glonţ tras din arme ghintuite
  • b) cu proiectil unic tras din arme ghintuite sau din arme lise
  • c) cu poşuri şi proiectil unic
  • 913. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la gâsca mare sunt cele cu alice de:
  • a) 2,5 - 3,0 mm
  • b) 3,5 - 4,5 mm
  • c) 5,0 - 7,0 mm
  • 914. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la raţa mare sunt cele cu alice de:
  • a) 2,0
  • b) 3,0
  • c) 3,5
  • 915. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la raţa mică şi raţa cârâitoare sunt cele cu alice de:
  • a) 2,5 mm
  • b) 3,0 mm
  • c) 3,5 mm
  • 916. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la sitar sunt cele cu alice de:
  • a) 2,0-2,5 mm
  • b) 3,0 mm
  • c) 3,5 mm
  • 917. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la sturzii sunt cele cu alice de:
  • a) 2,0 - 2,5 mm
  • b) 3,0 mm
  • c) 3,0 - 3,5 mm
  • 918. Iepurele care se îndepărtează de vânător în linie dreaptă se ocheşte:
  • a) la nivelul picioarelor posterioare
  • b) la nivelul cozii
  • c) la nivelul urechilor
  • 919. La iepurele care vine direct spre vânător se ocheşte:
  • a) la nivelul picioarelor anterioare
  • b) la nivelul cozii
  • c) la vârful urechilor
  • 920. La iepurele care fuge paralel cu linia standurilor, la cca 30-35 m de vânător, se ocheşte:
  • a) vârful urechilor
  • b) la vârful botului
  • c) la o distanţă egală cu lungimea iepurelui în faţă acestuia
  • 921. La fazanul care zboară din faţă exact peste vânător, la cca 25-30 m înălţime, se ocheşte:
  • a) direct în el
  • b) la vârful ciocului
  • c) se acoperă total cu arma şi se trage cu circa o lungime de fazan în faţă acestuia
  • 922. La fazanul care se ridică oblic, la cca 25-30 m de vânător se ocheşte:
  • a) deasupra acestuia şi în faţa lui, cu cca 50 cm, pe direcţia de zbor
  • b) deasupra acestuia cu cca 50 cm
  • c) la vârful ciocului
  • 923. Când vânatul mare stă pe loc, cu partea laterală expusă spre vânător, este indicat să se tragă astfel:
  • a) în cap, la baza urechilor
  • b) în jumătatea inferioară a cavităţii toracice, puţin înapoia piciorului dinainte
  • c) în pulpa piciorului din spate
  • 924. Din stand, la vânătoarea colectivă, este permis să se tragă:
  • a) exclusiv din picioare, pentru ca proiectilele care nu ating ţinta să ajungă în pământ
  • b) din orice poziţie comodă pentru vânător
  • c) din poziţia în genunchi sau de pe scăunel, pentru ca ochirea să fie mai sigură
  • 925. Nu este admis să se tragă cu arma de vânătoare cu glonţ spre gonaci, când aceştia au ajuns, în teren liber, la:
  • a) 500 m
  • b) 120 m
  • c) 200 m
  • 926. La vânătoare, faţă de linia standurilor nu este permis să se tragă sub un unghi mai mic de:
  • a) 15 grade
  • b) 30 grade
  • c) 45 grade
  • 927. Între goane, deplasarea vânătorilor se face cu arma cu alice cu ţevi basculante:
  • a) descărcată şi închisă
  • b) descărcată şi frântă
  • c) încărcată, închisă şi asigurată
  • 928. La ocuparea standului, vânătorul este obligat:
  • a) să se deplaseze în stânga sau dreapta, dar nu în faţă şi nici în spate, pentru a găsi un loc mai favorabil tirului
  • b) să caute un loc mai favorabil camuflajului, dar nu la mai mult de 7 m faţă de organizator
  • c) să rămână pe locul indicat de organizator
  • 929. Cea mai eficientă metodă de vânare admisă a gâştelor este:
  • a) pânda
  • b) dibuitul
  • c) goana
  • 930. Este admisă folosirea chemătorilor pentru vânarea gâştelor?
  • a) da, fără restricţii
  • b) da, cu excepţia celor electronice
  • c) nu, fără excepţii
  • 931. Noţiunea de "îngrijire cu arma", a populaţiilor speciilor de interes vânătoresc, se referă la:
  • a) combaterea dăunătorilor naturali ai speciilor plantivore
  • b) împuşcarea selectivă a exemplarelor degenerate, rănite, accidentate, cu comportament anormal etc
  • c) împuşcarea exemplarelor care produc pagube în culturile agricole şi silvice ori animalelor domestice
  • 932. Aprecierea "exemplarelor de selecţie", din cadrul populaţiilor de interes vânătoresc, se face:
  • a) după aspectul exterior, comportament şi conformaţia trofeului
  • b) exclusiv după aspectul trofeului
  • c) exclusiv după aspectul exterior, care ne oferă informaţii privind starea de sănătate a acestora
  • 933. Vânătoarea la dibuit face parte din categoria:
  • a) metodelor de vânătoare individuală
  • b) metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns
  • c) metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare
  • 934. Vânătoarea la pândă face parte din categoria:
  • a) metodelor de vânătoare individuală
  • b) metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns
  • c) metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare
  • 935. Vânătoarea la pândă, după asfinţitul soarelui, este admisă la:
  • a) căprior şi iepure
  • b) cerb şi viezure
  • c) vulpe şi fazan
  • 936. Vânătoarea la pândă, înainte de răsăritul soarelui, este admisă la:
  • a) iepure şi căprior
  • b) gâşte şi raţe sălbatice
  • c) fazan şi potârniche
  • 937. Vânătoarea la dibuit este admisă la:
  • a) cervide şi capră neagră
  • b) potârniche şi prepeliţă
  • c) iepure şi fazan
  • 938. Vânătoare cu chemătoarea se poate practica eficient la:
  • a) cerb comun, căprior şi vulpe
  • b) iepure, potârniche şi fazan
  • c) lapin, marmotă şi castor
  • 939. Vânătoarea cu atrape se utilizează eficient la vânarea:
  • a) raţelor şi gâştelor sălbatice
  • b) iepurilor şi vulpilor
  • c) fazanilor şi potârnichilor
  • 940. Vânătoarea la sărite se poate practica eficient la:
  • a) capră neagră şi căprior
  • b) ciori şi coţofene
  • c) fazani şi potârnichi
  • 941. Vânătoarea în grup restrâns se poate practica utilizând (folosind):
  • a) câini de vânătoare, atrape şi chemători
  • b) hăitaşi şi câinii acestora
  • c) ogari, atrape şi gonaci
  • 942. Conducerea vânătorii colective aparţine:
  • a) exclusiv paznicului de vânătoare
  • b) exclusiv organizatorului de vânătoare
  • c) unui colectiv de organizare, din care fac parte paznicul de vânătoare şi şeful grupei
  • 943. Vânătorile colective debutează obligatoriu cu:
  • a) un instructaj despre cum va fi tranşat şi împărţit vânatul în ziua respectivă
  • b) tragerea la sorţi a numerelor care indică poziţia în stand
  • c) un instructaj despre cum, ce şi unde se va vâna în ziua respectivă, ocazie cu care se semnează procesul verbal de instruire
  • 944. Vânătorul poate părăsi standul, în timpul goanei, doar pentru:
  • a) a da lovitura de graţie vânatului rănit retras în desiş
  • b) a strânge vânatul mic, care altfel ar putea fi mâncat de câini
  • c) nu are voie să părăsească standul
  • 945. La deplasarea dintre goane, arma se poartă:
  • a) închisă în toc
  • b) descărcată, frântă sau, după caz, cu încărcătorul deschis
  • c) descărcată, dar închisă pentru a nu se deteriora bascula sau încărcătorul, după caz
  • 946. La vânătorile colective în grup mare:
  • a) arma se încarcă la începutul vânătorii şi se păstrează gata de tragere pe tot parcursul acesteia
  • b) arma se încarcă doar după ocuparea locului în stand şi se descărcă înainte de părăsirea acestuia
  • c) arma se încarcă la intrarea în fondul cinegetic şi se descarcă la ieşirea din acesta
  • 947. Arma de vânătoare basculantă se încarcă cu ţevile îndreptate:
  • a) în sus
  • b) în plan orizontal
  • c) în jos, spre pământ
  • 948. Este permisă schimbarea standului indicat de organizator?
  • a) da, numai dacă vânătorul vecin este mai tânăr
  • b) da, numai în cazul vânătorilor de la margini, dar nu la mai mult de 10 m distanţă, pentru a nu intra în unghiurile de tragere ale vecinilor
  • c) nu este permisă
  • 949. Sunt permise glumele cu arma îndreptată spre alte persoane?
  • a) doar cu arma descărcată şi frântă sau cu încărcătorul deschis
  • b) numai cu arma descărcată
  • c) nu sunt permise sub niciun motiv
  • 950. Vânătoarea practicată în România, cu capcane autorizate, constituie:
  • a) infracţiune
  • b) contravenţie
  • c) activitate admisă de lege
  • 951. Vânătoarea în cerc face parte din categoria:
  • a) metodelor de vânătoare individuală
  • b) metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns
  • c) metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare
  • 952. Este legală eliberarea unei autorizaţii de vânătoare pe mai multe fonduri cinegetice?
  • a) nu, fără excepţii
  • b) da, numai pentru vânătoare în grup restrâns
  • c) da, numai dacă vânătoarea se desfăşoară în zile diferite
  • 953. Este obligatoriu ca organizatorul unei acţiuni de vânătoare în grup restrâns să practice vânătoarea la acţiunea de vânătoare la care a fost desemnat?
  • a) da, fără excepţii
  • b) nu, el fiind obligat doar să asigure organizarea
  • c) da, doar în cazul speciei mistreţ
  • 954. Se poate desfăşura o acţiune de vânătoare în grup restrâns în situaţia în care organizatorul desemnat lipseşte?
  • a) da, prin preluarea atribuţiilor organizatorului de către un alt vânător înscris în autorizaţie
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, doar prin preluarea atribuţiilor organizatorului de către paznicul de vânătoare
  • 955. Autorizaţiile de vânătoare individuale se eliberează de regulă pentru:
  • a) un singur exemplar de vânat
  • b) maxim două exemplare de mistreţ şi căprior
  • c) maxim cinci exemplare de iepuri sau fazani
  • 956. Autorizaţiile de vânătoare individuale se elibereză pentru:
  • a) maxim două fonduri cinegetice limitrofe
  • b) maxim două fonduri cinegetice ale aceluiaşi gestionar
  • c) un singur fond cinegetic
  • 957. Autorizaţia de vânătoare individuală se eliberează pentru:
  • a) o singură specie de vânat
  • b) maxim două specii de vânat mare
  • c) o specie de vânat mic şi una de vânat mare
  • 958. Termenul maxim de valabilitate al autorizaţiilor de vânătoare individuale este de:
  • a) 10 zile de la eliberare
  • b) 20 zile de la eliberare
  • c) 30 zile de la eliberare
  • 959. Deţinătorul autorizaţiei de vânătoare individuale poate intra în fondul de vânătoare astfel:
  • a) însoţit de oricare angajat al gestionarului
  • b) doar însoţit de organizatorul acţiunii de vânătoare
  • c) singur
  • 960. Autorizaţia de vânătoare colectivă tip A (grup restrâns) se eliberează pentru:
  • a) un grup de maxim 7 persoane posesoare de permis de vânătoare
  • b) un grup de minim 2 persoane şi maxim 5 persoane care au dreptul de a practica vânătoarea în condiţiile legii
  • c) un grup de maxim 10 persoane posesoare de permis de vânătoare
  • 961. În autorizaţia de vânătoare colectivă tip A (în grup restrâns) se înscriu la eliberare în mod obligatoriu:
  • a) numai organizatorul acţiunii de vânătoare
  • b) paznicul fondului cinegetic şi vânătorii cu drept de participare la acţiune
  • c) organizatorul şi vânătorii cu drept de participare la acţiune
  • 962. Termenul maxim de valabilitate al autorizaţiei de vânătoare colectivă tip A (vânătoare în grup restrâns) este de:
  • a) 30 zile
  • b) 20 zile
  • c) 10 zile
  • 963. În baza autorizaţiei de vânătoare colectivă tip B (grup mare) pot practica vânătoarea în condiţiile legii un număr de:
  • a) minim 2 vânători
  • b) maxim 10 vânători
  • c) mai mult de 2 vânători
  • 964. Autorizaţia de vânătoare colectivă tip B (grup mare) se eliberează astfel:
  • a) pe numele unei persoane care va îndeplini funcţia de organizator
  • b) pe numele vânătorilor participanţi
  • c) pe numele şefului de grupă şi a paznicului de vânătoare
  • 965. Termenul de valabilitate al autorizaţiei de vânătoare colective tip B (grup mare) este de:
  • a) 10 zile
  • b) o zi
  • c) 30 zile
  • 966. Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari se pot împuşca astfel:
  • a) de personalul cu atribuţii de pază şi ocrotire a vânatului de pe fondul de vânătoare respectiv ori de vânători cu ocazia vânătorilor autorizate
  • b) de către vânătorii membri ai grupei de vânătoare de pe fondul cinegetic în cauză chiar dacă nu deţin autorizaţie de vânătoare
  • c) de către studenţi sau de către personalul de specialitate al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură chiar dacă nu deţin autorizaţie de vânătoare
  • 967. Autorizaţiile de vânătoare consumate se depun la unităţile care le-au eliberat în termen de maxim:
  • a) 10 zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz
  • b) 20 de zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz
  • c) 30 zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz
  • 968. Este permis consumul de băuturi alcoolice în timpul acţiunii de vânătoare?
  • a) nu, fără excepţii
  • b) da, în pauzele dintre goane
  • c) da, dacă temperatura aerului este sub 0 sau peste 30 de grade celsius
  • 969. Urmărirea vânatului rănit se face astfel:
  • a) după încetarea goanei şi numai cu aprobarea organizatorului
  • b) în timpul goanei, de către vânătorul care a rănit exemplarul respectiv
  • c) nu se urmăreşte vânatul rănit pentru că întotdeauna apare altul
  • 970. Recuperarea vânatului căzut în timpul acţiunii de vânătoare la goană se realizează:
  • a) numai după încetarea goanei, de către participanţii la vânătoare
  • b) imediat ce a căzut, de către organizator
  • c) imediat ce a căzut, de către vânătorul care a tras ultimul foc
  • 971. Cu ocazia acţiunilor de vânătoare, vânătorii se aşează în stand astfel:
  • a) fiecare vânător acolo unde doreşte
  • b) unde le-a indicat organizatorul
  • c) cei cu experienţă îşi aleg singuri standul
  • 972. Echipele de căutare a vânatului mare rănit sunt stabilite de organizatori şi sunt formate din:
  • a) minim doi vânători dotaţi cu armament corespunzător şi câini de vânătoare
  • b) un vânător cu armă şi un gonac
  • c) doi gonaci cu câini de vânătoare
  • 973. La vânătoare este permisă utilizarea alicelor cu diametrul de 9 mm?
  • a) da, numai la specia urs
  • b) da, numai la speciile speciile cerb comun si mistreţ
  • c) nu, fără excepţii
  • 974. Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizaţiilor de vânătoare colective tip B (grup mare)?
  • a) da, pentru specia mistreţ
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, pentru speciile de păsări de pasaj
  • 975. Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizaţiei de vânătoare colective tip A (grup restrâns):
  • a) da, pentru fazani şi potârnichi
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, pentru raţe şi gâşte admise la vânătoare
  • 976. Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizaţiei de vânătoare individuale:
  • a) da, pentru capră neagră
  • b) nu, fără excepţii
  • c) da, pentru căprior şi cerb comun
  • 977. Pentru exercitarea vânătorii cu arme de foc poate fi folosită orice tip de muniţie?
  • a) da, fără restricţii
  • b) da, numai pentru vânatul mare
  • c) nu, doar muniţiile admise la vânătoare corespunzătoare tipului si calibrului armei admise pentru specia respectivă
  • 978. Este admisă practicarea vânătorii pe timp de furtună?
  • a) da, dacă vânătorii sunt echipaţi corespunzător
  • b) da, atunci când vânatoarea a început pe vreme bună
  • c) nu, fără excepţii
  • 979. În timpul repausului vânătorilor, arma de vânătoare se păstrează:
  • a) încărcată şi agăţată în arbori pentru a fi ferită de câini
  • b) încărcată, sprijinită de raniţă sau de un autovehicul
  • c) descărcată, asezată în locuri care oferă o bună stabilitate şi siguranţă
  • 980. Declanşarea focului asupra vânatului se face:
  • a) imediat ce vânătorul a observat mişcarea vegetaţiei în sectorul său de tragere
  • b) când vecinul de stand i-a semnalat vânatul
  • c) numai după ce vânătorul a identificat clar vânatul, iar pe direcţia lui de tragere nu pune în pericol viaţa unei persoane
  • 981. Vânătoarea din barcă se realizează astfel:
  • a) vânătorul se aşează cu spatele la barcagiu, arma îndreptată cu ţevile în sus, tirul se realizează numai în faţă şi lateral
  • b) vânătorul se aşează cu faţa la barcagiu, arma cu ţevile în jos, tirul se realizează pe deasupra capului barcagiului
  • c) vânătorul se aşează langă barcagiu, arma cu ţevile îndreptate în sus, tirul se realizează pe direcţia din care apare vânatul
  • 982. Deplasarea vânătorilor în teren, între goane, se realizează astfel:
  • a) în formaţie de trei coloane
  • b) în grupuri de 3-5 vânători, la distanţă de maxim 10 m între ele
  • c) în şir indian, în linişte
  • 983. Pentru executarea tirului asupra vânatului care a trecut linia standurilor se procedează astfel:
  • a) se trece arma încărcată peste linia standului, cu ţeava în sus, apoi se execută tirul
  • b) organizatorul desemnează vânătorii care vor executa tirul în astfel de situaţii
  • c) nu se execută tir în astfel de situaţii
  • 984. Dreptul de a vâna al persoanelor înscrise în autorizaţiile de vânătoare individuale se pierde dacă:
  • a) autorizaţiile sunt expirate, prezintă modificări de formă sau conţinut, vânătoarea se desfăşoară în afara perioadei legale, vânătorul este surprins în fondul cinegetic neînsoţit de organizator
  • b) vânătorul a executat foc greşit de trei ori
  • c) vânătorul a rănit două exemplare de vânat
  • 985. Autorizaţia de vânătoare reprezintă:
  • a) documentul tip, eliberat de gestionar, pe baza căruia poate fi desfăşurată acţiunea de vânătoare
  • b) aprobarea dată unui vânător, de către directorul asociaţiei de vânătoare, de a efectua acţiuni de vânătoare
  • c) aprobarea scrisă dată unei persoane, de către paznicul de vânătoare sau de către organizatorul acţiunii de vânătoare, de a împuşca anumite exemplare ce aparţin speciilor la care vânarea este permisă
  • 986. Instructajul privind protecţia muncii şi semnarea individuală a procesului verbal trebuie realizate obligatoriu:
  • a) înainte de începerea acţiunii de vânătoare
  • b) la eliberarea autorizaţiei de vânătoare
  • c) în standul de vânătoare
  • 987. Armele de vânătoare pot fi transportate, de la domiciliul sau reşedinţa vânătorului la locul unde urmează să participe la vânătoare şi invers, în următoarele condiţii:
  • a) frânte ori cu închizătorul deschis, după caz
  • b) ţinute în toc şi neîncărcate cu muniţie
  • c) închise într-o cutie specială fixată în mijlocul de transport
  • 988. La vânătoarea cu gonaci, ridicarea vânatului se face:
  • a) în timpul desfăşurării goanei
  • b) după terminarea goanei
  • c) oricând
  • 989. Vânatul mare rănit se urmăreşte:
  • a) imediat, pentru a i se da lovitura de graţie şi a i se curma cât mai repede chinurile
  • b) după 1-2 ore, pentru a se aşeza şi a se "răci"
  • c) doar a doua zi, cu un câine limier bine dresat
  • 990. Pentru practicarea vânătorii la raţe şi gâşte sunt admise a se folosi următoarele:
  • a) raţe sau gâşte domestice vii
  • b) mulaje de raţe şi gâşte (atrape)
  • c) chemători electronice
  • 991. Câte autorizaţii colective tip B (în grup mare) se pot elibera pe un fond cinegetic în aceeaşi zi:
  • a) o singură autorizaţie
  • b) maxim două autorizaţii
  • c) maxim trei autorizaţii
  • 992. După vânătoare, până la obţinerea rezultatelor examenelor de laborator pentru pesta porcină, mistreţii recoltaţi se păstrează astfel:
  • a) evisceraţi şi refrigeraţi
  • b) evisceraţi şi congelaţi
  • c) tranşaţi şi congelaţi
  • 993. În vânat se trage atunci când acesta:
  • a) a fost zărit şi bine localizat după zgomot
  • b) a fost bine identificat şi se află la o distanţa corespunzatoare unui tir eficient
  • c) se îndreaptă spre vecin şi se găseşte la limita unui foc eficient
  • 994. Eviscerarea iepurilor se face tradiţional prin practicarea:
  • a) unei tăieturi lungi de la anus până la gât
  • b) unei tăieturi scurte de la anus până la stern
  • c) unei tăieturi scurte, cât să încapă mâna, transversal la baza abdomenului
  • 995. Răcirea vânatului mare eviscerat este indicat să fie făcută:
  • a) aşezat pe spate pe o pardoseală rece
  • b) atârnat în aer, la umbră, cu cavitatea abdominală deschisă
  • c) aşezat pe spate, pe zăpadă sau pe gheaţă
  • 996. Vânatul mare eviscerat se curăţă de sânge prin:
  • a) ştergere cu cârpe uscate
  • b) ştergere cu cârpe ude
  • c) spălare cu apă rece şi ştergere cu cârpe uscate
  • 997. Înainte de încărcare, ţeava armei de vânătoare se verifică pentru a vedea dacă:
  • a) nu este ruginită
  • b) nu are corpuri străine în interior
  • c) nu prezintă urme de lovituri vizibile
  • 998. Carabinele se încarcă ţinându-se cu ţeava:
  • a) în jos
  • b) la orizontală
  • c) în sus
  • 999. Pentru prevenirea pagubelor pe care cioara grivă şi coţofana le produc efectivelor de fazani, cea mai eficientă metodă admisă de lege pentru recoltarea acestora este:
  • a) recoltarea cu arma de vânătoare
  • b) combaterea cu stricnina
  • c) combaterea cu letolina
  • 1000. Pentru scoaterea vulpilor din vizuini se poate folosi eficient următoarea metodă admisă de lege:
  • a) inundarea vizuinilor
  • b) introducerea de câini scotocitori in vizuini
  • c) gazarea vizuinilor