Răspunsurile întrebărilor (1000)
- 1. Durata creşterii coarnelor cerbului comun este de:
- a) 60 - 70 zile
- b) 90 - 100 zile
- c) 120 - 130 zile
- 2. Împerecherea cerbului comun se desfăşoară în perioada:
- a) septembrie - octombrie
- b) iulie - august
- c) noiembrie - decembrie
- 3. Aprecierea vârstei cerbului împuşcat se poate face după:
- a) dentiţie
- b) mărimea copitelor
- c) greutatea craniului
- 4. Aprecierea vârstei cerbului viu se poate face după:
- a) forma capului
- b) forma corpului şi comportamentul animalului pe teren
- c) culoarea părului
- 5. Biotopul favorabil cerbului comun este reprezentat de:
- a) zona de câmpie cu monoculturi
- b) pădurile de foioase sau de amestec de foioase şi răşinoase de mare întindere
- c) stepa
- 6. Longevitatea cerbului comun este de:
- a) aproximativ 10 ani
- b) aproximativ 15 ani
- c) aproximativ 20 de ani
- 7. Constituirea cârdurilor de cerbi comuni are loc în perioada:
- a) martie-iunie
- b) iulie - august
- c) octombrie-noiembrie
- 8. Activitatea cerbului comun are caracter preponderent:
- a) diurn
- b) nocturn
- c) crepuscular şi auroral
- 9. Prădătorul cel mai important al cerbului comun este:
- a) ursul
- b) râsul
- c) lupul
- 10. Care este perioada în care îşi leapadă coarnele cerbul comun, matur?
- a) decembrie-ianuarie
- b) septembrie-octombrie
- c) februarie-martie
- 11. Cerbul comun năpârleşte:
- a) numai primăvara
- b) numai toamna
- c) atât primăvara cât şi toamna
- 12. Dimorfismul sexual la cerbul comun este:
- a) slab pronunţat
- b) puternic pronunţat
- c) inexistent
- 13. "Raza lupului" apare la:
- a) cerbul comun
- b) cerbul lopătar
- c) căprior
- 14. La care dintre următoarele specii este evident dimorfismul sexual?
- a) urs
- b) cerb
- c) lup
- 15. Care este perioada de fătare a ciutelor de cerb comun?
- a) martie - aprilie
- b) aprilie - mai
- c) mai - iunie
- 16. Care este durata gestaţiei la ciutele de cerb comun?
- a) 28 de săptămâni
- b) 34 de săptămâni
- c) 40 de săptămâni
- 17. Puiul de cerb comun cu vârsta până în 10 luni este denumit:
- a) cerbulean sau junincă, după caz
- b) viţel sau viţea, după caz
- c) ied sau iadă, după caz
- 18. Ce se înţelege prin "locul de culcuş" al cerbului?
- a) locul în care se ascunde în caz de pericol
- b) locul unde se odihneşte şi rumegă în timpul zilei
- c) locul unde doarme în timpul nopţii
- 19. După perioada de boncănit, cerbii bătrâni:
- a) continuă să conducă cârdurile de boncănit constituite
- b) se integrează în cârdurile de iernat ale cerbilor tineri
- c) se retrag în locuri mai puţin accesibile unde trăiesc izolaţi
- 20. Ce sunt scăldătorile cerbilor?
- a) mocirle în care au obiceiul de a se scălda în perioada boncănitului
- b) ape curgătoare în care se răcoresc în zilele călduroase
- c) lacuri alpine în care se scaldă
- 21. Cu ce se hrănesc natural cerbii în timpul iernii?
- a) cu tuberculi
- b) cu frunze uscate de arbori
- c) cu lujeri, muguri, coajă de arbori
- 22. Apreciaţi care dintre trofeele de cerb comun prezentate este de selecţie:
- a) A

- b) B

- c) C

- 23. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) lupului?

- a) nr. 1
- b) nr. 2
- c) nr. 4
- 24. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) ochiului?

- a) nr. 1
- b) nr. 2
- c) nr. 3
- 25. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) de gheţuri?

- a) nr. 1
- b) nr. 2
- c) nr. 3
- 26. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) mijlocie?

- a) nr. 1
- b) nr. 2
- c) nr. 3
- 27. Unde este situată rozeta la coarnele de cerb comun:
- a) la baza prăjinei
- b) la baza ramurei mijlocii
- c) la baza coroanei
- 28. Ce se întelege prin fenomenul de homocromie la viţelul de cerb comun:
- a) prezenţa petelor de culoare mai deschisă pe blană în primele 3 luni de viaţă
- b) lipsa mirosului specific în primele două săptămâni de viaţă
- c) faptul că nu deosebeşte culorile în primele două săptămâni de viaţă
- 29. Greutatea cerbului comun la apogeu este în medie de:
- a) 250 kg
- b) 180 kg
- c) 140 kg
- 30. Iarna, cerbul comun are blana de culoare:
- a) brun-roşcată
- b) brun închis - cenuşie
- c) brună, cu pete albe
- 31. Vara, cerbul comun are blana de culoare:
- a) brun-roşcată
- b) brun închis - cenuşie
- c) brună cu pete albe
- 32. Trofeul de cerb comun atinge apogeul la:
- a) 8 - 10 ani
- b) 11 - 13 ani
- c) 14 - 16 ani
- 33. Cerbii comuni intră în regres, inclusiv în privinţa trofeului, după:
- a) 10-11 ani
- b) 11-12 ani
- c) 13-14 ani
- 34. Excrementele de cerb comun mascul se deosebesc de cele de ciută, în primul rând ca:
- a) mărime
- b) formă
- c) culoare
- 35. Cerbul comun se întâlneşte în România:
- a) de la câmpie până în golul de munte
- b) doar la deal şi la munte
- c) numai la munte
- 36. Cârdurile de cerb comun, la boncănit, sunt formate de regulă din:
- a) 2-3 masculi dominanţi şi mai multe ciute
- b) un mascul dominant şi mai multe ciute
- c) un mascul dominant şi o ciută
- 37. Boncănitul la cerbul comun începe, de regulă, mai devreme la:
- a) câmpie
- b) deal
- c) munte
- 38. Viţelul de cerb comun prezintă, în primele luni de viaţă, fenomenul de homocromie?
- a) da
- b) nu
- c) doar unele exemplare
- 39. Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia cerb comun, deşi au o dezvoltare corporală normală?
- a) suliţarii de un an şi jumătate
- b) furcarii de doi ani şi jumătate
- c) cerbii adulţi care au ajuns la apogeu
- 40. Ritualul de împerechere la cerb comun poartă denumirea de:
- a) boncănit
- b) gonit
- c) alergat
- 41. Ce se întelege printr-un "cerb de 14 impar"?
- a) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn mai puţin de 7 ramuri
- b) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn 8 ramuri
- c) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celalalt corn
- 42. Ce se întelege printr-un "cerb de 16 par"?
- a) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn mai puţin de 8 ramuri
- b) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn tot 8 ramuri
- c) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celalalt corn
- 43. Vârsta la care coarnele cerbului lopătar ating dezvoltarea maximă este de:
- a) 5 - 6 ani
- b) 9 - 10 ani
- c) 14 - 16 ani
- 44. Maturitatea sexuală a ciutei de lopătar este atinsă la vârsta de:
- a) 1 an şi 5 luni
- b) la 2 ani şi 3 luni
- c) la 3 ani
- 45. Perioada de împerechere a cerbului lopătar este:
- a) octombrie - noiembrie
- b) august - septembrie
- c) ianuarie - februarie
- 46. Ciuta de lopătar fată în perioada:
- a) mai-iunie
- b) februarie-martie
- c) martie-mai
- 47. Biotopul favorabil cerbului lopătar îl reprezintă:
- a) pădurile de răşinoase de mare întindere
- b) pădurile de amestec de foioase şi răşinoase din zona montană
- c) pădurile de foioase de întindere mică intercalate cu terenuri agricole din zona de şes şi coline
- 48. Longevitatea cerbului lopătar este de:
- a) 10 - 12 ani
- b) 14 - 16 ani
- c) 20 - 25 ani
- 49. Cum este boncănitul cerbului lopătar comparativ cu cel al cerbului comun?
- a) este mai puternic şi mai melodios
- b) este mai intens şi mai modulat
- c) este mai slab şi mai monoton
- 50. Cât durează gestaţia la femelele de cerb lopătar?
- a) 45 de săptămâni
- b) 24 de săptămâni
- c) 33 de săptămâni
- 51. Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai puţin pretenţioasă cu privire la calitatea hranei?
- a) cerb comun
- b) cerb lopătar
- c) căprior
- 52. În cazul cerbilor lopătari boncănesc:
- a) numai masculii
- b) atât masculii cât şi femelele
- c) numai femelele
- 53. Cornul de cerb lopătar dezvoltat normal, poate avea cel mult
- a) două ramuri şi o lopată
- b) două ramuri şi două lopeţi
- c) trei ramuri şi o lopată
- 54. Care dintre următoarele specii de cervide are coada cea mai lungă?
- a) cerbul comun
- b) cerbul lopătar
- c) căpriorul
- 55. Greutatea cerbului lopătar la apogeu este în medie de:
- a) 50 kg
- b) 70 kg
- c) 100 kg
- 56. Pentru cerbul lopătar din România, sunt propice biotopurile din:
- a) zona de joasă altitudine
- b) zona de dealuri înalte
- c) zona de munte
- 57. La care dintre speciile de cervide este caracteristic faptul că majoritatea exemplarelor prezintă vara pete albe pe părţile laterale ale corpului şi pe spate?
- a) cerbul lopătar
- b) cerbul comun
- c) căprior
- 58. Căderea coarnelor masculului de cerb lopătar cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în luna:
- a) februarie
- b) aprilie
- c) decembrie
- 59. În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de lopătar?
- a) Subcarpaţii Getici
- b) Câmpia Olteniei
- c) Câmpia de Vest
- 60. Durata creşterii coarnelor căpriorului este de:
- a) 60 zile
- b) 80 - 90
- c) 120 - 130 zile
- 61. Căderea coarnelor masculului de căprior cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în perioada:
- a) octombrie - decembrie
- b) iulie - august
- c) septembrie - octombrie
- 62. Căderea primei serii de coarne (fără rozetă) la masculul de căprior are loc de obicei în luna:
- a) februarie
- b) noiembrie
- c) septembrie
- 63. Împerecherea căpriorului se desfăşoară de regula în perioada:
- a) iulie - august
- b) mai - iunie
- c) septembrie - octombrie
- 64. Aprecierea vârstei căpriorului împuşcat se poate face:
- a) după dentiţie
- b) după mărimea copitelor
- c) după greutatea craniului
- 65. Aprecierea vârstei căpriorului viu se poate face:
- a) după forma corpului şi comportament
- b) după forma şi mărimea coarnelor
- c) după culoarea blănii
- 66. Biotopul favorabil căpriorului este reprezentat de:
- a) trupuri mici de pădure din zona de câmpie şi deal
- b) păduri întinse de foioase
- c) păduri întinse de răşinoase
- 67. Longevitatea căpriorului este de aproximativ:
- a) 5 ani
- b) 10 ani
- c) 15 ani
- 68. Constituirea cârdurilor de căpriori are loc în perioada:
- a) martie-iunie
- b) august-septembrie
- c) octombrie-noiembrie
- 69. Prădătorii cei mai importanţi al căpriorului în zona de munte şi dealuri înalte sunt:
- a) ursul şi lupul
- b) şacalul şi râsul
- c) lupul şi râsul
- 70. Prădătorii cei mai importanţi ai căpriorului în zona de câmpie sunt:
- a) mistreţul şi pisica sălbatică
- b) râsul şi şacalul
- c) vulpea, şacalul şi câinii hoinari
- 71. Dimorfismul sexual la căprior este:
- a) slab pronunţat
- b) pronunţat
- c) inexistent
- 72. Maximul dezvoltării coarnelor la căprior este atins la vârsta de:
- a) 5 - 8 ani
- b) 2 - 4 ani
- c) 9 - 12 ani
- 73. Femela de căprior ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:
- a) 2 ani
- b) 3 ani
- c) 1 an şi 2 luni
- 74. La căprior, coarnele reprezintă:
- a) adaptare la condiţiile de mediu
- b) malformaţie a craniului
- c) caracter sexual secundar
- 75. La căprior, coarnele cu perucă reprezintă:
- a) adaptare la condiţiile de mediu
- b) malformaţie
- c) caracter sexual secundar
- 76. La căprior, apariţia coarnelor cu perucă reprezintă efectul:
- a) adaptării la condiţiile de mediu
- b) castrării sau lezării testiculelor
- c) lezării cilindrilor frontali
- 77. "Oglinda" este caracteristică blănii căpriorului în perioada de:
- a) vară
- b) toamnă
- c) tot timpul anului
- 78. Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai pretenţioasă cu privire la calitatea hranei?
- a) cerb comun
- b) cerb lopătar
- c) căprior
- 79. În ce perioadă a anului se mai pot împerechea femelele de căprior rămase nefecundate în perioada iulie-august?
- a) în lunile septembrie - octombrie
- b) în lunile octombrie - noiembrie
- c) în lunile noiembrie - decembrie
- 80. Câţi iezi fată de obicei o femelă de căprior?
- a) unul
- b) doi
- c) trei
- 81. La cât timp de la fătare iedul de căprior se poate ridica în picioare?
- a) imediat
- b) la 3-4 ore de la fătare
- c) după câteva zile de la fătare
- 82. Cum se prezintă comportamentul social la căpriorul mascul?
- a) este solitar de primăvara până toamna şi se grupează pe timpul iernii
- b) cei tineri trăiesc în grupuri iar cei bătrâni solitari
- c) toţi masculii trăiesc solitari tot timpul vieţii, numai femelele se grupează
- 83. Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al căpriorului?
- a) este foarte pretenţios în alegerea hranei, nu paşte la rând, ci alege speciile
- b) nu este pretenţios în alegerea hranei şi consumă orice vegetaţie
- c) preferă să roadă lujerii speciilor foioase ca şi capra domestică
- 84. Vara, blana căpriorului are culoarea:
- a) cenuşie
- b) roşcată
- c) brună
- 85. Activitatea căpriorului are caracter preponderent:
- a) diurn
- b) crepuscular
- c) crepuscular şi auroral
- 86. În anumite regiuni, denumirea de "?ap ro?u" se folose?te popular pentru:
- a) masculii de capră neagră de culoare roşcată
- b) masculul căpriorului
- c) masculul de capră neagră în timpul verii
- 87. Noţiunea de "oglindă" defineşte:
- a) suprafaţa de apă pe care se odihneşte vânatul de baltă
- b) pata de culoare albă, din jurul anusului la femela de căprior sau penele secundare de pe aripile raţelor
- c) umbra lăsată de raţe şi gâşte, pe suprafaţa apei, la lăsarea serii
- 88. Care din următoarele specii nu au vezică biliară?
- a) cerbul comun
- b) căpriorul
- c) mistreţul
- 89. Raportul normal între sexe la căprior este considerat:
- a) 1:1
- b) 1:2
- c) 1:3
- 90. Greutatea căpriorului la apogeu este în medie de:
- a) 15 kg
- b) 30 kg
- c) 50 kg
- 91. La care dintre speciile de cervide este cea mai mica diferenţă de greutate între mascul si femelă:
- a) cerb comun
- b) cerb lopătar
- c) căprior
- 92. Care din următoarele specii de cervide nu se scaldă niciodată pentru deparazitare şi răcorirea corpului?
- a) cerbul comun
- b) cerbul lopătar
- c) căpriorul
- 93. Perioada de gestaţie la căprioară durează în mod obişnuit:
- a) 9 luni
- b) 5 luni
- c) 4 luni
- 94. În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de "căprior de câmp" (care trăieşte toată viaţa în afara pădurii)?
- a) Câmpia de Vest
- b) Câmpia Română
- c) Podişul Dobrogei
- 95. Ritualul de împerechere la căprior poartă denumirea de:
- a) boncănit
- b) rotit
- c) alergat
- 96. Glasul masculului de căprior poartă denumirea de:
- a) brăhnit
- b) behăit
- c) boncănit
- 97. Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia căprior, deşi au o dezvoltare corporală normală?
- a) suliţarii de un an
- b) furcarii de doi ani
- c) căpriorii adulţi care au ajuns la apogeu
- 98. Cornul de cărprior dezvoltat normal are:
- a) două ramuri
- b) trei ramuri
- c) patru ramuri
- 99. Căderea coarnelor la femela de capră neagră are loc în perioada:
- a) octombrie - decembrie
- b) iulie - august
- c) niciodată
- 100. Căderea coarnelor la masculul de capră neagră are loc în perioada:
- a) octombrie - decembrie
- b) iulie - august
- c) niciodată
- 101. Împerecherea la capră neagră se desfăşoară în perioada:
- a) octombrie - noiembrie
- b) iulie - august
- c) august - septembrie
- 102. Aprecierea vârstei caprei negre împuşcate se poate face:
- a) după numărul inelelor anuale de pe coarne, la care se adaugă cifra 1
- b) după lungimea coarnelor, la care se adaugă lungimea cepilor osoşi
- c) după grosimea coarnelor, la care se adaugă grosimea cepilor osoşi
- 103. La masculul de capră neagră, curbura la vârf a coarnelor este de circa:
- a) 120
- b) 140
- c) 180
- 104. La femela de capră neagră curbura la vîrf a coarnelor este de circa:
- a) 90
- b) 120 - 140
- c) 180
- 105. La capră neagră coarnele cresc până la:
- a) 5 ani
- b) 10 ani
- c) sfârşitul vieţii
- 106. La capră neagră coarnele cresc pe:
- a) cilindrii frontali
- b) cepi osoşi
- c) prelungiri ale oaselor temporale
- 107. Biotopul favorabil caprei negre este reprezentat de:
- a) limita altitudinală superioară a pădurii şi golul alpin
- b) pădurile întinse de foioase şi răşinoase din zona de munte
- c) exclusiv pe păşunile şi în stâncăriile din zona de munte
- 108. Longevitatea caprei negre este de:
- a) 5 - 10 ani
- b) 10 - 12 ani
- c) 15 -20 ani
- 109. Comportamentul caracteristic femelei caprei negre este traiul:
- a) exclusiv solitar
- b) în ciopor
- c) cu perechea
- 110. Prădătorii cei mai importanţi ai caprei negre sunt:
- a) ursul şi mistreţul
- b) şacalul şi vulpea
- c) lupul şi râsul
- 111. Dimorfismul sexual la capră neagră este:
- a) slab pronunţat
- b) pronunţat
- c) inexistent
- 112. La capra neagră "cornetele" reprezintă:
- a) formaţiuni cornoase ce cresc din pielea capului şi îmbracă cepii osoşi
- b) o continuare a craniului
- c) cilindri frontali
- 113. Urma caprei negre este:
- a) alungită, iar pintenii se imprimă doar în fugă
- b) alungită, iar pintenii se imprimă totdeauna
- c) lăţită, iar pintenii nu se imprimă de obicei
- 114. "Oglinda" este vizibilă la blana caprei negre în perioada de:
- a) vară
- b) toamnă
- c) tot timpul anului
- 115. Care este culoarea caprei negre în perioada de vară?
- a) brună închis
- b) neagră
- c) maroniu - gălbuie
- 116. Care este culoarea caprei negre în perioada de iarnă?
- a) brună închis
- b) neagră
- c) gălbuie - cenuşie
- 117. Cele mai dezvoltate simţuri la capra neagră sunt:
- a) auzul şi văzul
- b) auzul şi mirosul
- c) mirosul şi văzul
- 118. Cum se prezintă comportamentul social al caprei negre?
- a) duce în general viaţă de grup
- b) se grupează numai în perioada împerecherii
- c) nu se grupează după maturizare, trăind izolat fiecare individ
- 119. La capra neagră coarnele sunt specifice:
- a) doar masculilor
- b) doar femelelor batrâne
- c) ambelor sexe
- 120. Greutatea masculului de capră neagră este, de regulă, de:
- a) 15-20 kg
- b) 20-30 kg
- c) 30-45 kg
- 121. Longevitatea caprei negre este apreciată la circa:
- a) 10 - 15 ani
- b) 15 - 20 ani
- c) 20 - 30 ani
- 122. Capra neagră are activitate preponderent:
- a) diurnă
- b) aurorală şi crepusculară
- c) nocturnă
- 123. În cea mai mare parte din an, ţapii de capră neagră, bătrâni, trăiesc:
- a) solitari, cu excepţia perioadei de împerechere când vin la ciopoare
- b) în ciopoare compuse din ţapi şi capre cu iezi şi tineret
- c) în grup familial, compus împreună cu capra şi iedul său
- 124. Hrana caprei negre este constituită preponderent din:
- a) licheni, graminee, lujeri şi muguri de foioase
- b) lujeri şi muguri din specii de stejar
- c) muşchi, lujeri de larice şi tisă, grâu, orz şi ovăz
- 125. După cel de-al doilea război mondial efectivele de capră neagră în România erau prezente în:
- a) Carpaţii Orientali
- b) Carpaţii Meridionali
- c) Carpaţii Occidentali
- 126. În România efective de capră neagră se găsesc în prezent în:
- a) Carpatii Meridionali, Occidentali şi Orientali
- b) doar în Carpaţii Orientali si Meridionali
- c) doar în Carpaţii Merdional şi Occidentali
- 127. Factorul determinant pentru un biotop favorabil caprei negre în Romînia, este:
- a) altitudinea
- b) prezenţa stâncăriilor greu accesibile
- c) sursa de hrană naturală de bună calitate
- 128. Căderea coarnelor la muflon are loc în perioada:
- a) octombrie - decembrie
- b) iulie - august
- c) niciodată
- 129. Împerecherea la muflon se desfăşoară în perioada:
- a) octombrie - decembrie
- b) martie - aprilie
- c) mai - iulie
- 130. Aprecierea vârstei muflonului împuşcat se poate face:
- a) după numărul inelelor anuale de pe coarne
- b) după lungimea coarnelor
- c) după grosimea coarnelor
- 131. La masculul de muflon coarnele sunt:
- a) lungi şi spiralate
- b) scurte şi îndreptate spre spate
- c) lungi şi îndreptate în sus
- 132. La femela de muflon coarnele sunt:
- a) lungi şi spiralate
- b) scurte şi îndreptate spre spate
- c) lungi şi îndreptate în sus
- 133. La muflon coarnele cresc până la:
- a) 5 ani
- b) 10 ani
- c) sfârşitul vieţii
- 134. La muflon coarnele cresc pe:
- a) cilindrii frontali
- b) cepi osoşi
- c) prelungiri ale oaselor temporale
- 135. Simţurile dezvoltate ale muflonului sunt:
- a) doar auzul şi văzul
- b) doar auzul şi mirosul
- c) auzul, văzul şi mirosul
- 136. Activitatea muflonului are caracter preponderent:
- a) diurn
- b) auroral
- c) crepuscular şi nocturn
- 137. Dimorfismul sexual la muflon este:
- a) slab pronunţat
- b) pronunţat
- c) inexistent
- 138. Femela de muflon ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:
- a) 1 an
- b) 1,5 ani
- c) 2 ani
- 139. La muflon, mărimea coarnelor reprezintă:
- a) adaptare la condiţiile de mediu
- b) malformaţie a craniului
- c) caracter sexual secundar
- 140. Ce este cilindrul frontal?
- a) anomalie rar întâlnită la capra neagră
- b) partea din craniu pe care creşte cornul la cervide
- c) interiorul vârfului tevii la armele cu ţevi lise
- 141. Dintre speciile de interes cinegetic, din familia Cervidae fac parte:
- a) cerbul comun, cerbul lopătar şi capra neagră
- b) cerbul lopătar, capra neagră şi căpriorul
- c) cerbul comun, cerbul lopătar şi căpriorul
- 142. Dintre cele trei simţuri, miros, auz şi văz, care este cel mai redus în cazul mistreţului?
- a) mirosul
- b) auzul
- c) văzul
- 143. Simţurile mai dezvoltate ale mistreţului sunt:
- a) auzul şi văzul
- b) mirosul şi auzul
- c) văzul şi mirosul
- 144. Care din imaginile de mai jos reprezintă urma tipar, la mers liniştit, a mistreţului?
- a) A

- b) B

- c) C

- 145. Care urme tipar sunt mai mari la mistreţ?
- a) urmele tipar ale membrelor anterioare
- b) urmele tipar ale membrelor posterioare
- c) nu există deosebiri de mărime între urme
- 146. Există deosebiri între mărimea urmelor mistreţului şi mărimea urmelor porcului domestic?
- a) da, la mistreţ, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare
- b) da, la porcul domestic, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare
- c) nu există deosebiri între mărimea urmelor celor două specii
- 147. În România, biotopul favorabil mistreţului este reprezentat de:
- a) pădurile de răşinoase
- b) pădurile întinse de foioase
- c) stepa
- 148. Formarea cârdurilor de mistreţi se realizează în luna:
- a) martie
- b) august
- c) noiembrie
- 149. Activitatea mistreţului în căutarea hranei are caracter preponderent:
- a) auroral
- b) nocturn
- c) diurn
- 150. Prin ce se manifestă dimorfismul sexual la mistreţul cu vârsta peste doi ani?
- a) culoarea părului
- b) forma corpului şi mărimea colţilor armă
- c) lungimea corpului
- 151. Hrana mistreţului este de origine:
- a) animală şi vegetală
- b) exclusiv vegetală
- c) exclusiv animală
- 152. La ce vârstă ating dimensiunile maxime colţii mistreţului?
- a) la 4 - 6 ani
- b) la 7 - 10 ani
- c) la 15 ani
- 153. La ce vârstă încep să se tocească colţii armă ai mistreţului mascul?
- a) la 12 - 14 luni
- b) la 16 - 18 luni
- c) la 20 - 22 luni
- 154. La mistreţ, colţii armă sunt reprezentaţă de:
- a) o malformaţie a maxilarului inferior
- b) caninii de pe maxilarul inferior
- c) caninii de pe maxilarului superior
- 155. Colţii ascuţitori ai mistreţului cresc pe:
- a) maxilarul inferior
- b) maxilarul superior
- c) ambele maxilare
- 156. Împerecherea mistreţului se desfăşoară de regulă în perioada:
- a) iulie - august
- b) august - septembrie
- c) octombrie - decembrie
- 157. Aprecierea vârstei mistreţului împuşcat, cu vârsta sub doi ani şi jumătate, se poate face:
- a) după dentiţie
- b) după mărimea copitelor
- c) după colţi
- 158. Aprecierea vârstei mistreţului mascul împuşcat, cu vârsta mai mare de doi ani şi jumătate, se poate face:
- a) după greutate
- b) după mărimea copitelor
- c) după colţi
- 159. Longevitatea mistreţului este de:
- a) 4-5 ani
- b) 7-8 ani
- c) peste 10 ani
- 160. Gestaţia la mistreţ este de:
- a) 10 săptămâni
- b) 14 săptămâni
- c) 16-17 săptămâni
- 161. Vierii solitari se alătură ciurdelor pe perioada:
- a) martie-aprilie
- b) august-septembrie
- c) octombrie-ianuarie
- 162. La ce vârstă atinge mistreţul în condiţii normale maturitatea sexuală?
- a) în al doilea an de viaţă
- b) în primul an de viaţă
- c) la vârsta de trei ani
- 163. Cât timp durează gestaţia la femelele de mistreţ?
- a) între 90 şi 100 zile
- b) între 140 si 150 zile
- c) între 115 - 120 zile
- 164. Omul poate fi atacat de mistreţ în următoarele situaţii:
- a) când mistreţul este rănit
- b) când mistreţul este deranjat la locurile de hrănire
- c) când mistreţul este deranjat la locurile de odihnă
- 165. Cum se deosebeşte cel mai uşor urma mistreţului de cea de cerb comun?
- a) după formă
- b) după mărime
- c) după imprimarea laterală a pintenilor, la mistreţ
- 166. Ciurda de mistreţi este condusă de:
- a) perechea conducătoare
- b) vierul cel mai bătrân
- c) scroafa cea mai în vârstă
- 167. Greutatea vierilor de mistreţ poate depăşi în mod excepţional:
- a) 200 kg
- b) 300 kg
- c) 400 kg
- 168. Mistreţii se scaldă cu plăcere în:
- a) ape curate stătătoare
- b) ape curate curgătoare
- c) mocirlă
- 169. Dintre cele trei specii, urs, lup şi râs, precizaţi care afectează cel mai puternic efectivele de mistreţ:
- a) ursul
- b) lupul
- c) râsul
- 170. Fenomenul de homocromie se manifestă la purceii de mistreţ prin:
- a) dungi longitudinale pe blană, mai deschise la culoare
- b) dungi transversale pe blană, mai închise la culoare
- c) pete pe blană, mai deschise la culoare
- 171. Care dintre speciile de mai jos se pot încrucişa şi pot da naştere la pui viabili?
- a) mistreţul cu porcul domestic
- b) vulpea cu câinele domestic
- c) iepurele de câmp cu iepurele de casă
- 172. Câte specii de urs există în libertate în România?
- a) o specie
- b) două specii
- c) trei specii
- 173. Activitatea ursului are caracter preponderent:
- a) auroral
- b) nocturn
- c) diurn
- 174. Dintre cele trei simţuri miros, auz şi văz, precizaţi care sunt mai dezvoltate la urs:
- a) miros şi auz
- b) auz şi văz
- c) văz şi miros
- 175. Dintre cele trei simţuri miros, auz şi văz, precizaţi care este mai slab dezvoltat la urs:
- a) miros
- b) auz
- c) văz
- 176. Biotopul favorabil ursului este reprezentat de:
- a) pădurile de mare întindere, din zona de dealuri înalte şi munte
- b) pădurile de mică întindere, din zona de câmpie, cu surse de hrană
- c) stâncăriile din golul alpin
- 177. Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale:
- a) doar sănătoase
- b) doar slabe, bolnave, rănite
- c) sănătoase, slabe, bolnave, rănite
- 178. Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale:
- a) doar sălbatice
- b) doar domestice
- c) sălbatice şi domestice
- 179. Dimorfismul sexual la urs este:
- a) mediu pronunţat
- b) puternic pronunţat
- c) inexistent
- 180. Care din imaginile de mai jos reprezintă urma pârtie a ursului?
- a) A

- b) B

- c) C

- 181. Cum se prezintă comportamentul de hrănire al ursului?
- a) este omnivor dar în hrana lui predomină elementele vegetale
- b) este omnivor dar în hrana lui predomină elemente de origine animală
- c) este carnivor dar în lipsa cărnii consumă şi produse vegetale
- 182. Ursul obişnuieşte să pască iarbă?
- a) da, primăvara şi toamna
- b) nu, pentru că dentiţia lui nu este adaptată hrănirii prin păşunat
- c) nu, pentru că este omnivor şi consumă doar fructe, seminţe şi uneori carne
- 183. Urma tipar a ursului se aseamănă ca formă cu urma:
- a) câinelui enot
- b) lupului
- c) viezurelui
- 184. Longevitatea ursului este de circa:
- a) 13 - 15 ani
- b) 16 - 19 ani
- c) peste 20 de ani
- 185. La ce vârstă atinge ursoaica maturitatea sexuală?
- a) la vârsta de doi ani
- b) la vârsta de trei ani
- c) la vârsta de patru ani
- 186. Cât durează gestaţia la femela de urs?
- a) între şapte şi opt luni
- b) între zece şi unsprezece luni
- c) între cinci si şase luni
- 187. Puii de urs cântăresc la naştere:
- a) 400-500 gr
- b) 1-2 kg
- c) cca 3-35 kg
- 188. Câţi pui fată de regulă femela de urs?
- a) 2 pui
- b) 1 pui
- c) 3 pui
- 189. La ce vârstă devin independenţi puii de urs?
- a) la 8 - 9 luni (sfârşitul primei toamne din viaţa lor)
- b) după ce încep să vadă şi pot să se deplaseze singuri
- c) la 1,5 -2 ani când ursoaica se împerechează din nou
- 190. Care este perioada de împerechere la urs?
- a) mai - iunie
- b) august - septembrie
- c) septembrie - octombrie
- 191. Ursul îşi amenajează pentru odihna de iarnă:
- a) vizuină
- b) bârlog
- c) culcuş
- 192. Împerecherea la urs are loc de regulă în lunile:
- a) februarie-martie
- b) mai-iunie
- c) iulie-august
- 193. Ursoaica fată, de regulă:
- a) în fiecare an
- b) din doi în doi ani
- c) din trei în trei ani
- 194. În hrana naturală a ursului predomină?
- a) fructele şi seminţele
- b) carnea
- c) iarba şi furnicile
- 195. Lupii atacă omul?
- a) niciodată
- b) doar în cazuri de excepţie, unele exemplare rănite, imobilizate în capcane ori altfel strâmtorate încât să nu poată evită confruntarea cu omul
- c) doar iarna când sunt reuniţi în haite numeroase şi flămânde
- 196. Lupul mascul ajută femela la hrănirea puilor?
- a) nu
- b) da
- c) numai în mod excepţional
- 197. Haita de lupi este condusă de:
- a) masculul dominant
- b) femela cea mai în vârstă
- c) perechea conducătoare
- 198. Gestaţia lupoaicei durează:
- a) 9 săptămâni
- b) 36 săptămâni
- c) 8-9 luni
- 199. Simţurile mai dezvoltate ale lupului sunt:
- a) gust şi văz
- b) miros şi auz
- c) văz şi pipăit
- 200. Lupul este un carnivor cu o greutate de:
- a) 10 - 15 kg - excepţional mai mult
- b) 15 - 20 kg - excepţional mai mult
- c) 25 - 50 kg - excepţional mai mult
- 201. În România, biotopul favorabil al lupului este reprezentat de:
- a) terenurile agricole din zona de câmpie
- b) pădurile din zona de dealuri şi munte
- c) golul alpin
- 202. Care este condiţia prioritară în alegerea locului în care lupoaica fată?
- a) să fie apărat de intemperii şi de insolaţie
- b) să fie îndepărtat de localităţi şi activitatea factorului antropic
- c) să aibă în apropiere apă de băut pentru pui
- 203. Sub ce formă este oferită carnea puilor de lup de către părinţi?
- a) proaspătă
- b) semidigerată, prin regurgitare
- c) premărunţită prin masticare de către lupoaică
- 204. Până la ce viteză maximă poate ajunge lupul când aleargă după pradă?
- a) până la 55 - 60 km/h
- b) până la 40 - 45 km/h
- c) până la 75 - 85 km/h
- 205. Regimul alimentar al lupului este:
- a) specializat, întrucât lupul vânează numai mamifere mari
- b) specializat întrucât lupul vânează numai mamifere mici
- c) variat întrucât lupul consumă animale mari şi mici cât şi fructe
- 206. Cât timp rezistă nemâncat lupul?
- a) rezistă şi o săptămână, dar când ajunge la pradă mănâncă 10-15 kg
- b) rezistă doar 1-2 zile întrucât nu poate mânca mult odată
- c) rezistă şi 3 săptămâni dacă a mâncat o cantitate mare de hrană
- 207. Activitatea lupului, în căutarea hranei, are caracter preponderent:
- a) auroral
- b) crepuscular şi nocturn
- c) diurn
- 208. Dimorfismul sexual la lup este:
- a) slab pronunţat
- b) puternic pronunţat
- c) pronunţat
- 209. Dintre speciile de animale, oaie, cerb comun şi câine, lupul preferă carnea de:
- a) oaie
- b) cerb comun
- c) câine
- 210. Pentru a se hrăni, lupul vânează:
- a) doar animale sănătoase
- b) doar animale slabe, bolnave, rănite
- c) animale sănătoase, slabe, bolnave, rănite
- 211. Hrana de origine animală a lupului constă în:
- a) doar animale pe care le vânează
- b) animale pe care le vânează şi cadavre de animale
- c) doar cadavre de animale
- 212. Urma-tipar a lupului se deosebeşte uşor de cea de câine de talie mare, prin:
- a) mărime
- b) forma eliptică, mai alungită
- c) imprimarea mai depărtată a unghiilor de la degetele mediane
- 213. Urma-pârtie a lupului se deosebeşte de cea a unui câine de talie mare, prin:
- a) dispunerea rectilinie a urmelor
- b) dispunerea în zig-zag a urmelor
- c) pasul evident mai mare
- 214. Fenomenul de canibalism se manifestă la specia lup?
- a) nu
- b) da, lupii răniţi sau bătrâni sunt sfâşiaţi şi devoraţi de semenii lor
- c) da, între părinţi şi pui
- 215. Care din imaginile de mai jos reprezintă urmă pârtie a lupului?
- a) A

- b) B

- c) C

- 216. Urma lupului se aseamănă mai mult ca formă si mărime cu urma:
- a) câinelui de talie mare
- b) bursucului
- c) pisicii sălbatice
- 217. Longevitatea lupului este de circa:
- a) 7 - 9 ani
- b) 10 - 12 ani
- c) 15 - 20 ani
- 218. Sub aspectul comportamentului social, lupul trăieşte:
- a) preponderent în grup familial
- b) preponderent solitar
- c) în perechi
- 219. Intr-o haită de lupi se împerechează într-un ciclu de reproducere:
- a) femela dominant cu masculul dominant
- b) toate femelele mature sexual cu masculul dominant
- c) toate exemplarele mature sexual
- 220. Urmaşii rezultaţi din încrucişarea lupului cu câinele domestic sunt:
- a) fertili
- b) sterili
- c) nu se încucişează
- 221. Câţi pui fată femela râsului?
- a) 5 - 6 sau chiar mai multi
- b) 2 - 4
- c) 1
- 222. La ce vârstă devin independenţi puii de râs?
- a) la câteva zile după ce încep să vadă şi pot să meargă
- b) la 9 luni
- c) la doi ani când sunt abandonaţi de mama lor
- 223. Râşii trăiesc:
- a) în haită
- b) în grup familial
- c) solitar, exceptând femela cu pui sub un an
- 224. Împerecherea la râşi are loc în lunile:
- a) decembrie-ianuarie
- b) februarie-martie
- c) iulie-august
- 225. Râsul prezintă gheare:
- a) retractile
- b) neretractile
- c) semiretractile
- 226. Biotopul favorabil râsului este reprezentat de:
- a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie
- b) păduri de mare întindere, liniştite, din zona de deal şi munte
- c) zonele împădurite, din apropierea aşezărilor omeneşti
- 227. Râsul se caţără în arbori?
- a) nu, indiferent de situaţie
- b) da, pentru odihnă, apărare sau atac asupra prăzii
- c) da, doar pentru odihnă
- 228. Activitatea râsului are caracter preponderent:
- a) auroral
- b) crepuscular şi nocturn
- c) diurn
- 229. Dimorfismul sexual la râs este:
- a) slab pronunţat
- b) puternic pronunţat
- c) pronunţat
- 230. Hrana râsului este de origine:
- a) animală şi vegetală
- b) vegetală
- c) animală
- 231. Simţurile dezvoltate ale râsului sunt:
- a) numai auzul
- b) numai mirosul
- c) auzul, văzul şi mirosul
- 232. Ce specie de interes cinegetic este prezentată în imaginea de mai jos:

- a) pisică sălbatică
- b) râs
- c) jder de piatră
- 233. După formă, urma râsului se aseamănă cu urma:
- a) câinelui
- b) jderului
- c) pisicii sălbatice
- 234. Pentru a se hrăni, râsul vânează:
- a) numai animale de talie mare
- b) numai animale de talie mică
- c) animale de talie mare şi animale de talie mică
- 235. Râsul se hrăneşte cu:
- a) exclusiv animale pe care le vânează
- b) animale pe care le vânează şi uneori cu cadavre de animale
- c) exclusiv cadavre de animale
- 236. Longevitatea râsului este de aproximativ:
- a) 18 ani
- b) 10 ani
- c) 5 ani
- 237. În ce perioadă a anului are loc împerecherea la pisica sălbatică?
- a) în lunile februarie-martie
- b) în lunile aprilie-mai
- c) în lunile noiembrie- decembrie
- 238. Cât durează gestaţia la pisica sălbatică?
- a) şapte săptămâni
- b) nouă săptămâni şi jumătate
- c) cinci săptămâni
- 239. Motanul sălbatic participă la creşterea puilor?
- a) nu
- b) da, când puii au depăşit 30-40 zile
- c) da, în situaţia în care pisica mamă moare
- 240. Câţi pui fată, de regulă, pisica sălbatică?
- a) 1 - 2
- b) 2 - 4
- c) 6 -8
- 241. Sub aspectul comportamentului social, masculul de pisic[ sălbatică trăieşte:
- a) exclusiv solitar
- b) în familie
- c) individual, masculul stă cu femela numai în timpul împerecherii
- 242. Care este principalul duşman al pisicii sălbatice în zona de munte?
- a) lupul
- b) râsul
- c) ursul
- 243. La ce vârstă devin independenţi puii de pisică sălbatică?
- a) la vârsta de 3 săptămâni
- b) la vârsta de 5-6 săptămâni
- c) la vârsta de 3 luni
- 244. Din ce este constituită hrana de bază a pisicii sălbatice?
- a) fazani şi iepuri
- b) şoareci şi păsări
- c) insecte, broaşte, şopârle
- 245. Hrana pisicii sălbatice este de origine:
- a) animală
- b) vegetală
- c) vegetală şi animală
- 246. Activitatea pisicii sălbatice are caracter preponderent:
- a) crepuscular şi nocturn
- b) auroral şi diurn
- c) diurn şi crepuscular
- 247. Pisica sălbatică are coada:
- a) groasă, boantă, cu inele de culoare închisă
- b) groasă cu inele de culoare albă
- c) subţire cu un colorit uniform maroniu
- 248. Ce specie din fauna României este reprezentată în imagine?

- a) pisică domestică
- b) pisică sălbatică
- c) râs
- 249. Noţiunea de dimorfism sexual defineşte:
- a) raportul între sexe
- b) deosebirea morfologic evidentă între mascul şi femelă
- c) incapacitatea femelei de a avea progenituri
- 250. Ce în?elege?i prin "perioada de rut" la animale?
- a) perioada de împerechere
- b) perioada de fătare
- c) perioada de năpârlire
- 251. Care din următoarele specii poate atinge cea mai mare greutate:
- a) pisica sălbatică
- b) dihorul
- c) jderul
- 252. Biotopul favorabil iepurelui de vizuină îl reprezintă:
- a) terenurile uscate, calde, în pantă, cu vegetaţie arbustivă
- b) malurile apelor unde îşi sapă galerii
- c) păduri întinse de foioase
- 253. Iepurele de vizuină trăieşte:
- a) în colonii
- b) solitar
- c) în familii
- 254. Împerecherea vulpii are loc în perioada:
- a) noiembrie-decembrie
- b) ianuarie - februarie
- c) martie-aprilie
- 255. Gestaţia vulpii este de:
- a) aproximativ 4-5 săptămâni
- b) aproximativ 7-8 săptămâni
- c) aproximativ 10-11 săptămâni
- 256. Vulpea năpârleşte:
- a) numai primăvara
- b) numai toamna
- c) atât primăvara cât şi toamna
- 257. Vulpea fată, de regulă:
- a) 1-2 pui
- b) 4-5 pui
- c) 7-8 pui
- 258. Cât timp sunt alăptaţi puii de vulpe?
- a) timp de 3-4 luni
- b) timp de 6 luni
- c) timp de 8 luni
- 259. Sporul anual la vulpe, la vârsta maturităţii este:
- a) între 50% şi 100%,
- b) între 100% şi 150%
- c) peste 200%
- 260. Hrana vulpii este de natură:
- a) exclusiv animală
- b) animală şi vegetală
- c) exclusiv vegetală
- 261. Pentru creşterea puilor şi pentru odihnă, vulpea amenajează sau foloseşte:
- a) scorburi de arbori bătrâni
- b) vizuini în pământ
- c) culcuşuri din frunze şi crengi la nivelul solului
- 262. Simţurile cele mai dezvoltate ale vulpii sunt:
- a) văzul şi pipăitul
- b) auzul şi mirosul
- c) mirosul şi pipăitul
- 263. Vulpile mature trăiesc în perioada de toamnă:
- a) în familii
- b) în perechi
- c) individual
- 264. Longevitatea vulpii este de:
- a) 5 - 7 ani
- b) 10 - 12 ani
- c) 18 - 20 ani
- 265. Activitatea vulpii are caracter preponderent:
- a) auroral
- b) crepuscular şi nocturn
- c) diurn
- 266. Cum procedează vulpea cu pui, dacă se simte ameninţată?
- a) îi mută în altă vizuină
- b) apară puii şi vizuina
- c) fuge abandonând puii şi părăsindu-şi vizuina
- 267. Urma-pârtie a vulpii este dispusă:
- a) rectiliniu
- b) uşor în zig-zag
- c) evident în zig-zag
- 268. Vulpea marchează teritoriul prin:
- a) depozite de fecale, dar pe limita teritoriului
- b) urinare şi depunerea fecalelor pe ridicături şi alte locuri vizibile
- c) gropi săpate în apropierea vizuinilor
- 269. Hrana de bază a vulpii o constituie:
- a) iepurii şi fazanii
- b) fazanii şi potârnichile
- c) rozătoarele mici
- 270. Vulpea naşte o singură dată pe an, câte:
- a) 2-3 pui
- b) 4-5 pui
- c) 8-10 pui
- 271. Longevitatea şacalului este de:
- a) 12 - 14 ani
- b) 6 - 8 ani
- c) 20-22 ani
- 272. Hrana şacalului este de origine:
- a) animală şi vegetală
- b) exclusiv vegetală
- c) exclusiv animală
- 273. Sub aspectul comportamentului social, şacalul este:
- a) un animal sociabil
- b) este sociabil doar în perioada de reproducere
- c) este sociabil doar în perioada creşterii puilor
- 274. Precizaţi care din următoarele specii are talia cea mai mare:
- a) vulpea
- b) şacalul
- c) câinele enot
- 275. Activitatea câinelui enot are caracter preponderent:
- a) auroral
- b) crepuscular şi nocturn
- c) diurn
- 276. Hrana câinelui enot este de origine:
- a) animală şi vegetală
- b) exclusiv vegetală
- c) exclusiv animală
- 277. Biotopul preferat de câinele enot este reprezentat de:
- a) pădurile întinse din zona de deal
- b) pădurile întinse din zona de munte
- c) pădurile din apropierea apelor şi stufărişurile
- 278. Activitatea viezurelui are caracter preponderent:
- a) auroral
- b) crepuscular şi nocturn
- c) diurn
- 279. Hrana viezurelui este de origine:
- a) animală şi vegetală
- b) exclusiv vegetală
- c) exclusiv animală
- 280. Biotopul preferat al viezurelui este reprezentat de:
- a) pădurile de foioase de deal şi câmpie
- b) terenurile cu apa freatică aproape de suprafaţă
- c) pădurile de răşinoase
- 281. Comportamentul viezurelui în timpul iernii este caracterizat de:
- a) căutarea hranei în pădure
- b) somnul de iarnă
- c) căutarea hranei în stufărişuri
- 282. Femela de viezure fată, de regulă, în luna:
- a) februarie
- b) martie
- c) aprilie
- 283. Câţi pui fată femela viezurelui?
- a) 3-5
- b) 1-2
- c) 6-8
- 284. Ce este caracteristic în comportamentul de hrănire al viezurelui?
- a) are dentiţie de carnivor se hrăneşte ca un omnivor
- b) este exclusiv carnivor
- c) este exclusiv ierbivor
- 285. Ce este caracteristic în procesul de reproducere al viezurelui?
- a) are două perioade de împerechere pe an
- b) în gestaţia femelei există o perioadă de latenţă
- c) femela fată doar din doi în doi ani
- 286. Viezurele îşi amenajează pentru odihnă:
- a) vizuină
- b) bârlog
- c) culcuş
- 287. Care dintre următoarele mamifere de interes vânătoresc prezintă picioarele anterioare adaptate vizibil pentru săpat vizuini:
- a) vulpea şi şacalul
- b) câinele enot şi jderul de copac
- c) viezurele şi jderul de piatră
- 288. Viezurele mai este cunoscut sub denumirea de:
- a) câine - jder
- b) bursuc cu barbă
- c) bursuc
- 289. Culoarea predominantă a blănii de viezure este:
- a) brună
- b) cenuşie
- c) gălbui-roşcată
- 290. Se poate aprecia vârsta viezurelui împuşcat?
- a) da, după culoarea care se deschide cu vârsta
- b) da, după tocirea dentiţiei
- c) foarte dificil, după starea de îngrăşare
- 291. Biotopul favorabil vidrei este reprezentat de:
- a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie
- b) apele curgătoare şi stătătoare şi zonele limitrofe
- c) pădurile de mare întindere, situate în zona de deal
- 292. Activitatea vidrei are caracter preponderent:
- a) auroral
- b) crepuscular şi nocturn
- c) diurn
- 293. Dimorfismul sexual la vidră este:
- a) pronunţat
- b) puternic pronunţat
- c) slab pronunţat
- 294. Hrana vidrei este de origine:
- a) animală şi vegetală
- b) vegetală
- c) animală
- 295. Care din imaginea alăturată reprezintă vidra?
- a) A

- b) B

- c) C

- 296. Caracteristica urmei tipar a vidrei este:
- a) imprimarea a patru degete
- b) imprimarea membranei interdigitale care uneşte degetele
- c) imprimarea pintenului
- 297. Biotopul favorabil nurcii este reprezentat de:
- a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie
- b) împrejurimile apelor curgătoare şi stătătoare
- c) pădurile de mare întindere, liniştite
- 298. Activitatea nurcii are caracter preponderent:
- a) auroral
- b) crepuscular şi nocturn
- c) diurn
- 299. Hrana nurcii este de origine:
- a) animală şi vegetală
- b) vegetală
- c) animală
- 300. Hrana jderilor este de natură:
- a) exclusiv animală
- b) exclusiv vegetală
- c) animală şi vegetală
- 301. Activitatea jderilor are caracter preponderent:
- a) diurn
- b) crepuscular şi nocturn
- c) auroral şi diurn
- 302. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de piatră?
- a) A

- b) B

- c) C

- 303. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de copac?
- a) A

- b) B

- c) C

- 304. Biotopul jderului de copac este reprezentat de:
- a) pădurile bătrâne de mare întindere
- b) zona de stepă
- c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti
- 305. Biotopul jderului de piatră este reprezentat de:
- a) pădurile bătrâne de mare întindere
- b) zona de stepă
- c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti
- 306. Biotopul dihorului comun este reprezentat de:
- a) pădurile bătrâne de mare întindere
- b) zona de stepă
- c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti
- 307. Hrana dihorului comun este de natură:
- a) exclusiv animală
- b) exclusiv vegetală
- c) animală şi vegetală
- 308. Deosebirea între jderul de copac şi cel de piatră se face cel mai uşor după:
- a) lungimea cozii
- b) culoarea generala a corpului
- c) forma şi culoarea petei de pe piept
- 309. Jderii prezintă gheare retractile?
- a) da
- b) nu
- c) numai jderii de copac
- 310. Jderul de piatră se mai numeşte:
- a) câine-jder
- b) jder de scorbură
- c) beică
- 311. Simţurile iepurelui de câmp, mai dezvoltate, sunt:
- a) auzul şi văzul
- b) auzul şi mirosul
- c) văzul şi mirosul
- 312. Simţul iepurelui de câmp, mai redus, este reprezentat de:
- a) miros
- b) auz
- c) văz
- 313. În România, biotopul favorabil iepurelui de câmp este reprezentat de:
- a) pădurile de răşinoase
- b) trupuri mici de pădure, alternând cu culturi agricole
- c) zona alpină
- 314. Activitatea iepurelui de câmp în căutarea hranei are caracter:
- a) auroral
- b) nocturn
- c) diurn
- 315. Dimorfismul sexual la iepurele de câmp este:
- a) slab pronunţat
- b) pronunţat
- c) inexistent
- 316. Hrana iepurelui de câmp este de origine:
- a) animală şi vegetală
- b) exclusiv vegetală
- c) exclusiv animală
- 317. Gestaţia la iepurele de câmp este de circa:
- a) 42 - 43 zile
- b) 50 - 52 zile
- c) 58 - 60 zile
- 318. Prădătorii cei mai importanţi ai iepurelui de câmp sunt:
- a) şacalul, vulpea şi câinii hoinari
- b) râsul, şacalul şi lupul
- c) şacalul, mistreţul şi râsul
- 319. Care este metoda practică de stabilire a vârstei iepurelui?
- a) după culoarea părului
- b) după proeminenţa osoasă de pe piciorul anterior
- c) după mărimea corporală
- 320. Care este vârsta la care iepurele de câmp ajunge la maturitate sexuală?
- a) 4-5 luni
- b) 7-8 luni
- c) 10-11 luni
- 321. Cum arată şi cum se comportă puii de iepure de câmp la fătare?
- a) au corpul acoperit cu păr, ochii deschişi şi sunt vioi
- b) sunt lipsiţi de păr, ochii închişi şi nu se deplasează în prima săptămână
- c) au corpul acoperit parţial cu păr, ochii închişi şi sunt vioi
- 322. Care este perioada de împerechere a iepurelui de câmp?
- a) din ianuarie până în august
- b) din aprilie până în mai
- c) din martie până în iunie
- 323. Iepurele de câmp vieţuieşte:
- a) singuratic
- b) în grupuri familiale
- c) în cupluri
- 324. Arealul iepurelui de câmp se circumscrie:
- a) doar zonelor de câmpie
- b) doar zonelor de câmpie şi de deal
- c) întregului spaţiu productiv cinegetic, din zonele de câmpie, deal şi munte
- 325. Iepuroaicele de câmp fată:
- a) o dată pe an
- b) de 3-4 ori pe an
- c) de 4-5 ori pe an
- 326. Femela iepurelui de câmp fată de regulă un număr de:
- a) 2-4 pui
- b) 6-7 pui
- c) 8-10 pui
- 327. La care specie de interes cinegetic urmele membrelor posterioare se imprimă în faţa urmelor membrelor anterioare, când animalul fuge?
- a) căprior
- b) vulpe
- c) iepure de câmp
- 328. Sub aspectul comportamentului social, marmota trăieşte:
- a) singuratică
- b) în perechi
- c) în colonii
- 329. În perioada de iarnă, marmota:
- a) hibernează
- b) este activă, pe seama proviziilor strânse în vizuină
- c) este activă şi se hrăneşte în zilele însorite, când iese afară pentru micţiune
- 330. Hermelina se deosebeşte de nevăstuică vara, prin faptul că prezintă:
- a) coloraţie roşcată-cafenie
- b) pată alburie pe abdomen
- c) coloraţie neagră a vârfului cozii
- 331. Iarna, de la distanţă, nevăstuica poate fi deosebită de hermelină?
- a) nu
- b) da, după culoare
- c) da, după mărimea corpului
- 332. Care din imaginea alăturată reprezintă hermelina?
- a) A

- b) B

- c) C

- 333. Hârciogul trăieşte, de regulă, în:
- a) câmpul agricol cultivat
- b) tufişuri şi crânguri
- c) zăvoaie, stufărişuri şi plauri
- 334. Hârciogul se adăposteşte în:
- a) platforme plutitoare amenajate pe apă
- b) vizuini săpate aproximativ orizontal în diguri şi maluri
- c) vizuini verticale săpate în câmp deschis
- 335. Care este elementul morfologic caracteristic cozii castorului?
- a) este turtită dorso-ventral lipsită de păr
- b) este turtită dorso-ventral acoperită de păr
- c) este turtită bilateral acoperită cu păr
- 336. Care este elementul morfologic caracteristic membrelor castorului?
- a) prezintă membrană interdigitală la toate membrele
- b) prezintă membrană interdigitală la membrele anterioare
- c) prezintă membrană interdigitală la membrele posterioare
- 337. Castorul îşi amenajează adăpostul în:
- a) malurile cursurilor de apă
- b) scorburile arborilor aflaţi pe marginea cursurilor de apa
- c) în terenuri aflate în afara zonei inundabile
- 338. În România castorul este prezent în:
- a) râurile Olt şi Mureş şi afluenţii acestora
- b) Delta Dunării
- c) nu trăieşte în libertate
- 339. Bizamul este un animal:
- a) acvatic
- b) terestru
- c) semiacvatic
- 340. Hrana bizamului este:
- a) exclusiv animală
- b) vegetală şi animală
- c) exclusiv vegetală
- 341. Care din următoarele specii prezintă membrană interdigitală?
- a) viezurele
- b) lapinul
- c) bizamul
- 342. Păsările, oaspeţi de vară în România, cuibăresc:
- a) în România
- b) în ţările nordice
- c) în ţările sudice
- 343. Păsările, oaspeţi de iarnă în România, cuibăresc:
- a) în România
- b) în ţările nordice
- c) în ţările sudice
- 344. Remigele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
- a) menţin directia
- b) zboară
- c) păstrează temperatura corpului
- 345. Rectricele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
- a) menţin direcţia
- b) zboară
- c) păstrează temperatura corpului
- 346. Tectricele păsărilor servesc pentru:
- a) menţinerea direcţiei
- b) acoperirea aripilor
- c) formarea "oglinzii"
- 347. Sacii aerieni, aflaţi în legătură directă cu plămânii păsărilor, servesc în principal pentru:
- a) izolare termică a organelor interne
- b) plutire mai uşoară în timpul zborului
- c) mărirea capacităţii de respiraţie a plămânilor
- 348. Păsările din speciile de interes cinegetic au:
- a) 5 degete
- b) 4 degete
- c) 3 degete
- 349. Poartă denumirea de sarsele următoarele specii de raţe sălbatice:
- a) raţa mică şi raţa cârâitoare
- b) raţa moţată şi raţa cu ciuf
- c) raţa mare şi raţa pestriţă
- 350. La raţa mare dimorfismul sexual este:
- a) slab pronunţat
- b) pronunţat
- c) inexistent
- 351. La raţa mare, năpârlirea se produce:
- a) la ambele sexe deodată
- b) mai întâi la femele şi apoi la masculi
- c) mai întâi la masculi şi apoi la femele
- 352. La raţa mare "oglinda" este:
- a) galbenă
- b) albă
- c) albastru-violetă
- 353. Raţa mare este, de regulă, specie:
- a) poligamă
- b) monogamă
- c) rareori monogamă
- 354. Hrana raţei mari este de origine:
- a) exclusiv vegetală
- b) exclusiv animală
- c) animală şi vegetală
- 355. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mare?
- a) A

- b) B

- c) C

- 356. La raţa cârâitoare dimorfismul sexual este:
- a) slab pronunţat
- b) pronunţat
- c) inexistent
- 357. Raţa cârâitoare este specie:
- a) exclusiv sedentară
- b) oaspete de vară
- c) sedentară şi oaspete de iarnă
- 358. La raţa cârâitoare "oglinda" este:
- a) slab pronuţată la femele
- b) inexistentă la mascul
- c) asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe
- 359. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cârâitoare?
- a) A

- b) B

- c) C

- 360. La raţa mică dimorfismul sexual este:
- a) slab pronunţat
- b) pronunţat
- c) inexistent
- 361. La raţa mică "oglinda" este:
- a) slab pronunţată la femele
- b) inexistentă la mascul
- c) colorată identic la mascul şi la femelă
- 362. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mică?
- a) A

- b) B

- c) C

- 363. Raţa mică este specie:
- a) de pasaj şi oaspete de iarnă
- b) sedentara
- c) oaspete de vară
- 364. La raţa fluierătoare dimorfismul sexual este:
- a) slab pronunţat
- b) pronunţat
- c) inexistent
- 365. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa fluierătoare?
- a) A

- b) B

- c) C

- 366. La raţa suliţar dimorfismul sexual este:
- a) slab pronunţat
- b) pronunţat
- c) inexistent
- 367. Raţa suliţar este specie:
- a) sedentară
- b) de pasaj
- c) oaspete de vară
- 368. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa suliţar?
- a) A

- b) B

- c) C

- 369. La raţa lingurar dimorfismul sexual este:
- a) slab pronunţat
- b) pronunţat
- c) inexistent
- 370. La raţa lingurar "oglinda" este:
- a) slab pronuţată la femele
- b) inexistentă la mascul
- c) colorată identic la mascul si la femelă
- 371. Raţa lingurar este specie:
- a) de pasaj şi oaspete de vară
- b) oaspete de iarnă
- c) sedentară
- 372. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa lingurar?
- a) A

- b) B

- c) C

- 373. La raţa cu cap castaniu dimorfismul sexual este:
- a) slab pronunţat
- b) pronunţat
- c) inexistent
- 374. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap castaniu?
- a) A

- b) B

- c) C

- 375. La raţa moţată dimorfismul sexual este:
- a) slab pronunţat
- b) pronunţat
- c) inexistent
- 376. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa moţată?
- a) A

- b) B

- c) C

- 377. La raţa pestriţă dimorfismul sexual este:
- a) slab pronunţat
- b) pronunţat
- c) inexistent
- 378. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa pestriţă?
- a) A

- b) B

- c) C

- 379. Raţa pestriţă este specie:
- a) oaspete de vară şi pasaj
- b) oaspete de iarnă
- c) sedentară
- 380. Raţa sunătoare este specie:
- a) sedentară şi oaspete de vară
- b) de pasaj şi oaspete de iarnă
- c) sedentară
- 381. La raţa sunătoare dimorfismul sexual este:
- a) slab pronunţat
- b) pronunţat
- c) inexistent
- 382. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa sunătoare?
- a) A

- b) B

- c) C

- 383. Raţa cu cap negru este specie:
- a) exclusiv sedentară
- b) oaspete de iarnă
- c) oaspete de vară
- 384. La raţa cu cap negru dimorfismul sexual este:
- a) slab pronunţat
- b) pronunţat
- c) inexistent
- 385. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap negru?
- a) A

- b) B

- c) C

- 386. La gâsca de vară dimorfismul sexual este:
- a) slab pronunţat
- b) pronunţat
- c) puternic pronuntat
- 387. Gâsca de vară este specie:
- a) poligamă
- b) monogamă
- c) rareori monogamă
- 388. Gâsca prezintă ca adaptare pentru înot:
- a) membrană interdigitală
- b) lobi digitali
- c) degete lungi
- 389. Care este cea mai mare gâscă sălbatică întâlnită în România?
- a) gâsca de vară
- b) gâsca de semănătură
- c) gârliţa mare
- 390. Gâsca de vară este specie:
- a) sedentară
- b) de pasaj şi oaspete de vară
- c) oaspete de iarnă
- 391. La gâsca de vară năpârlirea începe în luna:
- a) aprilie
- b) iunie
- c) septembrie
- 392. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de vară?
- a) A

- b) B

- c) C

- 393. Gâsca de semănătură este specie:
- a) sedentară
- b) de pasaj
- c) oaspete de vară
- 394. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de semănătură?
- a) A

- b) B

- c) C

- 395. Gârliţa mare este specie:
- a) sedentară
- b) de pasaj şi oaspete de iarna
- c) oaspete de vară
- 396. Care este deosebirea între gârliţa mare şi gârliţa mică:
- a) petele negre de pe burtă la gârliţa mare
- b) ciocul mai gălbui la gârliţa mică
- c) pata albă de pe frunte extinsă până deasupra ochiului şi un cerc galben în jurul ochiului la gârliţa mică
- 397. Care din imaginile de mai jos reprezintă gârliţa mare?
- a) A

- b) B

- c) C

- 398. Găinuşa de baltă este specie:
- a) sedentară
- b) sedentară şi oaspete de iarnă
- c) oaspete de vară
- 399. Care din imaginile de mai jos reprezintă cormoranul mare?
- a) A

- b) B

- c) C

- 400. Becaţina comună este specie:
- a) de pasaj
- b) oaspete de vară
- c) sedentară
- 401. Care din imaginile de mai jos reprezintă becaţina comună?
- a) A

- b) B

- c) C

- 402. Sitarul de pădure este specie:
- a) de pasaj şi oaspete de vară
- b) oaspete de iarnă
- c) sedentară
- 403. Care din imaginile de mai jos reprezintă sitarul de pădure?
- a) A

- b) B

- c) C

- 404. Cocârlia de câmp este specie:
- a) oaspete de vara şi de pasaj
- b) oaspete de iarnă
- c) sedentară
- 405. Care din imaginile de mai jos reprezintă ciocârlia de câmp?
- a) A

- b) B

- c) C

- 406. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de iarnă (cocoşarul)?
- a) A

- b) B

- c) C

- 407. Sturzul de iarnă (cocoşarul) este specie:
- a) de pasaj
- b) oaspete de iarnă şi sedentară
- c) oaspete de vară
- 408. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de vâsc?
- a) A

- b) B

- c) C

- 409. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul viilor?
- a) A

- b) B

- c) C

- 410. Porumbelul gulerat este specie:
- a) eratică
- b) oaspete de vară şi de pasaj
- c) sedentară
- 411. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul gulerat?
- a) A

- b) B

- c) C

- 412. Porumbelul de scorbură este specie:
- a) eratică
- b) oaspete de vara si de pasaj
- c) sedentară
- 413. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul de scorbură?
- a) A

- b) B

- c) C

- 414. Porumbelul gulerat se mai numeşte:
- a) porumbel popesc
- b) porumbel de scorbură
- c) porumbel de stâncă
- 415. Porumbelul de scorbură se mai numeşte:
- a) porumbel popesc
- b) porumbel gulerat
- c) golumb
- 416. Porumbelul gulerat îşi amenajează cuibul în:
- a) arbori, situaţi în crânguri şi păduri
- b) arbori izolaţi
- c) poduri de clădiri părăsite
- 417. Porumbeii sălbatici sunt specii:
- a) sedentare
- b) migratoare
- c) eratice
- 418. Turturica este specie:
- a) oaspete de iarnă
- b) oaspete de vară
- c) sedentară
- 419. Care din imaginile de mai jos reprezintă turturica?
- a) A

- b) B

- c) C

- 420. Guguştiucul este specie:
- a) oaspete de iarnă
- b) oaspete de vară
- c) sedentară
- 421. Care din imaginile de mai jos reprezintă guguştiucul?
- a) A

- b) B

- c) C

- 422. Cioara grivă este specie:
- a) oaspete de iarnă
- b) oaspete de vară
- c) sedentară
- 423. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara grivă?
- a) A

- b) B

- c) C

- 424. În România, cioara de semănătură este specie:
- a) exclusiv oaspete de iarnă
- b) exclusiv oaspete de vară
- c) sedentară şi oaspete de iarnă
- 425. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara de semănătură?
- a) A

- b) B

- c) C

- 426. Gaiţa este specie:
- a) sedentară
- b) oaspete de iarnă
- c) oaspete de vară
- 427. Care din imaginile de mai jos reprezintă gaiţa?
- a) A

- b) B

- c) C

- 428. Coţofana este specie:
- a) sedentară
- b) oaspete de iarnă
- c) oaspete de vară
- 429. Prepeliţa are ciocul:
- a) scurt
- b) mediu
- c) lung
- 430. Sitarul are ciocul:
- a) scurt
- b) mediu
- c) lung
- 431. Raţa lingurar are ciocul:
- a) drept
- b) încovoiat
- c) turtit dorso-ventral
- 432. Lişiţa prezintă ca adaptare pentru înot:
- a) membrană interdigitală
- b) lobi digitali
- c) degete lungi
- 433. Găinuşa de baltă are penajul:
- a) negru complet
- b) negru mat cu o pată albă pe frunte
- c) negru cu o pată roşie pe frunte şi pene albe la aripi şi coadă
- 434. Ierunca trăieşte în:
- a) fâneţe umede, lunci mlăştinoase, terenuri inundate etc
- b) dealuri xerofite, cu ierburi ţepoase şi mărăcini
- c) arborete din zona de dealuri înalte şi munte
- 435. Ierunca este specie:
- a) migratoare
- b) sedentară
- c) eratică
- 436. Ierunca cuibăreşte în:
- a) cuiburi sumar amenajate pe sol
- b) cuiburi construite din crenguţe şi paie pe ramuri
- c) cuiburi amenajate în scorburi
- 437. Sturzii cuibăresc în cuiburi amenajate:
- a) pe ramuri
- b) în scorburi, crăpături din ziduri, cuiburile altor păsări etc
- c) pe sol
- 438. Graurul este specie:
- a) migratoare, oaspete de vară
- b) migratoare, oaspete de iarnă
- c) sedentară
- 439. Graurul trăieşte, în afara perioadei de cuibărit, în:
- a) familii
- b) stoluri familiale mici
- c) stoluri mari
- 440. Ciorile grive cuibăresc:
- a) în colonii
- b) în cuiburi izolate, amplasate în arbori înalţi
- c) în poduri de clădiri părăsite
- 441. Cioara de semănătură cuibăreşte:
- a) în colonii, situate de obicei în arborete rare şi liziere înalte
- b) în cuiburi izolate amplasate în stufărişuri
- c) în podurile clădirilor părăsite
- 442. Stăncuţa este pasăre:
- a) granivoră
- b) carnivoră
- c) omnivoră
- 443. Gaiţa este o specie care vieţuieşte, preponderent, în:
- a) păduri
- b) vii şi livezi
- c) parcuri şi grădini din localităţi
- 444. Stăncuţa este specie:
- a) sedentară
- b) oaspete de iarnă
- c) oaspete de vară
- 445. Care din imaginile de mai jos reprezintă stăncuţa?
- a) A

- b) B

- c) C

- 446. Care din imaginile de mai jos reprezintă nagâţul?
- a) A

- b) B

- c) C

- 447. Care din imaginile de mai jos reprezintă corbul?
- a) A

- b) B

- c) C

- 448. Hrana cormoranului mare este compusă din:
- a) plante acvatice, seminţe acvatice, melci, larve şi peşti
- b) plante acvatice, cereale, seminţe, melci, peşti
- c) exclusiv din peşte
- 449. Cormoranul mare cloceşte:
- a) solitar
- b) în familii
- c) în colonii
- 450. Biotopul favorabil al fazanului este reprezentat de:
- a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase
- b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate
- c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi
- 451. Fazanul este specie:
- a) autohtonă
- b) alohtonă
- c) migratoare
- 452. Vârsta cocoşului de fazan se poate aprecia după:
- a) lungimea penelor din coadă
- b) forma şi mărimea ciocului
- c) mărimea şi forma pintenilor
- 453. Activitatea fazanului are caracter preponderent:
- a) auroral şi nocturn
- b) crepuscular şi nocturn
- c) diurn
- 454. Dimorfismul sexual la fazan este:
- a) slab pronunţat
- b) puternic pronunţat
- c) inexistent
- 455. Constituirea "haremurilor" la fazan are loc:
- a) primăvara, devreme
- b) vara
- c) tot timpul anului
- 456. Fazanul este specie:
- a) poligamă
- b) monogamă
- c) rareori poligamă
- 457. Hrana fazanului este de origine:
- a) vegetală şi animală
- b) exclusiv vegetală
- c) exclusiv animală
- 458. Care din imaginile de mai jos reprezintă femela de fazan:
- a) A

- b) B

- c) C

- 459. Urma tipar a fazanului se aseamănă ca formă cu urma de:
- a) cocoş de munte
- b) raţă
- c) potârniche
- 460. Câte ponte depune, de regulă, făzăniţa în cursul unui an?
- a) 1
- b) 3
- c) 5
- 461. Diferenţierea între cocoşii de fazan mai mici de un an şi cei mai mari de un an se face după:
- a) forma şi mărimea pintenilor
- b) lungimea ciocului
- c) forma capului
- 462. Simţurile cele mai dezvoltate ale fazanului sunt:
- a) mirosul şi văzul
- b) văzul şi auzul
- c) mirosul şi auzul
- 463. Fidelitatea fazanului mascul faţă de locul unde a crescut este:
- a) puternic pronunţată
- b) pronunţată
- c) puţin pronunţată
- 464. Care este vârsta maturităţii sexuale a fazanului?
- a) 5-6 luni
- b) 10 luni
- c) 16 luni
- 465. Unde îşi face făzăniţa cuibul?
- a) în arbori înalţi, rămuroşi, cu coronamentul bogat
- b) în arbuşti deşi de preferinţă amplasaţi în interiorul pădurii
- c) pe sol, într-o adâncitură căptuşită cu iarbă şi pene
- 466. Câte ouă depune, în medie, făzăniţa în cuib?
- a) 10 - 12
- b) 4 - 6
- c) 2 - 4
- 467. Cât durează incubaţia la fazan?
- a) 24 de zile
- b) 36 de zile
- c) 48 de zile
- 468. La fazan, clocirea o face:
- a) femela
- b) femela ajutată de mascul
- c) masculul
- 469. La fazan, creşterea puilor o face:
- a) femela
- b) femela ajutată de mascul
- c) masculul
- 470. Fazanul negru (tenebrosus) reprezintă:
- a) varietate a fazanului comun cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de albastru şi verde pe cap, gât şi spate
- b) subspecie a fazanului comun cu penajul de culoare cenuşie cu nuanţe de verde-metalic
- c) specie de fazan cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de roşu-închis şi guler alb
- 471. Biotopul favorabil potârnichii este reprezentat de:
- a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase
- b) câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole diverse
- c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi
- 472. Arealul potârnichii, în România, este:
- a) din zona de câmpie până în golul alpin
- b) doar în zonele de câmpie
- c) doar în zonele de câmpie şi deal
- 473. Nuanţa generală a potârnichii este:
- a) cenuşie
- b) ruginie
- c) ruginie - marmorată
- 474. Masculii de potârniche se deosebesc de femele prin:
- a) pata brună sub formă de potcoavă de pe piept este mai evidentă
- b) dungile gălbui de pe penele aripilor care sunt atât longitudinale, cât şi transversale
- c) coada vizibil mai lungă a masculului
- 475. La potârniche cloceşte:
- a) numai femela
- b) numai masculul
- c) ambele sexe
- 476. Câte ponte depune, în mod normal, o potârniche într-un an:
- a) o singură pontă
- b) două ponte
- c) 3-4 ponte
- 477. Activitatea potârnichii are caracter preponderent:
- a) auroral şi nocturn
- b) crepuscular şi nocturn
- c) diurn
- 478. Dimorfismul sexual la potârniche este:
- a) slab pronunţat
- b) puternic pronunţat
- c) inexistent
- 479. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de potârniche:
- a) A

- b) B

- c) C

- 480. Potârnichea este specie:
- a) poligamă
- b) monogamă
- c) rareori poligamă
- 481. Hrana potârnichii este de origine:
- a) vegetală şi animală
- b) exclusiv vegetală
- c) exclusiv animală
- 482. Urma tipar a potârnichii se aseamănă cu urma de:
- a) cocoş de munte
- b) raţă
- c) fazan
- 483. Hrana puilor de potârniche, în primele două săptămâni de viaţă este preponderent:
- a) vegetală
- b) animală
- c) minerală şi vegetală
- 484. Simţurile cele mai dezvoltate la potârniche sunt:
- a) mirosul şi văzul
- b) văzul şi auzul
- c) mirosul şi auzul
- 485. Fidelitatea potârnichii faţă de locul de trai este:
- a) pronunţată
- b) puţin pronunţată
- c) nu este fidela locului de trai
- 486. Potârnichea este o specie
- a) sedentară
- b) migratoare
- c) oaspete de vară
- 487. Potârnichea îşi face cuibul:
- a) în arbori
- b) în scorburile arborilor bătrâni
- c) pe sol
- 488. Care este vârsta maturităţii sexuale a potârnichii?
- a) 5-6 luni
- b) 10 luni
- c) 14 luni
- 489. În perioada de iarnă potârnichea trăieşte astfel:
- a) individual
- b) în perechi
- c) în stoluri
- 490. Hrana prepeliţei este de origine:
- a) vegetală şi animală
- b) exclusiv vegetală
- c) exclusiv animală
- 491. Care din imaginile de mai jos reprezintă prepeliţa:
- a) A

- b) B

- c) C

- 492. Prepeliţa este specie:
- a) migratoare
- b) sedentară
- c) eratică
- 493. Prepeliţa îşi face cuibul:
- a) în arbori
- b) în scorburile arborilor bătrâni
- c) pe sol
- 494. Câte ponte depune prepeliţa în cursul unui an?
- a) 1-2
- b) 3-4
- c) 4-5
- 495. Biotopul favorabil prepeliţei este reprezentat de:
- a) câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti
- b) păduri întinse din zona de deal
- c) păduri situate în zona de munte
- 496. Migraţia catre Africa a prepeliţei are loc preponderent în luna:
- a) iulie
- b) septembrie
- c) noiembrie
- 497. Activitatea prepeliţei are caracter preponderent:
- a) auroral şi nocturn
- b) crepuscular şi nocturn
- c) diurn
- 498. În România, prepeliţa trăieşte pe perioada de iarnă astfel:
- a) în perechi
- b) în stoluri
- c) nu rămâne peste iarnă în România
- 499. Prepeliţa mai poartă denumirea populară de:
- a) cocoşar
- b) găinuşă
- c) pitpalac
- 500. În România, biotopul favorabil cocoşului de munte este reprezentat de:
- a) pădurile întinse de răşinoase
- b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate
- c) terenuri agricole din zona de munte cultivate cu monoculturi
- 501. Activitatea cocoşului de munte are caracter preponderent:
- a) auroral şi nocturn
- b) crepuscular şi nocturn
- c) diurn
- 502. Dimorfismul sexual la cocoşul de munte este:
- a) slab pronunţat
- b) puternic pronunţat
- c) inexistent
- 503. Cocoşul de munte este specie:
- a) poligamă
- b) monogamă
- c) rareori poligamă
- 504. Hrana cocoşului de munte este de origine:
- a) animală şi vegetală
- b) exclusiv vegetală
- c) exclusiv animală
- 505. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de munte:
- a) A

- b) B

- c) C

- 506. Caracteristica urmei tipar a cocoşului de munte pe zăpadă este dată de:
- a) imprimarea a trei degete
- b) imprimarea a cinci degete
- c) imprimarea degetelor şi a "vârzobilor"
- 507. Ce reprezintă "vârzobii" la cocoşul de munte?
- a) lamele cornoase crescute pe degete
- b) lamele cornoase crescute în jurul urechilor
- c) smocul de pene ce atârnă sub cioc
- 508. Simţurile cele mai dezvoltate la cocoşul de munte sunt:
- a) mirosul şi văzul
- b) văzul şi auzul
- c) mirosul şi auzul
- 509. Cocoşul de munte este specie:
- a) migratoare
- b) sedentară
- c) eratică
- 510. Cocoşul de munte are ciocul:
- a) drept
- b) încovoiat
- c) turtit dorso - ventral
- 511. Vârzobii la cocoşul de munte sunt:
- a) permanenţi
- b) temporari, doar în perioada de iarnă
- c) permanenţi, doar la exemplarele bătrâne
- 512. Ritualul de împerechere al cocoşului de munte poartă denumirea de:
- a) învârtit
- b) alergat
- c) rotit
- 513. Câte ouă depune găina cocoşului de munte?
- a) 6 - 10
- b) 2 - 4
- c) 16 - 18
- 514. Rotitul cocoşului de munte are loc:
- a) în februarie - martie
- b) în septembrie - octombrie
- c) în aprilie - mai
- 515. Rotitul fals al cocoşului de munte are loc în perioada:
- a) martie - aprilie
- b) aprilie - mai
- c) octombrie - început de noiembrie
- 516. Dimorfismul sexual la cocoşul de mesteacăn este:
- a) slab pronunţat
- b) puternic pronunţat
- c) inexistent
- 517. Cocoşul de mesteacăn este specie:
- a) poligamă
- b) monogamă
- c) rareori poligamă
- 518. Hrana cocoşului de mesteacăn este de origine:
- a) animală şi vegetală
- b) exclusiv vegetală
- c) exclusiv animală
- 519. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de mesteacăn:
- a) A

- b) B

- c) C

- 520. Cocoşul de mesteacăn este specie:
- a) migratoare
- b) sedentară
- c) eratică
- 521. În România, cocoşul de mesteacăn trăieşte în:
- a) păduri de mesteacăn
- b) păduri de fag
- c) jnepenişuri şi golul alpin
- 522. Este permisă fotografierea sau filmare exemplarele de faună de interes cinegetic?
- a) da, numai de pe trasee turistice sau căi de comunicaţii
- b) da, fără restricţii
- c) nu, fără excepţii
- 523. Pot fi situaţii în care se permite practicarea vânătorii în afara perioadelor legale de vânătoare?
- a) da, pentru păsările migratoare
- b) da, pentru exemplarele din speciile de mamifere care produc pagube, în condiţiile aprobării administratorului
- c) nu, fără excepţie
- 524. Există categorii de persoane care pot practica vânătoarea fără permis de vânătoare?
- a) da, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare
- b) nu, fără excepţie
- c) da, numai pentru paznici de vânătoare
- 525. Există categorii de persoane care pot practica vânătoarea fără permis de armă categoria B?
- a) Nu, fără excepţii
- b) da, numai personalul de conducere al gestionarului fondului
- c) da, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare
- 526. Este permisă practicarea acţiunilor de vânătoare de către vânători fără că aceştia să posede asigurare obligatorie împotriva accidentelor?
- a) nu, fără excepţie
- b) da, elevi, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare
- c) da, dacă sunt însoţiţi de personal tehnic de vânătoare
- 527. Examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent este impus, în prezent, prin:
- a) Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare
- b) Legea fondului cinegetic şi a protecţei vânatului nr 103/1996, republicată
- c) Statutele asociaţiilor care gestionează fonduri cinegetice în Romania
- 528. Permisul de vânătoare permanent poate fi obţinut de cetăţenii cu vârsta peste:
- a) 16 ani
- b) 18 ani
- c) 20 ani
- 529. Candidaţii la obţinerea permisului de vânătoare permanent trebuie să depună cerere la:
- a) asociaţia de vânătoare care gestionează cel puţin un fond cinegetic
- b) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
- c) ocolul silvic cel mai apropiat de domiciliu
- 530. Permisul de vânătoare permanent se eliberează candidaţilor care au promovat examenul, de către:
- a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
- b) orice asociaţie de vânătoare care deţine licenţă şi gestionează fonduri cinegetice
- c) asociaţia de vânătoare la care a efectuat stagiatura
- 531. Participarea la examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent este legal condiţionată de:
- a) participarea la cursuri speciale de pregătire organizate de înstituţii de învăţământ
- b) executare de trageri cu arma, cu ocazia participării la vânătorile colective
- c) efectuarea unei perioade de stagiatură la o asociaţei care gestionează fond cinegetic
- 532. Cota de recoltă se aprobă anual pentru:
- a) deţinătorul, cu orice titlu, al terenului
- b) gestionarul fondului cinegetic
- c) administratorul fondului cinegetic
- 533. Ce categorii de persoane au dreptul de a practica vânătoarea în România?
- a) exclusiv vânătorii cu domiciliul sau rezidenţa în România
- b) vânătorii, personalul cu atribuţii de vânătoare al gestionarilor fondurilor cinegetice şi studenţii unităţilor de învăţământ unde se studiază ca disciplină vânatul şi vânătoarea
- c) exclusiv vânătorii şi paznicii de vânătoare
- 534. Permisul de vânătoare se retrage şi se anulează dacă posesorul acestuia:
- a) a săvârşit o faptă sancţionată ca infracţiune de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare
- b) a fost exclus dintr-o organizatie vânătorească gestionară de fonduri cinegetice
- c) a săvârşit o faptă sancţionată contravenţional de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare
- 535. Unităţile de gospodărire cinegetică, conform prevederilor legii, poartă denumirea de:
- a) fonduri cinegetice
- b) cantoane de vânătoare
- c) ocoale cinegetice
- 536. Este admisă utilizarea, la vânătoare, a steguleţelor şi a gardurilor pentru dirijarea vânatului?
- a) nu
- b) da, la lup, vulpe si mistreţ
- c) da, numai la lup
- 537. Nu este legal să se tragă:
- a) în iepuri, la sărite
- b) în urşi la nadă
- c) în şacali, la nadă
- 538. Cine este administratorul fondului cinegetic naţional?
- a) autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare
- b) administratorul pădurilor proprietate publică
- c) asociaţia naţională de profil
- 539. Este permisă utilizarea odorivectorilor în scopul exercitării vânătorii?
- a) nu, fără excepţie
- b) da, în scopul cercetării ştiinţifice, cu acordul administratorului fondului cinegetic naţional
- c) da, pentru capturarea exemplarelor bolnave
- 540. Este permisă folosirea capcanelor în scopul exercitării vânătorii?
- a) nu, fără excepţie
- b) da, numai a celor autorizate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
- c) da, doar pentru capcanele care nu ucid animalul
- 541. Ce reprezintă braconajul cinegetic în accepţiunea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare?
- a) acţiune de vânătoare care se desfăşoară de la apusul până la răsăritul soarelui
- b) tentativa sau acţiunea desfăşurată în scopul dobândirii sau capturării vânatului, finalizată ca rezultat sau nu, cu încălcarea prevederilor prezentei legi
- c) acţiune de vânătoare care se desfăşoară noaptea, fără participarea paznicului de vânătoare
- 542. Este permisă depăşirea cotei de recoltă aprobată pe un fond cinegetic?
- a) nu, este strict interzisă
- b) da, cu aprobarea gestionarului
- c) da, cu aprobarea asociaţiei naţionale de profil
- 543. Cine are dreptul de a gestiona fauna de interes cinegetic?
- a) orice organizaţie neguvernamentală care are membri vânători
- b) orice persoană juridică română licenţiată în acest scop
- c) orice organizaţie nonguvernamentală care luptă pentru drepturile animalelor
- 544. Cine stabileşte şi aprobă anual cotele de recoltă pentru vânătoare?
- a) asociaţia naţională de profil
- b) autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului
- c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
- 545. Cine are drept de control asupra activităţii cinegetice la toate nivelurile?
- a) Consiliul Naţional de Vânătoare
- b) autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului
- c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
- 546. Cine stabileşte rasele de câini admise la vânătoare în România?
- a) Asociaţia Chinologică Română
- b) Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
- c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
- 547. Cine stabileşte tipurile de arme şi categoriile de muniţie care se pot folosi la vânătoare în România?
- a) Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor
- b) Autoritatea publică centrală care răspunde de justiţie
- c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură împreună cu Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor
- 548. Vânătorul poate să împuşte pisici sălbăticite sau câini hoinari?
- a) da, oricând are posibilitatea
- b) nu
- c) da, cu ocazia vânătorilor organizate pentru specii de vânat
- 549. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în zonele de linişte a faunei cinegetice, delimitate în fondurile cinegetice?
- a) nu, deoarece acestea sunt zone de protecţie a faunei cinegetice
- b) da, cu respectarea prevederilor planurilor de management cinegetic
- c) da, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului
- 550. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în parcuri naţionale?
- a) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
- b) da, numai de către personalul angajat al administraţiei parcurilor naţionale
- c) da, numai de către vânătorii care domiciliază în raza parcului naţional
- 551. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în parcuri naturale?
- a) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
- b) da, cu avizul administraţiei/custodelui parcului natural şi cu respectarea prevederilor planurilor de management ale parcului natural
- c) da, de către personalul angajat al administraţiei parcului natural
- 552. Acţiunile de capturare a vânatului viu se pot desfăşura de către:
- a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
- b) gestionarii fondurilor cingetice, în cadrul cotei de recoltă aprobate
- c) persoanele fizice autorizate
- 553. Este permisă popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, provenite din crescătoriile din România?
- a) da, doar în baza avizului sanitar veterinar
- b) da, numai pe baza certificării calităţii genetice
- c) nu, deoarece pot fi provocate daune efectivelor naturale de vânat
- 554. Este permisă popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, provenite din import?
- a) da, doar în baza avizului sanitar veterinar
- b) da, în baza avizului sanitar veterinar şi a certificării calităţii genetice
- c) nu, deoarece pot fi provocate daune faunei cinegetice indigene
- 555. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de munte, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice?
- a) da în număr de maxim 5, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
- b) da, fara restricţii în afara fondului forestier
- c) da în număr de maxim 3, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
- 556. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de deal, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice?
- a) da în număr de maxim 3, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
- b) da, fara restricţii în afara fondului forestier
- c) da în număr de maxim 2, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
- 557. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de câmpie, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice?
- a) da în număr de maxim 2, vaccinati, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
- b) da, fara restrictii în afara fondului forestier
- c) da în număr de 1, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
- 558. Pe suprafaţa unui fond cinegetic este permisă mutarea hranei destinate vânatului?
- a) nu, este strict interzisă
- b) da, de către personalul autorizat
- c) da, de către membrii vânători cu ocazia acţiunilor de vânătoare
- 559. Este permisă însuşirea de către vânători a coarnelor lepădate de cervide, găsite în fondul cinegetic?
- a) da, doar de către membrii grupei de vânătoare
- b) nu
- c) da, cu acordul proprietarului de teren
- 560. Este permisă practicarea vânătorii fără autorizaţie eliberată de gestionar, dacă acesta şi-a exprimat acordul telefonic?
- a) nu, fără excepţii
- b) da, pentru paznicii de vânătoare ai gestionarului
- c) da, pentru vânătorii străini însoţiţi de paznicul de vânătoare
- 561. Examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare se desfăşoară în baza Regulamentului aprobat prin ordin al:
- a) autorităţii publice centrale care răspunde protecţia mediului
- b) autorităţii publice centrale care răspunde de afacerile interne
- c) autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
- 562. Organizatorul acţiunii de vânătoare are obligaţia:
- a) să urmărească vânatul mare rănit
- b) să completeze cu pix, citeţ, în autorizaţie, numele altor vânători decât cei trecuţi iniţial, care doresc să participe la acţiunea de vânătoare respectivă
- c) să efectueze instructajul pentru prevenirea accidentelor
- 563. Practicarea vânătorii este permisă cu:
- a) arme de vânătoare şi arbalete
- b) arme de vânătoare şi arme de tir omologate
- c) arme de vânătoare şi capcane autorizate
- 564. Pentru exercitarea vânătorii este legal a fi folosite următoarele categorii de arme:
- a) arme de pază şi arme de vânătoare
- b) arme de vânătoare şi arme de tir
- c) doar arme de foc admise la vânătoare
- 565. În baza legii, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate autoriza practicarea vânătorii cu:
- a) arme de foc de autoaparare
- b) capcane
- c) arme cu aer comprimat
- 566. Sunt situaţii în care se pot recolta păsări admise la vânătoare în afara perioadei legale de vânătoare?
- a) nu, fără excepţii
- b) da, în cazul nerealizării cotei de recoltă
- c) da, în condiţiile derogării acordate de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului
- 567. Este permisă comercializarea cărnii de vânat?
- a) da, fără restricţii
- b) da, de către gestionarul fondului cinegetic şi alte persoane juridice autorizate
- c) da, de către vânătorul care a dobândit legal vânatul
- 568. Este permisă vânarea unui număr de exemplare mai mare decât cel înscris pe autorizaţia de vânătoare?
- a) da, dacă vânătorul/vânătorii în cauză participă la o singură vânătoare într-un sezon
- b) nu
- c) da, cu acordul organizatorului acţiunii de vânătoare
- 569. Este permisă vânătoarea pe alt fond cinegetic decât cel în care vânătorul este autorizat să vâneze?
- a) da, cu acordul paznicului fondului cinegetic
- b) da, cu acordul organizatorului acţiunii de vânătoare
- c) nu
- 570. Este permisă urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic decât cel pe care este autorizată acţiunea de vânătoare?
- a) da, dar nu la mai mult de 500 m de limita fondului cinegetic
- b) nu, fără excepţii
- c) da, prin excepţie, pentru recuperarea acestuia, cu acordul gestionarului fondului cinegetic
- 571. Este permisă trecerea vânătorului, cu arma de vânătoare neintrodusă în toc, pe alt fond cinegetic decât cel pe care este autorizat să practice vânătoarea?
- a) da, în afara căilor de comunicaţie
- b) nu
- c) da, dacă arma este neîncărcată
- 572. Este permisă comercializarea cărnii de vânat de către persoanele fizice?
- a) da, dacă acestea au participat la vânătoare în calitate de gonaci
- b) nu, fără excepţii
- c) da, dacă acestea au calitatea de vânător şi au dobândit-o legal
- 573. Crotalierea vânatului recoltat legal în fondul de vânătoare se efectuează:
- a) la sediul gestionarului fondului cinegetic, imediat după desfăşurarea vânătorii
- b) în fondul cinegetic, înainte de părăsirea acestuia
- c) la centrul de taxidermie, după prepararea trofeelor
- 574. Este permisă vânătoarea în rezervaţiile ştiinţifice?
- a) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
- b) da, cu acordul verbal al administraţiei rezervaţiei sau al custodelui acesteia
- c) da, cu acordul Academiei Române
- 575. Este permisă vânarea urşilor la bârlog?
- a) da, în condiţiile legii
- b) da, dacă produc pagube
- c) nu, fără excepţii
- 576. Este permisă comercializarea, de către persoane fizice, a trofeelor de vânat?
- a) da, numai în interiorul ţării
- b) nu, fără excepţii
- c) da, numai de către vânătorii care le-au recoltat
- 577. Este permisă comercializarea de către persoane fizice a produselor de carmangerie rezultate din vânat?
- a) da, cu respectarea normelor sanitar veterinare
- b) nu, fără excepţii
- c) da, numai de către vânătorii care le-au produs conform standardelor alimentare
- 578. Cui aparţin coarnele lepădate de cervide, găsite pe un fond cinegetic?
- a) paznicului de vânătoare
- b) gestionarului fondului cinegetic
- c) vânătorului care le-a găsit
- 579. Este permisă vânătoarea cu ogari sau metişi de ogari?
- a) da, la vânătorile autorizate
- b) da, dacă poartă jujeu
- c) nu, fără excepţii
- 580. Este permisă vânătoarea pe timp de noapte din autovehicule?
- a) da, pe fondurile cinegetice greu accesibile
- b) nu
- c) da, când vânătorii sunt însoţiţi de paznicul de vânătoare
- 581. Este permisă vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric?
- a) da, dacă nu există vizibilitate
- b) da, dacă acestea sunt omologate
- c) nu, fără excepţie
- 582. Este permisă vânătoarea prin utilizarea substanţelor chimice toxice folosite în combaterea dăunătorilor animali ai culturilor agricole?
- a) da, dacă vânatul produce pagube mari culturilor agricole
- b) da, dacă acestea sunt autorizate pentru comercializare
- c) nu, fără excepţii
- 583. Este permisă vânătoarea cu arbaleta?
- a) da, pentru a lovi vânatul la distanţe mai mici de 100 m
- b) nu, fără excepţii
- c) da, cu arbalete cumpărate din magazinele de arme şi muniţii autorizate
- 584. Este permisă folosirea la vânătoare a armelor neautorizate sau neomologate, pentru vânătoare în România?
- a) da, dacă sunt autorizate pentru comercializare în alte ţări din Uniunea Europeană
- b) nu
- c) da, dacă au calibrul corespunzător speciei la care se doreşte folosirea lor
- 585. Ce se întâmplă cu armele care au servit la săvârşirea unei fapte prevăzute de lege ca infracţiune?
- a) se confiscă de către paznicul de vânătoare
- b) se reţin de către agentul constatator în vederea confiscării
- c) se confiscă de către gestionarul fondului cinegetic
- 586. Ce se întâmplă cu mijloacele de transport care au servit la săvârşirea unei fapte prevăzute de lege ca infracţiune?
- a) se confiscă de către paznicul de vânătoare
- b) se reţin de către agentul constatator în vederea confiscării
- c) se confiscă de către gestionarul fondului cinegetic
- 587. Din ce este constituit fondul cinegetic naţional?
- a) totalitatea fondurilor cinegetice din România
- b) totalitatea faunei de interes cinegetic din România
- c) totalitatea suprafeţelor de teren pe care au fost delimitate fonduri cinegetice
- 588. Ce reprezintă un fond cinegetic?
- a) totalitatea faunei de interes cinegetic din România
- b) resursa financiară pentru gestionarea vânatului
- c) unitatea de gospodărire cinegetică formată dintr-o suprafaţa de teren bine delimitată împreună cu fauna de interes cinegetic care se află pe aceasta
- 589. Este legal să se tragă în guguştiucii aflaţi în localităţi?
- a) da, dacă vânătoarea este asistată de reprezentantul primăriei
- b) nu
- c) da, numai cu armă cu aer comprimat
- 590. Pentru paza unui fond cinegetic, legislaţia în vigoare impune:
- a) cel puţin un paznic pentru fiecare fond cinegetic
- b) cel puţin un paznic pentru fiecare 5000 ha
- c) cel puţin un paznic pentru fiecare 10000 ha
- 591. Vânarea vulpilor care produc pagube în gospodării poate fi realizată cu:
- a) otravă
- b) ogari
- c) capcane autorizate
- 592. În prezent, în România, fauna de interes cinegetic este considerată:
- a) proprietatea unităţilor administrativ teritoriale
- b) proprietatea deţinătorilor de terenuri cuprinse în fondul cinegetic
- c) resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional
- 593. În România, fauna de interes cinegetic se atribuie în gestiune de către:
- a) statul român, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
- b) statul român prin autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului
- c) proprietarii terenurilor pe care sunt constituite fondurile cinegetice
- 594. Efectivele optime pentru principalele specii de interes vânătoresc se stabilesc şi se aprobă de:
- a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
- b) Academia Română
- c) fiecare gestionar de fonduri cinegetice în parte
- 595. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de câmpie este, în România, de:
- a) 5000 ha
- b) 7000 ha
- c) 10000 ha
- 596. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de deal este, în România, de:
- a) 5000 ha
- b) 7000 ha
- c) 10000 ha
- 597. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de munte este, în România, de:
- a) 5000 ha
- b) 7000 ha
- c) 10000 ha
- 598. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de câmpie, este de:
- a) 150 ha
- b) 250 ha
- c) 350 ha
- 599. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de deal, este de:
- a) 150 ha
- b) 200 ha
- c) 350 ha
- 600. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de munte, este de:
- a) 150 ha
- b) 200 ha
- c) 250 ha
- 601. Vânătoarea se poate exercita legal de către vânători numai dacă posedă:
- a) permis de vânătoare şi autorizaţie de vânătoare
- b) permis de vânătoare, permis de armă şi autorizaţie de vânătoare
- c) permis de armă, permis de vânătoare, autorizaţie de vânătoare şi asigurare obligatorie pentru accidente de vânătoare
- 602. Permisul de vânătoare permanent poate fi obţinut legal în România, de către:
- a) cetăţenii care au domiciliul sau rezidenţa în România
- b) cetăţenii români cu domiciliul în România sau în străinătate
- c) cetăţenii ţărilor UE care au calitatea de vânători în ţara de origine, dacă sunt veniţi la vânătoare în România
- 603. Permisele de vânătoare temporare pot fi obţinute, la cerere, de:
- a) cetăţenii ţărilor UE, dacă în ţările de origine nu posedă permis sau licenţă de vânătoare
- b) cetăţenii străini care în ţara de origine au calitatea de vânător, dacă sunt invitaţi în România pentru acţiuni de vânătoare
- c) cetăţenii români cu rezidenţa în străinătate, care nu posedă permis sau licenţă de vânătoare din ţara de rezidenţă
- 604. Autorizaţiile de vânătoare, individuale sau colective, pot fi obţinute de vânători de la:
- a) gestionarii fondurilor cinegetice
- b) administratorul fondurilor cinegetice
- c) atât de la gestionarii fondurilor cinegetice, cât şi de la administratorul fondurilor cinegetice
- 605. Este interzisă vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheţ?
- a) da, deoarece pe timp de îngheţ nu se împuşcă păsările de baltă
- b) da, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este îngheţată pe mai mult de 70%
- c) nu
- 606. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona strict protejată a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"?
- a) da, numai pentru vânătorii români
- b) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
- c) da, numai pentru vânătorii cu domiciliul pe raza deltei
- 607. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona tampon a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"?
- a) da, numai pentru vânătorii români
- b) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
- c) da, numai pentru personalul din rezervaţie care deţine şi calitatea de vânător
- 608. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona strict protejată a parcurilor naturale?
- a) da, dacă vânătorul este însoţit de personalul de pază al parcului natural
- b) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
- c) da, cu respectarea planului de management al parcului natural
- 609. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona strict protejată a ariilor naturale protejate?
- a) da, dacă vânătorul este însoţit de personalul de pază al ariei naturale protejate
- b) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
- c) da, numai pentru vânătorii cu domiciliul în aria naturală protejată
- 610. Este permisă recoltarea cu arma de vânătoare a exemplarelor din speciile de interes cinegetic în complexurile de vânătoare?
- a) da, cu acordul proprietarului
- b) nu, fără excepţii
- c) da, numai cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
- 611. Documentele de transport pentru exemplarele din speciile cinegetice recoltate în interiorul complexului de vânătoare sunt:
- a) autorizaţiile de vânătoare
- b) avizele sanitar veterinare de transport
- c) autorizaţiile de vânătoare şi documentele de plată a exemplarelor recoltate
- 612. Este permisă vânătoarea în crescătoriile de vânat?
- a) da, dacă este exercitată de vânători
- b) da, dacă este exercitată de personalul de specialitate angajat al crescătoriei de vânat
- c) nu, fără excepţii
- 613. Dreptul de a purta şi folosi arme de vânătoare se acordă următoarelor categorii de persoane:
- a) colecţionarilor de arme de vânătoare şi antrenorilor de tir
- b) posesorilor de permis de vânătoare şi permis de port arma categoria B
- c) posesorilor de permise de vânătoare, membri în asociaţiile de vânătoare
- 614. Cererea de eliberare a autorizaţiei de procurare a armei se depune de către solicitant la:
- a) Inspectoratul General al Poliţiei Române
- b) Inspectoratul Judeţean de Poliţie sau Poliţia Municipiului Bucureşti, după caz, pe raza căruia îşi are domiciliul
- c) Poliţia municipală,/orăşenească/post de poliţie, unde acesta are domiciliul
- 615. Pierderea armei de vânătoare trebuie anunţată de către posesorul acesteia organului de poliţie:
- a) de îndată, dar nu mai târziu de 24 ore de la constatare
- b) în cel mult 48 ore de la constatare
- c) în cel mult 10 zile de la constatare
- 616. Este permisă, în România, fabricarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?
- a) da, numai de către armurieri autorizaţi
- b) nu, fără excepţii
- c) da, numai de către vânători, pentru folosinţa proprie
- 617. Este permisă comercializarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?
- a) da, numai de către magazine de profil
- b) nu, fără excepţii
- c) da, dacă respectă standardele de calitate
- 618. Este permisă folosirea la vânătoare a cartuşelor cu alice cu diametrul mai mare de 5 mm?
- a) da, pentru vânatul mare
- b) nu, fără excepţii
- c) da, pentru armele de calibrul 12 şi 16
- 619. Operaţiunea de scoatere a organelor interne ale vânatului împuşcat poartă denumirea de:
- a) condiţionarea vânatului
- b) tranşare
- c) eviscerare
- 620. Crenguţa înroşită în sângele vânatului dobândit prin vânătoare se oferă vânătorilor care împuşcă:
- a) lup sau urs
- b) vânat copitat
- c) orice specie de vânat
- 621. Crenguţa înroşită în sângele vânatului împuşcat se oferă vânătorului:
- a) pe o tavă din lemn
- b) pe patul armei
- c) pe pălărie sau pe lama cuţitului
- 622. Ce reprezintă ceea ce în limbaj vânătoresc se numeşte "ultima îmbucătură "?
- a) un mănunchi de iarbă care se pune în faţa vânatului împuşcat
- b) un mănunchi de ramuri pe care se aşează capul vânatului împuşcat
- c) o ramură cu frunze verzi care se introduce în gura vânatului împuşcat
- 623. Tabloul vânatului reprezintă:
- a) un tablou înfăţişând vânatul împuşcat
- b) aşezarea vânatului împuşcat după un anumit tipic, în faţa vânătorilor, şi a organizatorilor
- c) fotografiile cu vânat împuşcat de la sfârşitul vânătorii
- 624. La sfârşitul unei vânători de vânat mic, piesele împuşcate se aşează în tabloul de vânătoare cu respectarea ordinii:
- a) potârnichi, fazani, iepuri, vulpi
- b) iepuri, fazani, potârnichi şi vulpi
- c) vulpi, iepuri, fazani, potârnichi
- 625. În cadrul unui tablou de vânătoare, vânatul mic se aşează pe:
- a) abdomen
- b) partea dreapta
- c) partea stângă
- 626. La o vânătoare mixtă, de vânat mare şi mic, vânatul împuşcat se aşează în următoarea ordine:
- a) fazani, iepuri, vulpi, mistreţi
- b) mistreţi, vulpi, iepuri si fazani
- c) vulpi, iepuri, fazani, mistreţi
- 627. Într-un tablou de vânătoare, aşezarea celor care au participat la vânătoare se face astfel:
- a) gonacii şi personalul de vânatoare nu se aşează lângă vânat
- b) gonacii se aşează cu personalul de teren în spatele vânătorilor
- c) vânătorii şi organizatorul se aşează în faţa vânatului
- 628. Nu este etic să se tragă:
- a) în păsările de baltă care zboară spre locurile de hrană
- b) în fazanii care zboară printre crengile arborilor
- c) în fazanii şi în potârnichile aflate pe sol
- 629. La vânătoarea de mistreţi nu este etic să se tragă:
- a) în masculul dominant din cârd
- b) în purcei, dacă sunt fără mama lor
- c) în femela conducătoare de cârd
- 630. În cazul vânatului mare, împuşcat, nu este etic:
- a) să fie târât direct pe zăpadă sau pe pământ până la mijlocul de transport
- b) să se calce peste rândurile cu vânat aşezat în tablou
- c) să fie mutilat ori lovit cu beţe, cu piciorul sau în alt mod, chiar dacă la acea vânătoare s-a pierdut un câine de vânătoare
- 631. Trofeele vânatului împuşcat (coarne, colţi, blănuri, etc) aparţin:
- a) vânătorului care a dobândit vânatul
- b) în mod egal, vânătorilor participanţi la vânătoare
- c) vânătorilor participanţi, după cum hotărăşte organizatorul vânătorii
- 632. Nu este admisă, din punct de vedere etic:
- a) eviscerarea vânatului şi jupuirea blănurilor trofeu direct în teren
- b) fotografierea vânatului împuşcat în poziţii hilare
- c) tranşarea vânatului în faţa vânătorilor
- 633. Împărţirea vânatului mic de către organizator este recomandat să se facă:
- a) începând cu invitaţii şi bătrânii, apoi continuând cu ceilalţi vânători
- b) în ordinea aşezării vânătorilor în faţa tabloului de vânătoare
- c) oferind fiecărui vânător ceea ce a împuşcat personal
- 634. Care este termenul consacrat normelor de morală specifică vânătorii?
- a) comportament vânătoresc
- b) etică vânătorească
- c) conduită cinegetică
- 635. Cum se aşează crenguţa de luare în posesie a vânatului?
- a) pe spatele vânatului aşezat pe burtă
- b) pe abdomenul vânatului aşezat pe spate
- c) deasupra vânatului culcat pe partea dreaptă
- 636. În ce poziţie se aşează crenguţa pe partea laterală a corpului vânatului?
- a) la mascul cu baza spre cap, la femelă, invers, cu vârful crenguţei spre cap
- b) nu are importanţă poziţia, de regulă se aşează pe latura toracelui
- c) perpendicular pe coloană, la mascul cu baza spre coloană şi la femelă invers
- 637. La ce specii de vânat se aşează crenguţa de luare în posesie a vânatului?
- a) la toate speciile de vânat mare ce se recoltează la dibuit sau la pândă
- b) la speciile la care recoltarea se face pe bază de autorizaţie nominală
- c) numai la vânatul cu copite
- 638. Cine oferă vânătorului crenguţa de luare în posesie a vânatului împuşcat?
- a) organizatorul acţiunii de vânătoare
- b) gestionarul fondului cinegetic unde s-a recoltat vânatul
- c) vânătorul cel mai vârstnic dintre participanţii la vânătoare
- 639. Cum se aranjează cozile vulpilor expuse în tabloul de vânătoare?
- a) orizontal în prelungirea corpului
- b) pe sol, perpendicular faţă de corp
- c) nu are nici o importanţă
- 640. Vânatul mic aparţine vânătorului care:
- a) a tras primul foc de la care vânatul a lăsat sânge
- b) a tras ultimul foc în urma căruia vânatul a căzut
- c) a tras mai multe cartuşe
- 641. Vânatul mare aparţine vânătorului care:
- a) a tras primul foc cauzator de moarte
- b) a tras ultimul foc, de graţie
- c) a tras mai multe focuri
- 642. Este etic să se tragă în vânat cu arma, cu glonţ, la distanţe mai mari de 300 m?
- a) da, dacă arma este dotată cu o muniţie performantă
- b) nu
- c) da, dacă vânatul nu permite apropierea vânătorului sub această distanţă
- 643. Este etic a se trage în guguştiucii aşezaţi pe conductorii electrici?
- a) da, dacă vânătoarea este autorizată
- b) da, dacă sunt mai mult de două exemplare
- c) nu
- 644. Este etic a se trage la fazanul aşezat pe ramura unui arbore?
- a) da, dacă vânătoarea este autorizată
- b) da, seara la pândă
- c) nu
- 645. Este etic a se trage în vânatul care se îndreaptă către vânătorul vecin?
- a) da, dacă arma sa este mai performantă decât a vecinului vânător
- b) nu
- c) nu, cu excepţia cazului în care vânătorul vecin este începător
- 646. Este etic a se trage în vânat "la noroc"?
- a) da, uneori vânatul poate fi ucis
- b) nu
- c) nu, cu excepţia cazului în care vânatul nu iese din tufiş
- 647. Vânatului mare rănit i se dă lovitura de graţie:
- a) prin lovire cu patul armei
- b) prin lovire cu toporul
- c) prin împuşcare
- 648. Este etic să se tragă în vânat cu arma, cu cartuş cu alice, la distanţe de 70-80 m?
- a) da, deoarece vânatul poate fi ucis la această distanţă
- b) nu
- c) da, în cazul vânătorilor experimentaţi
- 649. Vânatul mare se aşează în tabloul de vânătoare, pe:
- a) abdomen
- b) partea stângă
- c) partea dreaptă
- 650. Într-un tablou de vânătoare vânatul se aşează:
- a) de la dreapta spre stânga
- b) de la stânga spre dreapta
- c) nu are importanţă din ce parte se începe tabloul
- 651. La tabloul de vânătoare vânatul se aşează astfel încât:
- a) să nu se atingă unul de altul
- b) să se poate păşi peste rândurile cu vânat
- c) să nu fie aşezate pe acelaşi rând mai mult de 10 piese
- 652. "Botezul" vânătorului se face:
- a) o singură dată, când ucenicul împuşcă primul vânat
- b) de fiecare dată când vânătorul împuşcă o specie mai mare de vânat decât cea pentru care a fost deja botezat
- c) la împuşcarea fiecărei specii noi de vânat
- 653. "Naşul" vânătorului:
- a) este ales de vânător, dintre vânătorii botezaţi la acea specie
- b) este obligatoriu organizatorul vânătorii
- c) este impus noului vânător de către organizatorul vânătorii
- 654. Nu este etic să se tragă:
- a) în fazanii care zboară spre pădure
- b) în ierunca aflată pe cracă
- c) în iepurii culcaţi în covru
- 655. Este etic să fie smuls părul sau penele vânatului împuşcat, pentru a fi purtate la pălărie?
- a) da, imediat după împuşcare
- b) da, numai după ce a fost oferit, din tabloul de vânătoare, vânătorului
- c) nu, până la momentul jupuirii blănurilor ce nu constituie trofeu sau jumulirii păsărilor, după caz
- 656. Nu este etic ca vânătorul să tragă
- a) în raţele care zboară în stol
- b) în gâştele care zboară spre locul de hrănire
- c) în potârnichile grupate în stol iarna pe zăpadă
- 657. Câinii de vânătoare fac parte din categoria câinilor:
- a) utilitari
- b) de serviciu
- c) de agrement
- 658. Câinii prepelicari sunt utilizaţi la:
- a) vânătoarea la vizuină a vulpilor şi a viezurilor
- b) vânătoarea la vânatul mare
- c) vânătoarea la vânatul mic
- 659. Copoii sunt câini de vânătoare caracterizaţi prin:
- a) chetă strânsă, executată metodic, cu viteză mare
- b) pasiune pentru căutatul la distanţă, stârnitul şi urmăritul cu glas al mamiferelor de interes vânătoresc
- c) rezistenţă redusă la oboseală
- 660. Limierii excelează prin:
- a) miros mediu, dar perseverenţă deosebită pentru căutarea vânatului mare pe urmă proaspătă
- b) miros excelent, care-i ajută să ţină urma veche de sânge, chiar după 24-48 de ore de la rănirea vânatului
- c) agresivitate mare faţă de vânatul rănit
- 661. Din categoria marilor pontatori insulari face parte:
- a) bracul
- b) pointerul
- c) labradorul
- 662. Termenul "a ponta" este sinonim cu:
- a) aretul
- b) aportul
- c) nu are legătură cu termenii de "aret" sau "aport"
- 663. Din categoria marilor pontatori insulari face parte:
- a) seterul
- b) vijla maghiară
- c) pudel-pointerul
- 664. Rasă autohtonă de câine de vânătoare este considerată:
- a) copoiul ardelenesc
- b) basetul
- c) ciobănescul carpatin
- 665. Care dintre următoarele rase de câini sunt mai potrivite pentru vânătoarea la vizuină a vulpilor şi pisicilor sălbatice:
- a) jagd terrierul
- b) cocker
- c) airedale terrierul
- 666. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
- a) prepeliţe şi potârnichi
- b) porumbei şi ierunci
- c) vulpi şi iepuri
- 667. Vânătoarea cu câine scotocitor se poate practica cu succes la:
- a) jderi şi vulpi
- b) fazani şi potârnichi
- c) viezuri şi dihori
- 668. Vânătoarea la vizuină, cu ajutorul câinilor de vânătoare din rasa tekel sau rasa fox terrier, se poate practica cu succes la:
- a) bizam
- b) jder de piatră
- c) vulpe
- 669. Următoarele rase de cîini sunt folosite la vânătoarea la vizuină:
- a) Fox terrier, jagd terrier, airdale terrier
- b) tekel, fox terrier, jagd terrier
- c) tekel, fox terrier cu păr sârmos, jagd terrier, beagle
- 670. Limierii sunt câini folosiţi pentru:
- a) căutarea vânatului pe urma de sânge
- b) gonirea vânatului
- c) hărţuirea vânatului negru
- 671. Retriverii sunt câini folosiţi pentru:
- a) recuperarea vânatului mic împuşcat
- b) căutarea şi pontarea vânatului mic
- c) lucrul pe urma de sânge
- 672. Prepelicarii insulari sunt reprezentaţi de rasele:
- a) epagneul breton, cocker springer, bloodhund
- b) pointer, setteri
- c) cocker springer, cocker spaniel, labrador, pointer, setteri
- 673. Cheta câinelui efectuată în mod corect reprezintă:
- a) căutarea, găsirea şi aportarea vânatului după încheierea partidei de vânătoare
- b) căutarea vânatului mic, dus-întors înaintea vânătorului
- c) căutarea stînga-dreapta în faţa vânătorului
- 674. Simţul mirosului la prepelicari este mult mai bine dezvoltat la:
- a) braci, vijla, münsterlander
- b) cockeri, epagneul, pudel-pointer
- c) setteri, pointeri
- 675. Prepelicarii pontatori continentali sunt reprezentaţi de rasele:
- a) braci, pudel-pointer, vijlă
- b) münsterlander, pudel-pointer, pointer
- c) münsterlander, epagneul breton, setteri
- 676. Următorul termen defineşte semnalarea vînatului de către un prepelicar pontator:
- a) aret
- b) aport
- c) à patron
- 677. Următoarele rase de câini de vânătoare fac parte din categoria celor specializate pentru aport:
- a) brac german cu păr scurt, limier hanoveran, spinone
- b) brac de Weimar, brac german cu păr sârmos, grifon
- c) golden retriver, labrador
- 678. Cheta şi aretul sunt caracteristice raselor de:
- a) prepelicari pontatori
- b) prepelicari scotocitori
- c) gonitori-hărţuitori
- 679. Copoii sunt câini gonitori folosiţi la vânătoarea de:
- a) căprior
- b) cerb
- c) mistreţ
- 680. Cheta unui câine de vânătoare, defineşte:
- a) distanţa până la care se deplasează câinele de vânătoare pentru căutarea vânatului
- b) modul în care câinele hârţuieşte vânatul
- c) modul în care câinele aduce vânatul către vânător
- 681. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
- a) sitari şi fazani
- b) ieruncă şi cocoş de munte
- c) vulpi şi bizami
- 682. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
- a) prepeliţe şi potârnichi
- b) porumbei şi ierunci
- c) vulpi şi pisica sălbatică
- 683. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
- a) fazani şi becaţine
- b) gâşte şi raţe sălbatice
- c) ciori grive şi coţofene
- 684. Care rasă de câini pontatori este mai răspândită în România?
- a) bracul
- b) pointerul
- c) seterul
- 685. Vânătoarea cu câine scotocitor se poate practica cu succes la:
- a) prepeliţe şi fazani
- b) jderi şi dihori
- c) gâşte sălbatice şi raţe sălbatice
- 686. Vânătoarea cu câine gonitor se poate practica cu succes la:
- a) mistreţ şi vulpe
- b) capră neagră şi muflon
- c) cerb şi căprior
- 687. Vânătoarea cu câine hărţuitor se poate practica cu succes la:
- a) capră neagră şi cervide
- b) lup şi râs
- c) mistreţ şi urs
- 688. Care dintre următoarele boli ale câinilor se manifestă şi prin diaree hemoragică:
- a) boala lui Carre
- b) ascaridioza
- c) antraxul
- 689. Care dintre bolile câinilor se manifestă şi prin lipsa luciului părului:
- a) hepatita virală
- b) cisticercoza
- c) pasteureloza
- 690. Boala care cauzează cele mai mari pierderi în rândul lupilor este:
- a) antraxul
- b) febra aftoasă
- c) turbarea
- 691. Care este cea mai frecventă şi mai periculoasă boală a caprei negre?
- a) gălbeaza
- b) febra aftoasă
- c) râia
- 692. Care este ce-a mai frecventă boală ce poate fi transmisă de la mistreţ la om?
- a) pesta porcină
- b) trichineloza
- c) salmoneloza
- 693. Care este ce-a mai periculoasă boală ce poate fi transmisă de la vulpe la om?
- a) rabia
- b) trichineloza
- c) râia
- 694. Vulpea este principalul vector al:
- a) tuberculozei
- b) turbării
- c) tularemiei
- 695. Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de mistreţ?
- a) pesta
- b) holera
- c) râia
- 696. Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de vulpe?
- a) rabia
- b) pesta
- c) holera
- 697. Care sunt bolile cele mai frecvent întâlnite la urs?
- a) trichineloza şi rabia
- b) râia
- c) holera
- 698. Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de fazan?
- a) singamoza
- b) pesta aviară
- c) holera
- 699. Care este boala care afectează cel mai mult exemplarele tinere de iepure?
- a) coccidioza
- b) bruceloza
- c) rabia
- 700. Care este boala care afectează cel mai mult exemplarele adulte de iepure?
- a) pasteureloza (septicemia hemoragică)
- b) bruceloza
- c) rabia
- 701. Care este boala cel mai des întâlnită la căprior?
- a) gălbeaza
- b) hipodermoza
- c) rabia
- 702. Bruceloza se poate transmite la om prin consumarea cărnii de vânat infestate?
- a) da
- b) nu
- c) da, doar în cazul speciei căprior
- 703. Carnea de urs poate fi consumată înainte de efectuarea analizelor sanitar veterinare?
- a) da, imediat după recoltare
- b) da, dacă din punct de vedere organoleptic carnea este corespunzătoare
- c) nu
- 704. Carnea de mistreţ poate fi împărţită vânătorilor la finalul acţiunii de vânătoare?
- a) da, fără restricţii
- b) da, dacă au achitat contravaluarea vânatului recoltat
- c) da, se împarte vânătorilor după efectuarea analizelor sanitar veterinare
- 705. În situaţia declarării stării de carantină pe un fond cinegetic datorită unor epizotii se pot desfăşura acţiuni de vânătoare prin metoda la goană?
- a) nu
- b) da, pentru specia vulpe
- c) da, pentru speciile neafectate de epizotii
- 706. Care este cea mai periculoasă boală transmisă prin paraziţi de la cervide la om?
- a) gălbeaza
- b) borelioza
- c) hipodermoza
- 707. Ce se întelege prin zoonoză?
- a) boală transmisibilă de la animale la om şi viceversa
- b) totalitatea animalelor dintr-un ecosistem
- c) lanţ trofic animal
- 708. Care dintre speciile de cervide este mai predispusă la boli:
- a) cerbul lopătar
- b) cerbul comun
- c) căpriorul
- 709. Care din următoarele boli se poate transmite la om prin consumul cărnii de iepure?
- a) pseudotuberculoza
- b) leptospiroza
- c) salmoneloza
- 710. Ce se întelege prin epizootie?
- a) răspândire în masă şi pe teritorii mari a unei boli contagioase la animale
- b) răspândire selectivă pe teritorii restrânse a unei boli contagioase la animale
- c) boală contagioasă care se manifestă doar în ferme şi crescătorii de vânat
- 711. Armele cu ţevi basculante pot fi:
- a) arme semiautomate
- b) carabine şi arme lise cu închizător
- c) arme lise, arme ghintuite şi arme mixte
- 712. Arma cu două ţevi aşezate în plan orizontal, este o armă:
- a) tip "bock"
- b) cu ţevi juxtapuse
- c) cu ţevi suprapuse
- 713. Arma cu două ţevi aşezate în plan vertical, este o armă:
- a) tip "bock"
- b) cu ţevi juxtapuse
- c) driling
- 714. Calibrul armelor de vânătoare cu ţevi lise se exprimă prin:
- a) un număr convenţional egal cu numărul bilelor, având diametrul ţevii, ce se pot confecţiona dintr-o livră de plumb
- b) diametrul, în mm, al câmpului ţevii
- c) un număr convenţional egal cu numărul alicelor care pot fi confecţionate dintr-o livră de plumb
- 715. Calibrul armelor de vânătoare cu glonţ se exprimă prin:
- a) un număr convenţional egal cu numărul bilelor, având diametrul ţevii, ce se pot confecţiona dintr-o livră de plumb
- b) diametrul, în mm sau inchi, al câmpului ţevii
- c) un număr convenţional, egal cu numărul proiectilelor care pot fi confecţionate dintr-o livră de plumb
- 716. Mecanismul de dare a focului la carabine este situat în:
- a) închizător
- b) basculă
- c) antepat
- 717. Care dintre calibrele menţionate mai jos este considerat de către vânători calibru "universal"?
- a) 56 x 35
- b) 93 x 74
- c) 762 x 63 (3006)
- 718. Care este rolul acceleratorului la armele cu glonţ?
- a) să accelereze viteza glonţului
- b) să uşureze ochirea
- c) să sensibilizeze trăgaciul
- 719. Bura intră în componenţa:
- a) cartuşelor cu alice
- b) cartuşelor cu glonţ
- c) cartuşelor cu alice şi a cartuşelor cu glonţ
- 720. Ce se înţelege prin "choke-ul"armelor de vânătoare?
- a) reculul resimţit în umăr la declanşarea focului
- b) îngustarea ţevii spre gura ei
- c) rateul armei
- 721. Care este legea care reglementează regimul armelor de foc şi al muniţiilor în România:
- a) Legea 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic
- b) Legea 17/1996 privind regimul armelor şi muniţiilor
- c) Legea 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor
- 722. Din punct de vedere constructiv, după lungimea ţevii, armele se clasifică astfel:
- a) arme de foc lungi şi arme de foc scurte
- b) arme de foc scurte şi arme de foc medii
- c) arme de foc scurte , arme de foc medii şi arme de foc lungi
- 723. Procurarea armelor de vânătoare, se poate realiza prin:
- a) cumpărare, donaţie, moştenire, închiriere sau comodat
- b) numai cumpărare sau donaţie
- c) numai inchiriere sau cumpărare
- 724. Conform prevederilor Legii 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, uzul de arma letală fără drept reprezintă:
- a) contravenţie
- b) infracţiune
- c) avertisment
- 725. Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de vânătoare poate face uz de arma înscrisă în permisul de armă, în următoarele situaţii:
- a) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, precum şi asupra câinilor hoinari din fondurile cinegetice, cu ocazia acţiunilor de vânătoare
- b) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, precum şi asupra braconierilor care nu se supun controlului
- c) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, precum şi pentru paza hranei vânatului şi a dotărilor din fondurile cinegetice
- 726. Care dintre armele de vânătoare de calibru 12, 16 şi 20 are diametrul ţevii mai mare?
- a) calibrul 16
- b) calibrul 12
- c) calibrul 20
- 727. Armele de vânătoare se împart în arme cu alice sau cu ţevi lise, arme cu glonţ sau cu ţevi ghintuite şi arme mixte, ţinând seama de:
- a) modul acestora de încărcare
- b) materialul din care sunt confecţionate ţevile acestora
- c) configuraţia interiorului ţevilor acestora
- 728. Armele de vânătoare se împart în arme cu ţevi basculante şi arme cu ţevi fixe după:
- a) modul de construcţie al acestora şi de manipulare pentru încărcare
- b) materialul din care sunt confecţionate ţevile acestora
- c) configuraţia interiorului ţevilor
- 729. Armele cu repetiţie sunt:
- a) arme cu ţevi basculante
- b) arme cu ţevi fixe
- c) arme cu ţevi basculante sau arme cu ţevi fixe
- 730. Armele semiautomate sunt:
- a) arme cu ţevi basculante
- b) arme cu ţevi fixe
- c) arme cu ţevi basculante sau arme cu ţevi fixe
- 731. Arma sistem "Hammerless" este o armă:
- a) cu închizător rotativ
- b) cu cocoaşe ascunse
- c) cu cocoaşe aparente
- 732. Armele de vânătoare cu repetiţie sunt arme care:
- a) se reîncarcă manual, prin introducerea câte unui cartuş cu mâna după fiecare foc
- b) se reîncarcă după fiecare foc, prin manipularea unui dispozitiv denumit închizător
- c) se reîncarcă automat după fiecare foc, până la epuizarea cartuşelor din magazie
- 733. Armele de vânătoare semiautomate sunt arme care:
- a) se reîncarcă manual, prin introducerea câte unui cartuş cu mâna, după fiecare foc
- b) se reîncarcă după fiecare foc, prin manipularea unui dispozitiv denumit închizător
- c) se reîncarcă automat după fiecare foc, până la epuizarea cartuşelor din magazie
- 734. Armele de cal 10 sunt considerate arme:
- a) de putere mijlocie
- b) de putere redusă
- c) de putere mare
- 735. Armele de cal 28 sunt considerate arme:
- a) de putere mijlocie
- b) de putere redusă
- c) de putere mare
- 736. Presiunea dezvoltată în cartuşele armelor cu alice comparativ cu cea din cartuşele armelor cu glonţ este:
- a) mai mică
- b) mai mare
- c) egală
- 737. Proiectilele cartuşelor de vânătoare clasice, pentru armele cu glonţ sunt confecţionate din:
- a) plumb
- b) oţel
- c) plumb, cu blindaj metalic
- 738. Proiectilele cartuşelor de vânătoare cu glonţ pot fi:
- a) nedeformabile
- b) expansive sau perforante
- c) explozive
- 739. Izbitura pe care vânătorul o resimte în umăr, ca urmare a exploziei generate de arderea pulberii în ţeava armei, poartă denumirea de:
- a) chocke
- b) recul
- c) culată
- 740. La tirul de jos în sus, când ţinta se află sub distanţa optimă de reglare, se ocheşte:
- a) la baza ţintei
- b) în centrul ţintei
- c) la linia superioară a ţintei
- 741. La tirul de sus în jos, când ţinta se află sub distanţa optimă de reglare, se ocheşte:
- a) la baza ţintei
- b) în centrul ţintei
- c) la linia superioară a ţintei
- 742. La tirul de jos în sus, când ţinta se găseşte peste distanţa optimă de reglare, se ocheşte:
- a) la baza ţintei
- b) în centrul ţintei
- c) la linia superioară a ţintei
- 743. Pentru verificarea randamentului armelor de vânătoare cu ţeavă lisă este indicat să fie folosite alice de:
- a) 2,5 mm
- b) 3,5 mm
- c) 4,5 mm
- 744. Pentru verificarea randamentului armelor de vânătoare cu ţeavă lisă de calibrul 12 este indicat să se tragă la o distanţă de:
- a) 25 m
- b) 35 m
- c) 45 m
- 745. Cercul mare de pe ţinta standard, pe care se determină procentajul armelor de vânătoare cu ţeavă lisă, trebuie să aibă diametru de:
- a) 100 cm
- b) 75 cm
- c) 50 cm
- 746. Cercul mic de pe ţinta standard, pe care se determină grupajul armelor de vânătoare cu ţeavă lisă, trebuie să aibă diametru de:
- a) 75 cm
- b) 50 cm
- c) 37,5 cm
- 747. Pentru curăţarea armelor de vânătoare, este indicat ca vergeaua echipată cu perie să fie introdusă:
- a) pe la gura ţevii
- b) pe la detunător
- c) nu are nici o importanţă din ce parte se curăţă ţeava
- 748. Este recomandat să se tragă cu ţeava armei de vânătoare rezemată de un corp dur?
- a) da, deoarece tirul este mai sigur
- b) nu, deoarece tirul este afectat de vibraţiile ţevii
- c) nu, deoarece tirul cu arma de vânătoare trebuie efectuat fără sprijinirea armei
- 749. Tuburile cartuşelor de vânătoare pentru armele cu ţevi ghintuite sunt confecţionate din:
- a) carton special
- b) material plastic
- c) alamă sau oţel
- 750. Armele de calibrul 16 sunt considerate arme:
- a) de putere mijlocie
- b) de putere redusă
- c) de putere mare
- 751. Mulajele de păsări confecţionate din material sintetic folosite pentru ademenirea vânatului poartă denumirea de:
- a) chemătoare
- b) atrape
- c) odorivectori
- 752. Ce reprezintă cartuşiera?
- a) cutia în care sunt depozitate cartuşele
- b) magazia de cartuşe pentru armele automate
- c) accesoriu vânătoresc folosit pentru portul cartuşelor în timpul desfăşurării acţiunii de vânătoare
- 753. Ciorchinarul se foloseşte la:
- a) atârnarea de centură a păsărilor vânate
- b) transportarea vânatului din fondul cinegetic
- c) agăţarea pe perete a trofeelor de vânat
- 754. Perioada de vânătoare la masculul de cerb comun, de trofeu, este:
- a) 10 septembrie-15 noiembrie
- b) 1 septembrie-15 februarie
- c) 1 noiembrie-15 decembrie
- 755. Perioada de vânătoare la masculul de cerb comun, de selecţie, este:
- a) 10 septembrie-15 noiembrie
- b) 1 septembrie-15 februarie
- c) 1 septembrie-31 decembrie
- 756. Perioada de vânătoare la femela şi viţelul de cerb comun este:
- a) 10 septembrie-15 noiembrie
- b) 1 septembrie-15 februarie
- c) 1 septembrie-15 noiembrie
- 757. Perioada de vânătoarea a masculului de cerb lopătar, de trofeu, este:
- a) 10 octombrie-1 decembrie
- b) 1 septembrie-15 decembrie
- c) 1 septembrie-15 februarie
- 758. Perioada de vânătoare a masculului de cerb lopătar, de selecţie, este:
- a) 10 octombrie-1 decembrie
- b) 1 septembrie-15 decembrie
- c) 1 septembrie-15 februarie
- 759. Perioada de vânătoare a femelei şi viţelului de cerb lopătar este:
- a) 10 octombrie-1 decembrie
- b) 1 septembrie-15 decembrie
- c) 1 septembrie-15 februarie
- 760. Perioada de vânătoare a iepurelui de vizuină este:
- a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
- b) 1 octombrie - 30 decembrie
- c) 1 ianuarie - 15 februarie
- 761. Perioada de vânătoare a bizamului este:
- a) 1 septembrie - 15 aprilie
- b) 1 august - 15 februarie
- c) 15 octombrie - 15 martie
- 762. şacalul se vânează în perioada:
- a) tot anul
- b) 1 octombrie - 28 februarie
- c) 15 august - 15 septembrie
- 763. Perioada de vânătoare a câinelui enot este:
- a) 15 septembrie - 31 martie
- b) 1 august - 31 decembrie
- c) 1 august - 31 martie
- 764. Perioada de vânătoare a viezurelui este:
- a) 1 august - 31 martie
- b) 15 septembrie - 31 decembrie
- c) 1 februarie - 31 martie
- 765. Perioada de vânătoare a jderilor este:
- a) 15 septembrie - 31 martie
- b) 1 octombrie - 31 decembrie
- c) 15 octombrie - 31 ianuarie
- 766. Perioada admisă pentru vânarea dihorului comun este:
- a) 15 septembrie - 31 martie
- b) 15 august - 20 februarie
- c) 15 octombrie - 31 ianuarie
- 767. Vânarea fazanilor este permisă în perioada:
- a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
- b) 1 octombrie - 28 februarie
- c) 1 august - 31 decembrie
- 768. Vânarea potârnichilor este permisă în perioada:
- a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
- b) 15 septembrie - 31 decembrie
- c) 1 august - 31 decembrie
- 769. Vânarea prepeliţei este permisă în perioada:
- a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
- b) 15 august - 31 octombrie
- c) 1 august - 31 decembrie
- 770. Vânarea masculului de cocoş de munte este permisă în perioada:
- a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
- b) 20 aprilie - 10 mai
- c) nu este permisă
- 771. Vânarea femelei de cocoş de munte este permisă în perioada:
- a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
- b) 20 aprilie - 10 mai
- c) nu este permisă
- 772. Perioada de vânătoare a masculului de căprior este:
- a) 1 mai-15 octombrie
- b) 1 septembrie-15 februarie
- c) 1 septembrie-15 decembrie
- 773. Perioada de vânătoare a femelei de căprior este:
- a) 1 septembrie - 15 februarie
- b) 15 septembrie - 31 decembrie
- c) 1 octombrie - 15 decembrie
- 774. Perioada de vânătoare la capra neagră, exemplar de selecţie, este:
- a) 15 mai-15 octombrie
- b) 1 septembrie-15 februarie
- c) 1 septembrie-15 decembrie
- 775. Perioada de vânătoare la capra neagră, exemplar de trofeu, este:
- a) 15 mai-15 octombrie
- b) 15 octombrie-15 decembrie
- c) 1 septembrie-15 februarie
- 776. Perioada de vânătoare la mistreţ femelă şi purcel este:
- a) 15 mai-15 octombrie
- b) 1 iunie -31 ianuarie
- c) 1 septembrie-15 februarie
- 777. Perioada de vânătoare la muflon este:
- a) 15 mai-15 octombrie
- b) 1 septembrie-15 februarie
- c) 15 septembrie-15 decembrie
- 778. Perioada de vânătoare la iepurele de câmp este:
- a) 15 mai-15 octombrie
- b) 1 noiembrie -31 ianuarie
- c) 1 noiembrie - 15 februarie
- 779. Perioada de vânătoare la raţa mare este:
- a) 1 august - 15 noiembrie
- b) 1 septembrie - 15 februarie
- c) 1 septembrie - 28 februarie
- 780. Perioada de vânătoare la raţa cârâitoare este:
- a) 15 august - 20 noiembrie
- b) 1 septembrie - 10 februarie
- c) 1 septembrie - 15 februarie
- 781. Perioada de vânătoare la raţa mică este:
- a) 1 septembrie - 10 februarie
- b) 20 august - 15 noiembrie
- c) 1 septembrie - 15 februarie
- 782. Perioada de vânătoare la raţa suliţar este:
- a) 15 august - 31 ianuarie
- b) 15 august - 20 noiembrie
- c) 1 septembrie - 15 februarie
- 783. Perioada de vânătoare la raţa lingurar este:
- a) 15 august - 15 februarie
- b) 15 august - 20 noiembrie
- c) 1 septembrie - 15 februarie
- 784. Perioada de vânătoare la raţa cu cap castaniu este:
- a) 1 august - 28 februarie
- b) 15 august - 20 noiembrie
- c) 15 august - 15 februarie
- 785. Perioada de vânătoare la raţa moţată este:
- a) 1 august - 28 februarie
- b) 15 august - 20 noiembrie
- c) 15 septembrie - 10 februarie
- 786. Perioada de vânătoare la raţa pestriţă este:
- a) 1 august - 28 februarie
- b) 15 august - 20 noiembrie
- c) 15 august - 15 februarie
- 787. Perioada de vânătoare la raţa sunătoare este:
- a) 1 august - 28 februarie
- b) 1 august - 15 noiembrie
- c) 15 august - 15 februarie
- 788. Perioada de vânătoare la raţa cu cap negru este:
- a) 20 august - 15 noiembrie
- b) 15 august - 15 februarie
- c) 1 septembrie - 15 martie
- 789. Perioada de vânătoare la gâsca de vară este:
- a) 1 august - 15 noiembrie
- b) 15 august - 15 februarie
- c) 1 septembrie - 15 februarie
- 790. Perioada de vânătoare la graur este:
- a) 15 august - 28 februarie
- b) 1 septembrie - 15 martie
- c) 1 septembrie - 15 februarie
- 791. Perioada de vânătoare la gârliţa mare este:
- a) 15 octombrie - 15 februarie
- b) 1 septembrie - 15 martie
- c) 1 septembrie - 15 februarie
- 792. Perioada de vânătoare la găinuşa de baltă este:
- a) 1 septembrie - 28 februarie
- b) 1 septembrie - 15 martie
- c) 1 septembrie - 15 februarie
- 793. Perioada de vânătoare la cormoranul mare este:
- a) 1 septembrie - 15 februarie
- b) 1 septembrie - 15 martie
- c) nu se vânează
- 794. Perioada de vânătoare la becaţina comună este:
- a) 1 septembrie - 15 februarie
- b) 1 septembrie - 15 martie
- c) 1 septembrie - 28 februarie
- 795. Perioada de vânătoare la sitarul de pădure este:
- a) 1 septembrie - 15 februarie
- b) 1 septembrie - 15 martie
- c) 1 septembrie - 28 februarie
- 796. Perioada de vânătoare la ciocârlia de câmp este:
- a) 1 septembrie - 28 februarie
- b) 1 septembrie - 15 martie
- c) 15 septembrie - 31 octombrie
- 797. Perioada de vânătoare la sturzul de iarna (cocoşar) este:
- a) 1 septembrie - 28 februarie
- b) 1 septembrie - 15 martie
- c) 15 septembrie - 15 noiembrie
- 798. Perioada de vânătoare la sturzul de vâsc este:
- a) 1 septembrie - 28 februarie
- b) 1 septembrie - 15 martie
- c) 15 septembrie - 15 noiembrie
- 799. Perioada de vânătoare la sturzul cântător este:
- a) 1 septembrie - 28 februarie
- b) 1 septembrie - 15 martie
- c) 15 septembrie - 15 noiembrie
- 800. Perioada de vânătoare la sturzul viilor este:
- a) 1 septembrie - 15 martie
- b) 1 septembrie - 28 februarie
- c) 15 septembrie - 15 noiembrie
- 801. Perioada de vânătoare la porumbelul gulerat este:
- a) 1 septembrie - 15 martie
- b) 1septembrie - 10 februarie
- c) 1 septembrie - 28 februarie
- 802. Perioada de vânătoare la porumbelul de scorbură este:
- a) 1 septembrie - 15 martie
- b) 1septembrie - 10 februarie
- c) 1 septembrie - 28 februarie
- 803. Perioada de vânătoare la turturică este:
- a) 15 august - 30 septembrie
- b) 1 septembrie - 15 martie
- c) 1 septembrie - 28 februarie
- 804. Perioada de vânătoare la guguştiuc este:
- a) 15 august - 28 februarie
- b) 1 septembrie - 15 martie
- c) 1 septembrie - 28 februarie
- 805. Perioada de vânătoare la cioara grivă este:
- a) 15 august - 28 februarie
- b) 1 septembrie - 15 martie
- c) 1 iunie - 31 martie
- 806. Perioada de vânătoare la cioara de semănătură este:
- a) 15 august - 28 februarie
- b) 15 august - 31 ianuarie
- c) 1 septembrie - 15 martie
- 807. Perioada de vânătoare la gaiţă este:
- a) 1 iunie - 31 martie
- b) 1 septembrie- 28 februarie
- c) 1 septembrie - 15 martie
- 808. Perioada de vânătoare la stăncuţă este:
- a) 1 iunie - 31 martie
- b) 10 iulie - 20 martie
- c) 1 septembrie - 15 martie
- 809. Perioada de vânătoare la coţofană este:
- a) 1 iunie - 31 martie
- b) 15 iulie - 15 martie
- c) 1 septembrie - 15 martie
- 810. Conform legii, în România, ursul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
- a) a căror vânare este interzisă
- b) a căror vânare este permisă în sezonul de vânătoare
- c) a căror vânare este permisă tot timpul anului
- 811. În România, ursul se poate vâna?
- a) da, prin derogare de la lege
- b) nu, fără excepţii
- c) da, fără restricţii
- 812. Conform legii, în România râsul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
- a) a căror vânare este interzisă
- b) a căror vânare este permisă
- c) a căror vânare nu este reglementată
- 813. Conform legii, în România, râsul se poate vâna:
- a) prin derogare de la lege
- b) cu acordul gestionarului fondului cinegetic
- c) fără restricţii
- 814. Conform legii, în România, pisica sălbatică face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
- a) a căror vânare este interzisă
- b) a căror vânare este permisă
- c) a căror vânare nu are restricţii
- 815. În România, pisica sălbatică se poate vâna?
- a) da, prin derogare de la lege
- b) nu, fără excepţii
- c) da, fără restricţii
- 816. Conform legii, în România, vidra face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
- a) a căror vânare este interzisă
- b) a căror vânare este permisă
- c) a căror vânare nu este reglementată
- 817. În România vidra se poate vâna?
- a) da, prin derogare de la lege
- b) nu, fără excepţii
- c) da, fără restricţii
- 818. Conform legii, în România, nurca face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
- a) a căror vânare este interzisă
- b) a căror vânare este permisă
- c) a căror vânare nu este reglementată
- 819. În România, nurca se poate vâna?
- a) da prin derogare de la lege
- b) nu, fără excepţii
- c) da, fără restricţii
- 820. Conform legii, în România, fazanul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
- a) a căror vânare este interzisă
- b) a căror vânare este permisă tot anul
- c) a căror vânare este permisă în anumite perioade din an
- 821. Conform legii, în România, potârnichea face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
- a) a căror vânare este interzisă
- b) a căror vânare este permisă tot anul
- c) a căror vânare este permisă în anumite perioade din an
- 822. Conform legii, în România, prepeliţa face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
- a) a căror vânare este interzisă
- b) a căror vânare este permisă
- c) a căror vânare nu este reglementată
- 823. Selecţia căpriorilor masculi are ca scop final:
- a) reglarea numerică a indivizilor
- b) extragerea exemplarelor "de viitor"
- c) eliminarea de la reproducere a exemplarelor degenerate
- 824. Mistreţul poate fi vânat în afara perioadei legale de vânătoare?
- a) nu, este interzis
- b) da, cu acordul paznicului de vânătoare
- c) da, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
- 825. Becaţina mare sau "dublă" este o specie:
- a) la care vânătoarea este permisă conform legii
- b) la care vânătoarea se realizează cu autorizaţie specială
- c) la care vânătoarea este interzisă
- 826. Becaţina comună este o specie:
- a) la care vânătoarea este permisă
- b) la care vânătoarea se realizează cu autorizaţie specială
- c) la care vânătoarea este interzisă
- 827. Se poate împuşca tot timpul anului următoarea specie de vânat:
- a) şacalul
- b) vulpea
- c) lupul
- 828. Coţofana are perioadă de prohibiţie?
- a) nu, se vânează tot timpul anului
- b) da, în perioada de reproducere şi creştere a puilor
- c) da, în perioada critică de iarnă
- 829. Cioara de semănătură se vânează:
- a) tot timpul anului
- b) în afara perioadei critice de iarnă
- c) în afara perioadei de reproducere şi creştere a puilor
- 830. Care din următoarele specii de raţe sunt interzise la vânătoare?
- a) raţa suliţar
- b) raţa fluierătoare
- c) raţa cu ciuf
- 831. Trofeul convenţional al vulpii este reprezentat de:
- a) blană
- b) craniu
- c) osul penian
- 832. Trofeul convenţional al şacalului este reprezentat de:
- a) exclusiv blană
- b) exclusiv craniu
- c) blană şi craniu
- 833. Trofeul convenţional al viezurelui este reprezentat de:
- a) blană şi craniu
- b) blană
- c) exclusiv craniul
- 834. Trofeul convenţional al râsului este reprezentat de:
- a) blană
- b) craniu
- c) blană şi craniu
- 835. Trofeul convenţional al pisicii sălbatice este reprezentat de:
- a) blană
- b) craniu
- c) blană şi craniu
- 836. Trofeul convenţional al lupului este reprezentat de:
- a) blană
- b) craniu
- c) blană şi craniu
- 837. Trofeul convenţional la căprior este reprezentat de:
- a) blană
- b) coarne cu craniu
- c) blană şi coarne cu craniu
- 838. Trofeul convenţional la cerb comun este reprezentat de:
- a) blană
- b) coarne cu craniu
- c) blană şi coarne cu craniu
- 839. Trofeul convenţional la capră neagră este reprezentat de:
- a) blană
- b) coarne cu craniu
- c) blană şi coarne cu craniu
- 840. Trofeul convenţional la muflon este reprezentat de:
- a) blană
- b) craniu cu coarne
- c) părul din coamă
- 841. Trofeul convenţional la mistreţ este reprezentat de:
- a) blană
- b) colţi şi craniu
- c) colţi
- 842. Vârsta optimă pentru vânarea mistreţului de trofeu este:
- a) 8 - 10 ani
- b) 10 - 12 ani
- c) 12 - 14 ani
- 843. Trofeul convenţional al ursului este reprezentat de:
- a) blană
- b) osul penian şi craniu
- c) craniu si blană
- 844. Ce sunt trofeele de vânătoare?
- a) animalele sălbatice dobândite prin vânătoare
- b) anumite părţi din corpul animalelor sau animalele întregi, vânate ori găsite moarte, după preparare şi naturalizare
- c) anumite părţi caracteristice din corpul animalelor vânate ori animalele vânate întregi sau bust naturalizate
- 845. Coarnele cu craniu întreg sau parte din acesta, la cervide şi la bovide, sunt considerate trofee de vânătoare dacă:
- a) au fost găsite în stare bună şi montate corespunzător de către deţinători
- b) au fost achiziţionate de la diverşi deţinători legali
- c) au fost dobândite prin vânătoare
- 846. Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari, găsiţi în fondurile cinegetice, se împuşcă:
- a) în limita numărului şi în condiţiile înscrise în autorizaţia de vânătoare
- b) fără restricţii şi fără obligarea la despăgubiri
- c) fără restricţii, dar cu plata de despăgubiri corespunzătoare către proprietari
- 847. Conform legii, în România, vânarea cocoşului de mesteacăn este permisă?
- a) da, numai pentru mascul
- b) nu, fără excepţii
- c) da, pentru ambele sexe
- 848. Ce reprezintă complexul de vânătoare?
- a) două sau mai multe fonduri cinegetice gospodărite unitar
- b) complex de amenajări autorizate pentru practicarea turismului cinegetic
- c) amenajări şi instalaţii specific constituite într-o incintă unitară în scopul creşterii izolate şi valorificării unor specii de faună sălbatică
- 849. Prin evaluarea trofeelor de vânat se întelege:
- a) stabilirea valorii de vânzare a trofeelor de vânat
- b) stabilirea unui punctaj în funcţie de mărimea şi aspectul trofeelor de vânat
- c) estimarea numărului de exemplare cu trofee pe un fond cinegetic
- 850. Cât este de importantă pentru mistreţ prezenţa scăldătorilor?
- a) nu este deosebit de importantă, la nevoie putând renunţa la scăldat
- b) este o condiţie a prezenţei mistreţilor în zona respectivă
- c) dacă nu are scaldatori foloseşte apele curgătoare
- 851. Prin modul de hrănire, cioara grivă produce prejudicii:
- a) cinegeticii
- b) agriculturii
- c) pisciculturii
- 852. Efective reale ale speciilor de interes vânătoresc sunt efectivele stabilite:
- a) periodic, folosindu-se cheile de determinare a bonităţii fondurilor cinegetice
- b) în fiecare an, cu ocazia estimării numărului acestora
- c) din zece în zece ani, prin lucrări speciale de evaluare a efectivelor acestora
- 853. Evaluarea efectivelor de "vânat mare" se face de regulă prin:
- a) metoda observaţiilor directe şi metoda citirii urmelor pe zăpadă
- b) metoda observării urmelor lăsate de acestea în suprafeţe de probă
- c) metoda suprafeţelor de probă
- 854. Evaluarea efectivelor de fazan şi iepure se face de regulă prin:
- a) metoda observaţiilor directe
- b) metoda citirii urmelor pe zăpadă
- c) metoda suprafeţelor de probă sau a benzilor de probă
- 855. Gospodărirea fondurilor cinegetice se face, conform legii, în baza unor:
- a) amenajamente silvo-cinegetice
- b) planuri de management
- c) studii de impact de mediu
- 856. Care dintre următoarele specii de interes vânătoresc reacţionează cel mai bine la hrănirea complementară în perioada critică de iarnă-primăvară?
- a) capra neagră
- b) mistreţul
- c) iepurele
- 857. Dintre cele trei specii de mai jos, sarea constituie atracţie aparte pentru:
- a) iepure
- b) viezure
- c) capra neagră
- 858. Dintre cele trei specii de mai jos, sarea constituie atracţie aparte pentru:
- a) viezure
- b) urs
- c) mistreţ
- 859. Conform legii, în România, lupul face parte din categoria speciilor:
- a) strict protejate, a căror vânare se face prin derogare de la lege
- b) protejate, a căror vânare se face în perioada stabilită de lege
- c) a căror vânare se face tot anul
- 860. Ce este frunzarul, în sens cinegetic?
- a) un arbust care îşi păstrează frunzele şi în timpul iernii, frecvent căutat de vânat
- b) plasă prevăzută cu frunze din material sintetic, folosită pt camuflarea vânatului
- c) un snop de lujeri înfrunziţi, uscaţi, pregătiţi de gestionar pentru hrana vânatului
- 861. Care din următoarele specii de păsări consumă sare din sărării?
- a) ierunca
- b) porumbelul de scorbură
- c) sitarul de pădure
- 862. La mamifere crotalia se aplică după vânarea acestora astfel:
- a) într-una din urechi
- b) la tendonul unuia dintre membre
- c) la gât
- 863. Trofee tradiţionale (neconvenţionale) la sitar sunt considerate:
- a) peniţa pictorului şi pensuliţa din jurul glandei uropigene
- b) penele întoarse din coadă
- c) penele din oglinda aripii
- 864. Crotaliile se înmânează titularului autorizaţiei individuale:
- a) la eliberarea autorizaţiei
- b) la intrarea pe fondul cinegetic
- c) la recuperarea vânatului împuşcat
- 865. La cervide, exemplarele de selecţie pot fi:
- a) doar masculi
- b) doar masculi şi tineret
- c) masculi, femele şi tineret
- 866. Care dintre următoarele specii de interes vânătoresc reacţionează cel mai bine la hrănirea complementară în perioada critică de iarnă-primăvară?
- a) potârnichea şi fazanul
- b) iepurele
- c) lupul
- 867. Topinamburul mai poartă denumirea de:
- a) nap porcesc
- b) borceag
- c) sparacetă
- 868. Topinamburul reprezintă:
- a) specie de plantă ale cărei rădăcini formează tuberculi cultivată pentru hrana vânatului
- b) specie de raţă scufundătoare, oaspete de vară
- c) arbust cu fructe polidrupe cultivat pentru hrana vânatului
- 869. Remizele pentru vânat reprezintă:
- a) depozite de hrană pentru vânat
- b) suprafeţe plantate cu arbori şi arbuşti servind ca adăpost pentru vânat
- c) suprafeţe împrejmuite pentru creşterea intensivă a vânatului
- 870. Frunzarele de calitate superioară sunt cele confecţionate din:
- a) fag sau stejar
- b) soc sau frasin
- c) plop negru sau gorun
- 871. Hrănitorile pentru speciile de cervide se amplasează astfel:
- a) în desiş, pentru ca vânatul să nu fie observat de animalele de pradă sau de către braconieri
- b) în pădure rară sau la margine de poiană, pentru ca vânatul să poată vedea în jur dacă se apropie vreun duşman
- c) în terenurile agricole deschise, unde vânatul găseşte şi hrană naturală şi se poate feri de prădători
- 872. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de hrană pentru fazan se pot înfiinţa culturi de:
- a) sorg
- b) sparcetă
- c) napi
- 873. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de hrană pentru mistreţ se pot înfiinţa culturi de:
- a) sorg
- b) topinambur
- c) sparcetă
- 874. Este importantă sarea în comportamentul de hrănire al caprei negre?
- a) da, caprele negre cercetând frecvent sărăriile
- b) nu, fiind suficientă sarea conţinută în hrană
- c) nu, deoarece îi provoacă afecţiuni metabolice
- 875. Metodele permise pentru vânarea cerbului comun sunt:
- a) la pândă şi la dibuit
- b) la goană şi la pândă
- c) la pândă, la hrănitori şi la sărării
- 876. Metodele permise de lege pentru vânarea cerbului lopătar sunt:
- a) la pândă şi la dibuit
- b) la goană
- c) la pândă, la hrănitori şi la sărării
- 877. Metodele admise la vânătoarea bizamului sunt:
- a) la nadă
- b) la pândă şi la dibuit
- c) la vizuină cu câini
- 878. Metodele admise la vânarea vulpii sunt:
- a) exclusiv la pândă, la dibuit şi la vizuină cu câini
- b) la pândă, la dibuit, la vizuină cu câini, la nadă şi la goană
- c) exclusiv la pândă, la vizuină cu câini şi la nadă
- 879. Metodele admise la vânarea şacalului sunt:
- a) exclusiv la pândă, la dibuit şi la vizuină cu câini
- b) la pândă, la dibuit, la vizuină cu câini, la nadă şi la goană
- c) exclusiv la pândă, la vizuină cu câini şi la nadă
- 880. Câinele enot este:
- a) câine de vânătoare
- b) câine de agrement
- c) specie de vânat
- 881. Metodele admise la vânarea viezurelui sunt:
- a) exclusiv la vizuină cu câini
- b) la pândă, la vizuină cu câini şi la goană
- c) exclusiv la goană
- 882. Metodele de vânătoare practicate în cazul derogărilor de recoltare aprobate la râs sunt:
- a) exclusiv la pândă şi la dibuit
- b) la pândă, la dibuit şi la goană
- c) exclusiv la dibuit şi goană
- 883. Metodele practicate pentru vânarea lupului, atunci când sunt aprobate derogări, sunt:
- a) exclusiv la pândă şi la dibuit
- b) la pândă, la nadă, la dibuit şi la goană
- c) exclusiv la dibuit şi la goană
- 884. Metodele admise la vânarea fazanului sunt:
- a) la pândă şi la dibuit
- b) la sărite şi la goană
- c) la pândă
- 885. Dintre metodele de vânătoare prezentate, vânarea fazanului este permisă prin metoda:
- a) la pândă, la hrănitori
- b) la goană, în zbor
- c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează
- 886. Precizaţi care este cea mai eficientă metodă legală pentru vânarea fazanului:
- a) la goană înainte de răsăritul soarelui
- b) la sărite, cu câinele de vânătoare
- c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează
- 887. Metodele admise la vânarea potârnichii sunt:
- a) la pândă şi la dibuit
- b) la sărite şi la goană
- c) la pândă
- 888. Vânarea potârnichii este permisă:
- a) de la apusul la răsăritul soarelui
- b) la sărite, cu câinele de vânătoare, de la răsărit până la apusul soarelui
- c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează
- 889. Metodele admise la vânarea prepeliţei sunt:
- a) la pândă şi la dibuit
- b) la sărite
- c) la pândă
- 890. Metodele permise de lege pentru vânarea căpriorului sunt:
- a) la pândă şi la dibuit
- b) la goană şi la pândă
- c) la pândă, la hrănitori şi la sărării
- 891. Vânarea căpriorului mascul este permisă în baza:
- a) autorizaţiei de vânătoare individuale
- b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
- c) autorizaţiei de vânătoare colectivă
- 892. Vânarea căpriorului femelă este permisă în baza:
- a) autorizaţiei de vânătoare individuale
- b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
- c) autorizaţiei de vânătoare colectivă
- 893. Vânarea căpriorului este permisă:
- a) în orice perioadă a zilei
- b) numai după răsăritul soarelui
- c) numai până la apusul soarelui
- 894. Vânarea căpriorului este permisă:
- a) la pândă, după apusul soarelui, în pădure sau teren agricol
- b) la pândă la sărării sau hrănitori
- c) la goană, cu câini gonitori
- 895. Metodele permise de lege pentru vânarea caprei negre sunt:
- a) la pândă sau la dibuit
- b) la goană sau cu câini gonitori
- c) la pândă la hrănitori sau sărării
- 896. Vânarea masculului de capră negră este permisă în baza:
- a) autorizaţiei de vânătoare individuale
- b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
- c) autorizaţiei de vânătoare colectivă
- 897. Vânarea femelei de capră negră este permisă în baza:
- a) autorizaţiei de vânătoare individuale
- b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
- c) autorizaţiei de vânătoare colectivă
- 898. Metodele permise de lege pentru vânarea muflonului sunt:
- a) la pândă şi la dibuit
- b) la goană sau cu câini gonitori
- c) la pândă la hrănitori sau sărării
- 899. Vânarea muflonului este permisă în baza:
- a) autorizaţiei de vânătoare individuală
- b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
- c) autorizaţiei de vânătoare colectivă
- 900. Metodele admise la vânarea mistreţului sunt:
- a) la pândă, la nadă şi la dibuit
- b) la pândă, la dibuit şi la goană
- c) la dibuit, la nadă şi la goană
- 901. Vânarea mistreţului este permisă prin utilizarea:
- a) cartuşelor cu proiectile unice
- b) cartuşelor cu proiectile unice sau cu alice mai mari de 5 mm
- c) cartuşelor cu proiectile unice sau cartuşelor cu alice de 9 mm
- 902. Vânarea mistreţului este permisă:
- a) exclusiv în baza autorizaţiei de vânătoare individuală
- b) exclusiv în baza autorizaţiei de vânătoare colectivă
- c) în baza autorizaţiei de vânătoare individuale sau a celei colective
- 903. Metodele admise la vânarea iepurelui de câmp sunt:
- a) la pândă, la dibuit şi la goană
- b) la sărite şi la goană
- c) la pândă, la sărite şi la dibuit
- 904. Atunci când se aprobă derogări pentru recoltare, metodele admise la vânarea ursului sunt:
- a) exclusiv la pândă şi la nadă
- b) la pândă, la dibuit şi la goană
- c) exclusiv la pândă şi goană
- 905. Ierunca este o specie de faună cinegetică la care vânătoare se poate practica prin metoda:
- a) la goană
- b) la dibuit
- c) la sărite cu câini scotocitori
- 906. Muniţia recomandată pentru vânătoarea vulpilor este:
- a) cartuşul cu proiectil unic
- b) cartuşul cu alice de 2,5 mm
- c) cartuşul cu alice de 3,5 - 4 mm
- 907. Muniţia recomandată pentru vânătoarea potârnichii este:
- a) cartuşul cu alice de 1,8 mm
- b) cartuşul cu alice de 2,5 mm
- c) cartuşul cu alice de 3,5 mm
- 908. Muniţia recomandată pentru vânătoarea prepeliţei este:
- a) cartuşul cu alice de 1,6 mm
- b) cartuşul cu alice de 2 mm
- c) cartuşul cu alice de 3,5 mm
- 909. Vânarea căpriorului în România este permisă prin utilizarea:
- a) cartuşelor cu proiectil unic
- b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm
- c) cartuşelor cu alice de 9 mm
- 910. Vânarea muflonului este permisă prin utilizarea:
- a) cartuşelor cu proiectile unice
- b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm
- c) cartuşelor cu alice de 9 mm
- 911. Vânarea iepurelui de câmp este recomandată prin utilizarea:
- a) cartuşelor cu alice de 5 mm
- b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm
- c) cartuşelor cu alice de 3,5 - 4 mm
- 912. Mistreţul se poate împuşca legal cu:
- a) exclusiv cu glonţ tras din arme ghintuite
- b) cu proiectil unic tras din arme ghintuite sau din arme lise
- c) cu poşuri şi proiectil unic
- 913. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la gâsca mare sunt cele cu alice de:
- a) 2,5 - 3,0 mm
- b) 3,5 - 4,5 mm
- c) 5,0 - 7,0 mm
- 914. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la raţa mare sunt cele cu alice de:
- a) 2,0
- b) 3,0
- c) 3,5
- 915. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la raţa mică şi raţa cârâitoare sunt cele cu alice de:
- a) 2,5 mm
- b) 3,0 mm
- c) 3,5 mm
- 916. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la sitar sunt cele cu alice de:
- a) 2,0-2,5 mm
- b) 3,0 mm
- c) 3,5 mm
- 917. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la sturzii sunt cele cu alice de:
- a) 2,0 - 2,5 mm
- b) 3,0 mm
- c) 3,0 - 3,5 mm
- 918. Iepurele care se îndepărtează de vânător în linie dreaptă se ocheşte:
- a) la nivelul picioarelor posterioare
- b) la nivelul cozii
- c) la nivelul urechilor
- 919. La iepurele care vine direct spre vânător se ocheşte:
- a) la nivelul picioarelor anterioare
- b) la nivelul cozii
- c) la vârful urechilor
- 920. La iepurele care fuge paralel cu linia standurilor, la cca 30-35 m de vânător, se ocheşte:
- a) vârful urechilor
- b) la vârful botului
- c) la o distanţă egală cu lungimea iepurelui în faţă acestuia
- 921. La fazanul care zboară din faţă exact peste vânător, la cca 25-30 m înălţime, se ocheşte:
- a) direct în el
- b) la vârful ciocului
- c) se acoperă total cu arma şi se trage cu circa o lungime de fazan în faţă acestuia
- 922. La fazanul care se ridică oblic, la cca 25-30 m de vânător se ocheşte:
- a) deasupra acestuia şi în faţa lui, cu cca 50 cm, pe direcţia de zbor
- b) deasupra acestuia cu cca 50 cm
- c) la vârful ciocului
- 923. Când vânatul mare stă pe loc, cu partea laterală expusă spre vânător, este indicat să se tragă astfel:
- a) în cap, la baza urechilor
- b) în jumătatea inferioară a cavităţii toracice, puţin înapoia piciorului dinainte
- c) în pulpa piciorului din spate
- 924. Din stand, la vânătoarea colectivă, este permis să se tragă:
- a) exclusiv din picioare, pentru ca proiectilele care nu ating ţinta să ajungă în pământ
- b) din orice poziţie comodă pentru vânător
- c) din poziţia în genunchi sau de pe scăunel, pentru ca ochirea să fie mai sigură
- 925. Nu este admis să se tragă cu arma de vânătoare cu glonţ spre gonaci, când aceştia au ajuns, în teren liber, la:
- a) 500 m
- b) 120 m
- c) 200 m
- 926. La vânătoare, faţă de linia standurilor nu este permis să se tragă sub un unghi mai mic de:
- a) 15 grade
- b) 30 grade
- c) 45 grade
- 927. Între goane, deplasarea vânătorilor se face cu arma cu alice cu ţevi basculante:
- a) descărcată şi închisă
- b) descărcată şi frântă
- c) încărcată, închisă şi asigurată
- 928. La ocuparea standului, vânătorul este obligat:
- a) să se deplaseze în stânga sau dreapta, dar nu în faţă şi nici în spate, pentru a găsi un loc mai favorabil tirului
- b) să caute un loc mai favorabil camuflajului, dar nu la mai mult de 7 m faţă de organizator
- c) să rămână pe locul indicat de organizator
- 929. Cea mai eficientă metodă de vânare admisă a gâştelor este:
- a) pânda
- b) dibuitul
- c) goana
- 930. Este admisă folosirea chemătorilor pentru vânarea gâştelor?
- a) da, fără restricţii
- b) da, cu excepţia celor electronice
- c) nu, fără excepţii
- 931. Noţiunea de "îngrijire cu arma", a populaţiilor speciilor de interes vânătoresc, se referă la:
- a) combaterea dăunătorilor naturali ai speciilor plantivore
- b) împuşcarea selectivă a exemplarelor degenerate, rănite, accidentate, cu comportament anormal etc
- c) împuşcarea exemplarelor care produc pagube în culturile agricole şi silvice ori animalelor domestice
- 932. Aprecierea "exemplarelor de selecţie", din cadrul populaţiilor de interes vânătoresc, se face:
- a) după aspectul exterior, comportament şi conformaţia trofeului
- b) exclusiv după aspectul trofeului
- c) exclusiv după aspectul exterior, care ne oferă informaţii privind starea de sănătate a acestora
- 933. Vânătoarea la dibuit face parte din categoria:
- a) metodelor de vânătoare individuală
- b) metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns
- c) metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare
- 934. Vânătoarea la pândă face parte din categoria:
- a) metodelor de vânătoare individuală
- b) metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns
- c) metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare
- 935. Vânătoarea la pândă, după asfinţitul soarelui, este admisă la:
- a) căprior şi iepure
- b) cerb şi viezure
- c) vulpe şi fazan
- 936. Vânătoarea la pândă, înainte de răsăritul soarelui, este admisă la:
- a) iepure şi căprior
- b) gâşte şi raţe sălbatice
- c) fazan şi potârniche
- 937. Vânătoarea la dibuit este admisă la:
- a) cervide şi capră neagră
- b) potârniche şi prepeliţă
- c) iepure şi fazan
- 938. Vânătoare cu chemătoarea se poate practica eficient la:
- a) cerb comun, căprior şi vulpe
- b) iepure, potârniche şi fazan
- c) lapin, marmotă şi castor
- 939. Vânătoarea cu atrape se utilizează eficient la vânarea:
- a) raţelor şi gâştelor sălbatice
- b) iepurilor şi vulpilor
- c) fazanilor şi potârnichilor
- 940. Vânătoarea la sărite se poate practica eficient la:
- a) capră neagră şi căprior
- b) ciori şi coţofene
- c) fazani şi potârnichi
- 941. Vânătoarea în grup restrâns se poate practica utilizând (folosind):
- a) câini de vânătoare, atrape şi chemători
- b) hăitaşi şi câinii acestora
- c) ogari, atrape şi gonaci
- 942. Conducerea vânătorii colective aparţine:
- a) exclusiv paznicului de vânătoare
- b) exclusiv organizatorului de vânătoare
- c) unui colectiv de organizare, din care fac parte paznicul de vânătoare şi şeful grupei
- 943. Vânătorile colective debutează obligatoriu cu:
- a) un instructaj despre cum va fi tranşat şi împărţit vânatul în ziua respectivă
- b) tragerea la sorţi a numerelor care indică poziţia în stand
- c) un instructaj despre cum, ce şi unde se va vâna în ziua respectivă, ocazie cu care se semnează procesul verbal de instruire
- 944. Vânătorul poate părăsi standul, în timpul goanei, doar pentru:
- a) a da lovitura de graţie vânatului rănit retras în desiş
- b) a strânge vânatul mic, care altfel ar putea fi mâncat de câini
- c) nu are voie să părăsească standul
- 945. La deplasarea dintre goane, arma se poartă:
- a) închisă în toc
- b) descărcată, frântă sau, după caz, cu încărcătorul deschis
- c) descărcată, dar închisă pentru a nu se deteriora bascula sau încărcătorul, după caz
- 946. La vânătorile colective în grup mare:
- a) arma se încarcă la începutul vânătorii şi se păstrează gata de tragere pe tot parcursul acesteia
- b) arma se încarcă doar după ocuparea locului în stand şi se descărcă înainte de părăsirea acestuia
- c) arma se încarcă la intrarea în fondul cinegetic şi se descarcă la ieşirea din acesta
- 947. Arma de vânătoare basculantă se încarcă cu ţevile îndreptate:
- a) în sus
- b) în plan orizontal
- c) în jos, spre pământ
- 948. Este permisă schimbarea standului indicat de organizator?
- a) da, numai dacă vânătorul vecin este mai tânăr
- b) da, numai în cazul vânătorilor de la margini, dar nu la mai mult de 10 m distanţă, pentru a nu intra în unghiurile de tragere ale vecinilor
- c) nu este permisă
- 949. Sunt permise glumele cu arma îndreptată spre alte persoane?
- a) doar cu arma descărcată şi frântă sau cu încărcătorul deschis
- b) numai cu arma descărcată
- c) nu sunt permise sub niciun motiv
- 950. Vânătoarea practicată în România, cu capcane autorizate, constituie:
- a) infracţiune
- b) contravenţie
- c) activitate admisă de lege
- 951. Vânătoarea în cerc face parte din categoria:
- a) metodelor de vânătoare individuală
- b) metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns
- c) metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare
- 952. Este legală eliberarea unei autorizaţii de vânătoare pe mai multe fonduri cinegetice?
- a) nu, fără excepţii
- b) da, numai pentru vânătoare în grup restrâns
- c) da, numai dacă vânătoarea se desfăşoară în zile diferite
- 953. Este obligatoriu ca organizatorul unei acţiuni de vânătoare în grup restrâns să practice vânătoarea la acţiunea de vânătoare la care a fost desemnat?
- a) da, fără excepţii
- b) nu, el fiind obligat doar să asigure organizarea
- c) da, doar în cazul speciei mistreţ
- 954. Se poate desfăşura o acţiune de vânătoare în grup restrâns în situaţia în care organizatorul desemnat lipseşte?
- a) da, prin preluarea atribuţiilor organizatorului de către un alt vânător înscris în autorizaţie
- b) nu, fără excepţii
- c) da, doar prin preluarea atribuţiilor organizatorului de către paznicul de vânătoare
- 955. Autorizaţiile de vânătoare individuale se eliberează de regulă pentru:
- a) un singur exemplar de vânat
- b) maxim două exemplare de mistreţ şi căprior
- c) maxim cinci exemplare de iepuri sau fazani
- 956. Autorizaţiile de vânătoare individuale se elibereză pentru:
- a) maxim două fonduri cinegetice limitrofe
- b) maxim două fonduri cinegetice ale aceluiaşi gestionar
- c) un singur fond cinegetic
- 957. Autorizaţia de vânătoare individuală se eliberează pentru:
- a) o singură specie de vânat
- b) maxim două specii de vânat mare
- c) o specie de vânat mic şi una de vânat mare
- 958. Termenul maxim de valabilitate al autorizaţiilor de vânătoare individuale este de:
- a) 10 zile de la eliberare
- b) 20 zile de la eliberare
- c) 30 zile de la eliberare
- 959. Deţinătorul autorizaţiei de vânătoare individuale poate intra în fondul de vânătoare astfel:
- a) însoţit de oricare angajat al gestionarului
- b) doar însoţit de organizatorul acţiunii de vânătoare
- c) singur
- 960. Autorizaţia de vânătoare colectivă tip A (grup restrâns) se eliberează pentru:
- a) un grup de maxim 7 persoane posesoare de permis de vânătoare
- b) un grup de minim 2 persoane şi maxim 5 persoane care au dreptul de a practica vânătoarea în condiţiile legii
- c) un grup de maxim 10 persoane posesoare de permis de vânătoare
- 961. În autorizaţia de vânătoare colectivă tip A (în grup restrâns) se înscriu la eliberare în mod obligatoriu:
- a) numai organizatorul acţiunii de vânătoare
- b) paznicul fondului cinegetic şi vânătorii cu drept de participare la acţiune
- c) organizatorul şi vânătorii cu drept de participare la acţiune
- 962. Termenul maxim de valabilitate al autorizaţiei de vânătoare colectivă tip A (vânătoare în grup restrâns) este de:
- a) 30 zile
- b) 20 zile
- c) 10 zile
- 963. În baza autorizaţiei de vânătoare colectivă tip B (grup mare) pot practica vânătoarea în condiţiile legii un număr de:
- a) minim 2 vânători
- b) maxim 10 vânători
- c) mai mult de 2 vânători
- 964. Autorizaţia de vânătoare colectivă tip B (grup mare) se eliberează astfel:
- a) pe numele unei persoane care va îndeplini funcţia de organizator
- b) pe numele vânătorilor participanţi
- c) pe numele şefului de grupă şi a paznicului de vânătoare
- 965. Termenul de valabilitate al autorizaţiei de vânătoare colective tip B (grup mare) este de:
- a) 10 zile
- b) o zi
- c) 30 zile
- 966. Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari se pot împuşca astfel:
- a) de personalul cu atribuţii de pază şi ocrotire a vânatului de pe fondul de vânătoare respectiv ori de vânători cu ocazia vânătorilor autorizate
- b) de către vânătorii membri ai grupei de vânătoare de pe fondul cinegetic în cauză chiar dacă nu deţin autorizaţie de vânătoare
- c) de către studenţi sau de către personalul de specialitate al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură chiar dacă nu deţin autorizaţie de vânătoare
- 967. Autorizaţiile de vânătoare consumate se depun la unităţile care le-au eliberat în termen de maxim:
- a) 10 zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz
- b) 20 de zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz
- c) 30 zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz
- 968. Este permis consumul de băuturi alcoolice în timpul acţiunii de vânătoare?
- a) nu, fără excepţii
- b) da, în pauzele dintre goane
- c) da, dacă temperatura aerului este sub 0 sau peste 30 de grade celsius
- 969. Urmărirea vânatului rănit se face astfel:
- a) după încetarea goanei şi numai cu aprobarea organizatorului
- b) în timpul goanei, de către vânătorul care a rănit exemplarul respectiv
- c) nu se urmăreşte vânatul rănit pentru că întotdeauna apare altul
- 970. Recuperarea vânatului căzut în timpul acţiunii de vânătoare la goană se realizează:
- a) numai după încetarea goanei, de către participanţii la vânătoare
- b) imediat ce a căzut, de către organizator
- c) imediat ce a căzut, de către vânătorul care a tras ultimul foc
- 971. Cu ocazia acţiunilor de vânătoare, vânătorii se aşează în stand astfel:
- a) fiecare vânător acolo unde doreşte
- b) unde le-a indicat organizatorul
- c) cei cu experienţă îşi aleg singuri standul
- 972. Echipele de căutare a vânatului mare rănit sunt stabilite de organizatori şi sunt formate din:
- a) minim doi vânători dotaţi cu armament corespunzător şi câini de vânătoare
- b) un vânător cu armă şi un gonac
- c) doi gonaci cu câini de vânătoare
- 973. La vânătoare este permisă utilizarea alicelor cu diametrul de 9 mm?
- a) da, numai la specia urs
- b) da, numai la speciile speciile cerb comun si mistreţ
- c) nu, fără excepţii
- 974. Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizaţiilor de vânătoare colective tip B (grup mare)?
- a) da, pentru specia mistreţ
- b) nu, fără excepţii
- c) da, pentru speciile de păsări de pasaj
- 975. Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizaţiei de vânătoare colective tip A (grup restrâns):
- a) da, pentru fazani şi potârnichi
- b) nu, fără excepţii
- c) da, pentru raţe şi gâşte admise la vânătoare
- 976. Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizaţiei de vânătoare individuale:
- a) da, pentru capră neagră
- b) nu, fără excepţii
- c) da, pentru căprior şi cerb comun
- 977. Pentru exercitarea vânătorii cu arme de foc poate fi folosită orice tip de muniţie?
- a) da, fără restricţii
- b) da, numai pentru vânatul mare
- c) nu, doar muniţiile admise la vânătoare corespunzătoare tipului si calibrului armei admise pentru specia respectivă
- 978. Este admisă practicarea vânătorii pe timp de furtună?
- a) da, dacă vânătorii sunt echipaţi corespunzător
- b) da, atunci când vânatoarea a început pe vreme bună
- c) nu, fără excepţii
- 979. În timpul repausului vânătorilor, arma de vânătoare se păstrează:
- a) încărcată şi agăţată în arbori pentru a fi ferită de câini
- b) încărcată, sprijinită de raniţă sau de un autovehicul
- c) descărcată, asezată în locuri care oferă o bună stabilitate şi siguranţă
- 980. Declanşarea focului asupra vânatului se face:
- a) imediat ce vânătorul a observat mişcarea vegetaţiei în sectorul său de tragere
- b) când vecinul de stand i-a semnalat vânatul
- c) numai după ce vânătorul a identificat clar vânatul, iar pe direcţia lui de tragere nu pune în pericol viaţa unei persoane
- 981. Vânătoarea din barcă se realizează astfel:
- a) vânătorul se aşează cu spatele la barcagiu, arma îndreptată cu ţevile în sus, tirul se realizează numai în faţă şi lateral
- b) vânătorul se aşează cu faţa la barcagiu, arma cu ţevile în jos, tirul se realizează pe deasupra capului barcagiului
- c) vânătorul se aşează langă barcagiu, arma cu ţevile îndreptate în sus, tirul se realizează pe direcţia din care apare vânatul
- 982. Deplasarea vânătorilor în teren, între goane, se realizează astfel:
- a) în formaţie de trei coloane
- b) în grupuri de 3-5 vânători, la distanţă de maxim 10 m între ele
- c) în şir indian, în linişte
- 983. Pentru executarea tirului asupra vânatului care a trecut linia standurilor se procedează astfel:
- a) se trece arma încărcată peste linia standului, cu ţeava în sus, apoi se execută tirul
- b) organizatorul desemnează vânătorii care vor executa tirul în astfel de situaţii
- c) nu se execută tir în astfel de situaţii
- 984. Dreptul de a vâna al persoanelor înscrise în autorizaţiile de vânătoare individuale se pierde dacă:
- a) autorizaţiile sunt expirate, prezintă modificări de formă sau conţinut, vânătoarea se desfăşoară în afara perioadei legale, vânătorul este surprins în fondul cinegetic neînsoţit de organizator
- b) vânătorul a executat foc greşit de trei ori
- c) vânătorul a rănit două exemplare de vânat
- 985. Autorizaţia de vânătoare reprezintă:
- a) documentul tip, eliberat de gestionar, pe baza căruia poate fi desfăşurată acţiunea de vânătoare
- b) aprobarea dată unui vânător, de către directorul asociaţiei de vânătoare, de a efectua acţiuni de vânătoare
- c) aprobarea scrisă dată unei persoane, de către paznicul de vânătoare sau de către organizatorul acţiunii de vânătoare, de a împuşca anumite exemplare ce aparţin speciilor la care vânarea este permisă
- 986. Instructajul privind protecţia muncii şi semnarea individuală a procesului verbal trebuie realizate obligatoriu:
- a) înainte de începerea acţiunii de vânătoare
- b) la eliberarea autorizaţiei de vânătoare
- c) în standul de vânătoare
- 987. Armele de vânătoare pot fi transportate, de la domiciliul sau reşedinţa vânătorului la locul unde urmează să participe la vânătoare şi invers, în următoarele condiţii:
- a) frânte ori cu închizătorul deschis, după caz
- b) ţinute în toc şi neîncărcate cu muniţie
- c) închise într-o cutie specială fixată în mijlocul de transport
- 988. La vânătoarea cu gonaci, ridicarea vânatului se face:
- a) în timpul desfăşurării goanei
- b) după terminarea goanei
- c) oricând
- 989. Vânatul mare rănit se urmăreşte:
- a) imediat, pentru a i se da lovitura de graţie şi a i se curma cât mai repede chinurile
- b) după 1-2 ore, pentru a se aşeza şi a se "răci"
- c) doar a doua zi, cu un câine limier bine dresat
- 990. Pentru practicarea vânătorii la raţe şi gâşte sunt admise a se folosi următoarele:
- a) raţe sau gâşte domestice vii
- b) mulaje de raţe şi gâşte (atrape)
- c) chemători electronice
- 991. Câte autorizaţii colective tip B (în grup mare) se pot elibera pe un fond cinegetic în aceeaşi zi:
- a) o singură autorizaţie
- b) maxim două autorizaţii
- c) maxim trei autorizaţii
- 992. După vânătoare, până la obţinerea rezultatelor examenelor de laborator pentru pesta porcină, mistreţii recoltaţi se păstrează astfel:
- a) evisceraţi şi refrigeraţi
- b) evisceraţi şi congelaţi
- c) tranşaţi şi congelaţi
- 993. În vânat se trage atunci când acesta:
- a) a fost zărit şi bine localizat după zgomot
- b) a fost bine identificat şi se află la o distanţa corespunzatoare unui tir eficient
- c) se îndreaptă spre vecin şi se găseşte la limita unui foc eficient
- 994. Eviscerarea iepurilor se face tradiţional prin practicarea:
- a) unei tăieturi lungi de la anus până la gât
- b) unei tăieturi scurte de la anus până la stern
- c) unei tăieturi scurte, cât să încapă mâna, transversal la baza abdomenului
- 995. Răcirea vânatului mare eviscerat este indicat să fie făcută:
- a) aşezat pe spate pe o pardoseală rece
- b) atârnat în aer, la umbră, cu cavitatea abdominală deschisă
- c) aşezat pe spate, pe zăpadă sau pe gheaţă
- 996. Vânatul mare eviscerat se curăţă de sânge prin:
- a) ştergere cu cârpe uscate
- b) ştergere cu cârpe ude
- c) spălare cu apă rece şi ştergere cu cârpe uscate
- 997. Înainte de încărcare, ţeava armei de vânătoare se verifică pentru a vedea dacă:
- a) nu este ruginită
- b) nu are corpuri străine în interior
- c) nu prezintă urme de lovituri vizibile
- 998. Carabinele se încarcă ţinându-se cu ţeava:
- a) în jos
- b) la orizontală
- c) în sus
- 999. Pentru prevenirea pagubelor pe care cioara grivă şi coţofana le produc efectivelor de fazani, cea mai eficientă metodă admisă de lege pentru recoltarea acestora este:
- a) recoltarea cu arma de vânătoare
- b) combaterea cu stricnina
- c) combaterea cu letolina
- 1000. Pentru scoaterea vulpilor din vizuini se poate folosi eficient următoarea metodă admisă de lege:
- a) inundarea vizuinilor
- b) introducerea de câini scotocitori in vizuini
- c) gazarea vizuinilor