1. Durata creşterii coarnelor cerbului comun este de:
a) 60 - 70 zile
b) 90 - 100 zile
c) 120 - 130 zile
2. Împerecherea cerbului comun se desfăşoară în perioada:
a) septembrie - octombrie
b) iulie - august
c) noiembrie - decembrie
3. Aprecierea vârstei cerbului împuşcat se poate face după:
a) dentiţie
b) mărimea copitelor
c) greutatea craniului
4. Aprecierea vârstei cerbului viu se poate face după:
a) forma capului
b) forma corpului şi comportamentul animalului pe teren
c) culoarea părului
5. Biotopul favorabil cerbului comun este reprezentat de:
a) zona de câmpie cu monoculturi
b) pădurile de foioase sau de amestec de foioase şi răşinoase de mare întindere
c) stepa
6. Longevitatea cerbului comun este de:
a) aproximativ 10 ani
b) aproximativ 15 ani
c) aproximativ 20 de ani
7. Constituirea cârdurilor de cerbi comuni are loc în perioada:
a) martie-iunie
b) iulie - august
c) octombrie-noiembrie
8. Activitatea cerbului comun are caracter preponderent:
a) diurn
b) nocturn
c) crepuscular şi auroral
9. Prădătorul cel mai important al cerbului comun este:
a) ursul
b) râsul
c) lupul
10. Care este perioada în care îşi leapadă coarnele cerbul comun, matur?
a) decembrie-ianuarie
b) septembrie-octombrie
c) februarie-martie
11. Cerbul comun năpârleşte:
a) numai primăvara
b) numai toamna
c) atât primăvara cât şi toamna
12. Dimorfismul sexual la cerbul comun este:
a) slab pronunţat
b) puternic pronunţat
c) inexistent
13. "Raza lupului" apare la:
a) cerbul comun
b) cerbul lopătar
c) căprior
14. La care dintre următoarele specii este evident dimorfismul sexual?
a) urs
b) cerb
c) lup
15. Care este perioada de fătare a ciutelor de cerb comun?
a) martie - aprilie
b) aprilie - mai
c) mai - iunie
16. Care este durata gestaţiei la ciutele de cerb comun?
a) 28 de săptămâni
b) 34 de săptămâni
c) 40 de săptămâni
17. Puiul de cerb comun cu vârsta până în 10 luni este denumit:
a) cerbulean sau junincă, după caz
b) viţel sau viţea, după caz
c) ied sau iadă, după caz
18. Ce se înţelege prin "locul de culcuş" al cerbului?
a) locul în care se ascunde în caz de pericol
b) locul unde se odihneşte şi rumegă în timpul zilei
c) locul unde doarme în timpul nopţii
19. După perioada de boncănit, cerbii bătrâni:
a) continuă să conducă cârdurile de boncănit constituite
b) se integrează în cârdurile de iernat ale cerbilor tineri
c) se retrag în locuri mai puţin accesibile unde trăiesc izolaţi
20. Ce sunt scăldătorile cerbilor?
a) mocirle în care au obiceiul de a se scălda în perioada boncănitului
b) ape curgătoare în care se răcoresc în zilele călduroase
c) lacuri alpine în care se scaldă
21. Cu ce se hrănesc natural cerbii în timpul iernii?
a) cu tuberculi
b) cu frunze uscate de arbori
c) cu lujeri, muguri, coajă de arbori
22. Apreciaţi care dintre trofeele de cerb comun prezentate este de selecţie:
a) A
b) B
c) C
23. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) lupului?
a) nr. 1
b) nr. 2
c) nr. 4
24. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) ochiului?
a) nr. 1
b) nr. 2
c) nr. 3
25. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) de gheţuri?
a) nr. 1
b) nr. 2
c) nr. 3
26. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) mijlocie?
a) nr. 1
b) nr. 2
c) nr. 3
27. Unde este situată rozeta la coarnele de cerb comun:
a) la baza prăjinei
b) la baza ramurei mijlocii
c) la baza coroanei
28. Ce se întelege prin fenomenul de homocromie la viţelul de cerb comun:
a) prezenţa petelor de culoare mai deschisă pe blană în primele 3 luni de viaţă
b) lipsa mirosului specific în primele două săptămâni de viaţă
c) faptul că nu deosebeşte culorile în primele două săptămâni de viaţă
29. Greutatea cerbului comun la apogeu este în medie de:
a) 250 kg
b) 180 kg
c) 140 kg
30. Iarna, cerbul comun are blana de culoare:
a) brun-roşcată
b) brun închis - cenuşie
c) brună, cu pete albe
31. Vara, cerbul comun are blana de culoare:
a) brun-roşcată
b) brun închis - cenuşie
c) brună cu pete albe
32. Trofeul de cerb comun atinge apogeul la:
a) 8 - 10 ani
b) 11 - 13 ani
c) 14 - 16 ani
33. Cerbii comuni intră în regres, inclusiv în privinţa trofeului, după:
a) 10-11 ani
b) 11-12 ani
c) 13-14 ani
34. Excrementele de cerb comun mascul se deosebesc de cele de ciută, în primul rând ca:
a) mărime
b) formă
c) culoare
35. Cerbul comun se întâlneşte în România:
a) de la câmpie până în golul de munte
b) doar la deal şi la munte
c) numai la munte
36. Cârdurile de cerb comun, la boncănit, sunt formate de regulă din:
a) 2-3 masculi dominanţi şi mai multe ciute
b) un mascul dominant şi mai multe ciute
c) un mascul dominant şi o ciută
37. Boncănitul la cerbul comun începe, de regulă, mai devreme la:
a) câmpie
b) deal
c) munte
38. Viţelul de cerb comun prezintă, în primele luni de viaţă, fenomenul de homocromie?
a) da
b) nu
c) doar unele exemplare
39. Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia cerb comun, deşi au o dezvoltare corporală normală?
a) suliţarii de un an şi jumătate
b) furcarii de doi ani şi jumătate
c) cerbii adulţi care au ajuns la apogeu
40. Ritualul de împerechere la cerb comun poartă denumirea de:
a) boncănit
b) gonit
c) alergat
41. Ce se întelege printr-un "cerb de 14 impar"?
a) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn mai puţin de 7 ramuri
b) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn 8 ramuri
c) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celalalt corn
42. Ce se întelege printr-un "cerb de 16 par"?
a) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn mai puţin de 8 ramuri
b) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn tot 8 ramuri
c) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celalalt corn
43. Vârsta la care coarnele cerbului lopătar ating dezvoltarea maximă este de:
a) 5 - 6 ani
b) 9 - 10 ani
c) 14 - 16 ani
44. Maturitatea sexuală a ciutei de lopătar este atinsă la vârsta de:
a) 1 an şi 5 luni
b) la 2 ani şi 3 luni
c) la 3 ani
45. Perioada de împerechere a cerbului lopătar este:
a) octombrie - noiembrie
b) august - septembrie
c) ianuarie - februarie
46. Ciuta de lopătar fată în perioada:
a) mai-iunie
b) februarie-martie
c) martie-mai
47. Biotopul favorabil cerbului lopătar îl reprezintă:
a) pădurile de răşinoase de mare întindere
b) pădurile de amestec de foioase şi răşinoase din zona montană
c) pădurile de foioase de întindere mică intercalate cu terenuri agricole din zona de şes şi coline
48. Longevitatea cerbului lopătar este de:
a) 10 - 12 ani
b) 14 - 16 ani
c) 20 - 25 ani
49. Cum este boncănitul cerbului lopătar comparativ cu cel al cerbului comun?
a) este mai puternic şi mai melodios
b) este mai intens şi mai modulat
c) este mai slab şi mai monoton
50. Cât durează gestaţia la femelele de cerb lopătar?
a) 45 de săptămâni
b) 24 de săptămâni
c) 33 de săptămâni
51. Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai puţin pretenţioasă cu privire la calitatea hranei?
a) cerb comun
b) cerb lopătar
c) căprior
52. În cazul cerbilor lopătari boncănesc:
a) numai masculii
b) atât masculii cât şi femelele
c) numai femelele
53. Cornul de cerb lopătar dezvoltat normal, poate avea cel mult
a) două ramuri şi o lopată
b) două ramuri şi două lopeţi
c) trei ramuri şi o lopată
54. Care dintre următoarele specii de cervide are coada cea mai lungă?
a) cerbul comun
b) cerbul lopătar
c) căpriorul
55. Greutatea cerbului lopătar la apogeu este în medie de:
a) 50 kg
b) 70 kg
c) 100 kg
56. Pentru cerbul lopătar din România, sunt propice biotopurile din:
a) zona de joasă altitudine
b) zona de dealuri înalte
c) zona de munte
57. La care dintre speciile de cervide este caracteristic faptul că majoritatea exemplarelor prezintă vara pete albe pe părţile laterale ale corpului şi pe spate?
a) cerbul lopătar
b) cerbul comun
c) căprior
58. Căderea coarnelor masculului de cerb lopătar cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în luna:
a) februarie
b) aprilie
c) decembrie
59. În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de lopătar?
a) Subcarpaţii Getici
b) Câmpia Olteniei
c) Câmpia de Vest
60. Durata creşterii coarnelor căpriorului este de:
a) 60 zile
b) 80 - 90
c) 120 - 130 zile
61. Căderea coarnelor masculului de căprior cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în perioada:
a) octombrie - decembrie
b) iulie - august
c) septembrie - octombrie
62. Căderea primei serii de coarne (fără rozetă) la masculul de căprior are loc de obicei în luna:
a) februarie
b) noiembrie
c) septembrie
63. Împerecherea căpriorului se desfăşoară de regula în perioada:
a) iulie - august
b) mai - iunie
c) septembrie - octombrie
64. Aprecierea vârstei căpriorului împuşcat se poate face:
a) după dentiţie
b) după mărimea copitelor
c) după greutatea craniului
65. Aprecierea vârstei căpriorului viu se poate face:
a) după forma corpului şi comportament
b) după forma şi mărimea coarnelor
c) după culoarea blănii
66. Biotopul favorabil căpriorului este reprezentat de:
a) trupuri mici de pădure din zona de câmpie şi deal
b) păduri întinse de foioase
c) păduri întinse de răşinoase
67. Longevitatea căpriorului este de aproximativ:
a) 5 ani
b) 10 ani
c) 15 ani
68. Constituirea cârdurilor de căpriori are loc în perioada:
a) martie-iunie
b) august-septembrie
c) octombrie-noiembrie
69. Prădătorii cei mai importanţi al căpriorului în zona de munte şi dealuri înalte sunt:
a) ursul şi lupul
b) şacalul şi râsul
c) lupul şi râsul
70. Prădătorii cei mai importanţi ai căpriorului în zona de câmpie sunt:
a) mistreţul şi pisica sălbatică
b) râsul şi şacalul
c) vulpea, şacalul şi câinii hoinari
71. Dimorfismul sexual la căprior este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent
72. Maximul dezvoltării coarnelor la căprior este atins la vârsta de:
a) 5 - 8 ani
b) 2 - 4 ani
c) 9 - 12 ani
73. Femela de căprior ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:
a) 2 ani
b) 3 ani
c) 1 an şi 2 luni
74. La căprior, coarnele reprezintă:
a) adaptare la condiţiile de mediu
b) malformaţie a craniului
c) caracter sexual secundar
75. La căprior, coarnele cu perucă reprezintă:
a) adaptare la condiţiile de mediu
b) malformaţie
c) caracter sexual secundar
76. La căprior, apariţia coarnelor cu perucă reprezintă efectul:
a) adaptării la condiţiile de mediu
b) castrării sau lezării testiculelor
c) lezării cilindrilor frontali
77. "Oglinda" este caracteristică blănii căpriorului în perioada de:
a) vară
b) toamnă
c) tot timpul anului
78. Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai pretenţioasă cu privire la calitatea hranei?
a) cerb comun
b) cerb lopătar
c) căprior
79. În ce perioadă a anului se mai pot împerechea femelele de căprior rămase nefecundate în perioada iulie-august?
a) în lunile septembrie - octombrie
b) în lunile octombrie - noiembrie
c) în lunile noiembrie - decembrie
80. Câţi iezi fată de obicei o femelă de căprior?
a) unul
b) doi
c) trei
81. La cât timp de la fătare iedul de căprior se poate ridica în picioare?
a) imediat
b) la 3-4 ore de la fătare
c) după câteva zile de la fătare
82. Cum se prezintă comportamentul social la căpriorul mascul?
a) este solitar de primăvara până toamna şi se grupează pe timpul iernii
b) cei tineri trăiesc în grupuri iar cei bătrâni solitari
c) toţi masculii trăiesc solitari tot timpul vieţii, numai femelele se grupează
83. Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al căpriorului?
a) este foarte pretenţios în alegerea hranei, nu paşte la rând, ci alege speciile
b) nu este pretenţios în alegerea hranei şi consumă orice vegetaţie
c) preferă să roadă lujerii speciilor foioase ca şi capra domestică
84. Vara, blana căpriorului are culoarea:
a) cenuşie
b) roşcată
c) brună
85. Activitatea căpriorului are caracter preponderent:
a) diurn
b) crepuscular
c) crepuscular şi auroral
86. În anumite regiuni, denumirea de "ţap roşu" se foloseşte popular pentru:
a) masculii de capră neagră de culoare roşcată
b) masculul căpriorului
c) masculul de capră neagră în timpul verii
87. Noţiunea de "oglindă" defineşte:
a) suprafaţa de apă pe care se odihneşte vânatul de baltă
b) pata de culoare albă, din jurul anusului la femela de căprior sau penele secundare de pe aripile raţelor
c) umbra lăsată de raţe şi gâşte, pe suprafaţa apei, la lăsarea serii
88. Care din următoarele specii nu au vezică biliară?
a) cerbul comun
b) căpriorul
c) mistreţul
89. Raportul normal între sexe la căprior este considerat:
a) 1:1
b) 1:2
c) 1:3
90. Greutatea căpriorului la apogeu este în medie de:
a) 15 kg
b) 30 kg
c) 50 kg
91. La care dintre speciile de cervide este cea mai mica diferenţă de greutate între mascul si femelă:
a) cerb comun
b) cerb lopătar
c) căprior
92. Care din următoarele specii de cervide nu se scaldă niciodată pentru deparazitare şi răcorirea corpului?
a) cerbul comun
b) cerbul lopătar
c) căpriorul
93. Perioada de gestaţie la căprioară durează în mod obişnuit:
a) 9 luni
b) 5 luni
c) 4 luni
94. În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de "căprior de câmp" (care trăieşte toată viaţa în afara pădurii)?
a) Câmpia de Vest
b) Câmpia Română
c) Podişul Dobrogei
95. Ritualul de împerechere la căprior poartă denumirea de:
a) boncănit
b) rotit
c) alergat
96. Glasul masculului de căprior poartă denumirea de:
a) brăhnit
b) behăit
c) boncănit
97. Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia căprior, deşi au o dezvoltare corporală normală?
a) suliţarii de un an
b) furcarii de doi ani
c) căpriorii adulţi care au ajuns la apogeu
98. Cornul de cărprior dezvoltat normal are:
a) două ramuri
b) trei ramuri
c) patru ramuri
99. Căderea coarnelor la femela de capră neagră are loc în perioada:
a) octombrie - decembrie
b) iulie - august
c) niciodată
100. Căderea coarnelor la masculul de capră neagră are loc în perioada:
a) octombrie - decembrie
b) iulie - august
c) niciodată
101. Împerecherea la capră neagră se desfăşoară în perioada:
a) octombrie - noiembrie
b) iulie - august
c) august - septembrie
102. Aprecierea vârstei caprei negre împuşcate se poate face:
a) după numărul inelelor anuale de pe coarne, la care se adaugă cifra 1
b) după lungimea coarnelor, la care se adaugă lungimea cepilor osoşi
c) după grosimea coarnelor, la care se adaugă grosimea cepilor osoşi
103. La masculul de capră neagră, curbura la vârf a coarnelor este de circa:
a) 120
b) 140
c) 180
104. La femela de capră neagră curbura la vîrf a coarnelor este de circa:
a) 90
b) 120 - 140
c) 180
105. La capră neagră coarnele cresc până la:
a) 5 ani
b) 10 ani
c) sfârşitul vieţii
106. La capră neagră coarnele cresc pe:
a) cilindrii frontali
b) cepi osoşi
c) prelungiri ale oaselor temporale
107. Biotopul favorabil caprei negre este reprezentat de:
a) limita altitudinală superioară a pădurii şi golul alpin
b) pădurile întinse de foioase şi răşinoase din zona de munte
c) exclusiv pe păşunile şi în stâncăriile din zona de munte
108. Longevitatea caprei negre este de:
a) 5 - 10 ani
b) 10 - 12 ani
c) 15 -20 ani
109. Comportamentul caracteristic femelei caprei negre este traiul:
a) exclusiv solitar
b) în ciopor
c) cu perechea
110. Prădătorii cei mai importanţi ai caprei negre sunt:
a) ursul şi mistreţul
b) şacalul şi vulpea
c) lupul şi râsul
111. Dimorfismul sexual la capră neagră este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent
112. La capra neagră "cornetele" reprezintă:
a) formaţiuni cornoase ce cresc din pielea capului şi îmbracă cepii osoşi
b) o continuare a craniului
c) cilindri frontali
113. Urma caprei negre este:
a) alungită, iar pintenii se imprimă doar în fugă
b) alungită, iar pintenii se imprimă totdeauna
c) lăţită, iar pintenii nu se imprimă de obicei
114. "Oglinda" este vizibilă la blana caprei negre în perioada de:
a) vară
b) toamnă
c) tot timpul anului
115. Care este culoarea caprei negre în perioada de vară?
a) brună închis
b) neagră
c) maroniu - gălbuie
116. Care este culoarea caprei negre în perioada de iarnă?
a) brună închis
b) neagră
c) gălbuie - cenuşie
117. Cele mai dezvoltate simţuri la capra neagră sunt:
a) auzul şi văzul
b) auzul şi mirosul
c) mirosul şi văzul
118. Cum se prezintă comportamentul social al caprei negre?
a) duce în general viaţă de grup
b) se grupează numai în perioada împerecherii
c) nu se grupează după maturizare, trăind izolat fiecare individ
119. La capra neagră coarnele sunt specifice:
a) doar masculilor
b) doar femelelor batrâne
c) ambelor sexe
120. Greutatea masculului de capră neagră este, de regulă, de:
a) 15-20 kg
b) 20-30 kg
c) 30-45 kg
121. Longevitatea caprei negre este apreciată la circa:
a) 10 - 15 ani
b) 15 - 20 ani
c) 20 - 30 ani
122. Capra neagră are activitate preponderent:
a) diurnă
b) aurorală şi crepusculară
c) nocturnă
123. În cea mai mare parte din an, ţapii de capră neagră, bătrâni, trăiesc:
a) solitari, cu excepţia perioadei de împerechere când vin la ciopoare
b) în ciopoare compuse din ţapi şi capre cu iezi şi tineret
c) în grup familial, compus împreună cu capra şi iedul său
124. Hrana caprei negre este constituită preponderent din:
a) licheni, graminee, lujeri şi muguri de foioase
b) lujeri şi muguri din specii de stejar
c) muşchi, lujeri de larice şi tisă, grâu, orz şi ovăz
125. După cel de-al doilea război mondial efectivele de capră neagră în România erau prezente în:
a) Carpaţii Orientali
b) Carpaţii Meridionali
c) Carpaţii Occidentali
126. În România efective de capră neagră se găsesc în prezent în:
a) Carpatii Meridionali, Occidentali şi Orientali
b) doar în Carpaţii Orientali si Meridionali
c) doar în Carpaţii Merdional şi Occidentali
127. Factorul determinant pentru un biotop favorabil caprei negre în Romînia, este:
a) altitudinea
b) prezenţa stâncăriilor greu accesibile
c) sursa de hrană naturală de bună calitate
128. Căderea coarnelor la muflon are loc în perioada:
a) octombrie - decembrie
b) iulie - august
c) niciodată
129. Împerecherea la muflon se desfăşoară în perioada:
a) octombrie - decembrie
b) martie - aprilie
c) mai - iulie
130. Aprecierea vârstei muflonului împuşcat se poate face:
a) după numărul inelelor anuale de pe coarne
b) după lungimea coarnelor
c) după grosimea coarnelor
131. La masculul de muflon coarnele sunt:
a) lungi şi spiralate
b) scurte şi îndreptate spre spate
c) lungi şi îndreptate în sus
132. La femela de muflon coarnele sunt:
a) lungi şi spiralate
b) scurte şi îndreptate spre spate
c) lungi şi îndreptate în sus
133. La muflon coarnele cresc până la:
a) 5 ani
b) 10 ani
c) sfârşitul vieţii
134. La muflon coarnele cresc pe:
a) cilindrii frontali
b) cepi osoşi
c) prelungiri ale oaselor temporale
135. Simţurile dezvoltate ale muflonului sunt:
a) doar auzul şi văzul
b) doar auzul şi mirosul
c) auzul, văzul şi mirosul
136. Activitatea muflonului are caracter preponderent:
a) diurn
b) auroral
c) crepuscular şi nocturn
137. Dimorfismul sexual la muflon este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent
138. Femela de muflon ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:
a) 1 an
b) 1,5 ani
c) 2 ani
139. La muflon, mărimea coarnelor reprezintă:
a) adaptare la condiţiile de mediu
b) malformaţie a craniului
c) caracter sexual secundar
140. Ce este cilindrul frontal?
a) anomalie rar întâlnită la capra neagră
b) partea din craniu pe care creşte cornul la cervide
c) interiorul vârfului tevii la armele cu ţevi lise
141. Dintre speciile de interes cinegetic, din familia Cervidae fac parte:
a) cerbul comun, cerbul lopătar şi capra neagră
b) cerbul lopătar, capra neagră şi căpriorul
c) cerbul comun, cerbul lopătar şi căpriorul
142. Dintre cele trei simţuri, miros, auz şi văz, care este cel mai redus în cazul mistreţului?
a) mirosul
b) auzul
c) văzul
143. Simţurile mai dezvoltate ale mistreţului sunt:
a) auzul şi văzul
b) mirosul şi auzul
c) văzul şi mirosul
144. Care din imaginile de mai jos reprezintă urma tipar, la mers liniştit, a mistreţului?
a) A
b) B
c) C
145. Care urme tipar sunt mai mari la mistreţ?
a) urmele tipar ale membrelor anterioare
b) urmele tipar ale membrelor posterioare
c) nu există deosebiri de mărime între urme
146. Există deosebiri între mărimea urmelor mistreţului şi mărimea urmelor porcului domestic?
a) da, la mistreţ, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare
b) da, la porcul domestic, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare
c) nu există deosebiri între mărimea urmelor celor două specii
147. În România, biotopul favorabil mistreţului este reprezentat de:
a) pădurile de răşinoase
b) pădurile întinse de foioase
c) stepa
148. Formarea cârdurilor de mistreţi se realizează în luna:
a) martie
b) august
c) noiembrie
149. Activitatea mistreţului în căutarea hranei are caracter preponderent:
a) auroral
b) nocturn
c) diurn
150. Prin ce se manifestă dimorfismul sexual la mistreţul cu vârsta peste doi ani?
a) culoarea părului
b) forma corpului şi mărimea colţilor armă
c) lungimea corpului
151. Hrana mistreţului este de origine:
a) animală şi vegetală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală
152. La ce vârstă ating dimensiunile maxime colţii mistreţului?
a) la 4 - 6 ani
b) la 7 - 10 ani
c) la 15 ani
153. La ce vârstă încep să se tocească colţii armă ai mistreţului mascul?
a) la 12 - 14 luni
b) la 16 - 18 luni
c) la 20 - 22 luni
154. La mistreţ, colţii armă sunt reprezentaţă de:
a) o malformaţie a maxilarului inferior
b) caninii de pe maxilarul inferior
c) caninii de pe maxilarului superior
155. Colţii ascuţitori ai mistreţului cresc pe:
a) maxilarul inferior
b) maxilarul superior
c) ambele maxilare
156. Împerecherea mistreţului se desfăşoară de regulă în perioada:
a) iulie - august
b) august - septembrie
c) octombrie - decembrie
157. Aprecierea vârstei mistreţului împuşcat, cu vârsta sub doi ani şi jumătate, se poate face:
a) după dentiţie
b) după mărimea copitelor
c) după colţi
158. Aprecierea vârstei mistreţului mascul împuşcat, cu vârsta mai mare de doi ani şi jumătate, se poate face:
a) după greutate
b) după mărimea copitelor
c) după colţi
159. Longevitatea mistreţului este de:
a) 4-5 ani
b) 7-8 ani
c) peste 10 ani
160. Gestaţia la mistreţ este de:
a) 10 săptămâni
b) 14 săptămâni
c) 16-17 săptămâni
161. Vierii solitari se alătură ciurdelor pe perioada:
a) martie-aprilie
b) august-septembrie
c) octombrie-ianuarie
162. La ce vârstă atinge mistreţul în condiţii normale maturitatea sexuală?
a) în al doilea an de viaţă
b) în primul an de viaţă
c) la vârsta de trei ani
163. Cât timp durează gestaţia la femelele de mistreţ?
a) între 90 şi 100 zile
b) între 140 si 150 zile
c) între 115 - 120 zile
164. Omul poate fi atacat de mistreţ în următoarele situaţii:
a) când mistreţul este rănit
b) când mistreţul este deranjat la locurile de hrănire
c) când mistreţul este deranjat la locurile de odihnă
165. Cum se deosebeşte cel mai uşor urma mistreţului de cea de cerb comun?
a) după formă
b) după mărime
c) după imprimarea laterală a pintenilor, la mistreţ
166. Ciurda de mistreţi este condusă de:
a) perechea conducătoare
b) vierul cel mai bătrân
c) scroafa cea mai în vârstă
167. Greutatea vierilor de mistreţ poate depăşi în mod excepţional:
a) 200 kg
b) 300 kg
c) 400 kg
168. Mistreţii se scaldă cu plăcere în:
a) ape curate stătătoare
b) ape curate curgătoare
c) mocirlă
169. Dintre cele trei specii, urs, lup şi râs, precizaţi care afectează cel mai puternic efectivele de mistreţ:
a) ursul
b) lupul
c) râsul
170. Fenomenul de homocromie se manifestă la purceii de mistreţ prin:
a) dungi longitudinale pe blană, mai deschise la culoare
b) dungi transversale pe blană, mai închise la culoare
c) pete pe blană, mai deschise la culoare
171. Care dintre speciile de mai jos se pot încrucişa şi pot da naştere la pui viabili?
a) mistreţul cu porcul domestic
b) vulpea cu câinele domestic
c) iepurele de câmp cu iepurele de casă
172. Câte specii de urs există în libertate în România?
a) o specie
b) două specii
c) trei specii
173. Activitatea ursului are caracter preponderent:
a) auroral
b) nocturn
c) diurn
174. Dintre cele trei simţuri miros, auz şi văz, precizaţi care sunt mai dezvoltate la urs:
a) miros şi auz
b) auz şi văz
c) văz şi miros
175. Dintre cele trei simţuri miros, auz şi văz, precizaţi care este mai slab dezvoltat la urs:
a) miros
b) auz
c) văz
176. Biotopul favorabil ursului este reprezentat de:
a) pădurile de mare întindere, din zona de dealuri înalte şi munte
b) pădurile de mică întindere, din zona de câmpie, cu surse de hrană
c) stâncăriile din golul alpin
177. Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale:
a) doar sănătoase
b) doar slabe, bolnave, rănite
c) sănătoase, slabe, bolnave, rănite
178. Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale:
a) doar sălbatice
b) doar domestice
c) sălbatice şi domestice
179. Dimorfismul sexual la urs este:
a) mediu pronunţat
b) puternic pronunţat
c) inexistent
180. Care din imaginile de mai jos reprezintă urma pârtie a ursului?
a) A
b) B
c) C
181. Cum se prezintă comportamentul de hrănire al ursului?
a) este omnivor dar în hrana lui predomină elementele vegetale
b) este omnivor dar în hrana lui predomină elemente de origine animală
c) este carnivor dar în lipsa cărnii consumă şi produse vegetale
182. Ursul obişnuieşte să pască iarbă?
a) da, primăvara şi toamna
b) nu, pentru că dentiţia lui nu este adaptată hrănirii prin păşunat
c) nu, pentru că este omnivor şi consumă doar fructe, seminţe şi uneori carne
183. Urma tipar a ursului se aseamănă ca formă cu urma:
a) câinelui enot
b) lupului
c) viezurelui
184. Longevitatea ursului este de circa:
a) 13 - 15 ani
b) 16 - 19 ani
c) peste 20 de ani
185. La ce vârstă atinge ursoaica maturitatea sexuală?
a) la vârsta de doi ani
b) la vârsta de trei ani
c) la vârsta de patru ani
186. Cât durează gestaţia la femela de urs?
a) între şapte şi opt luni
b) între zece şi unsprezece luni
c) între cinci si şase luni
187. Puii de urs cântăresc la naştere:
a) 400-500 gr
b) 1-2 kg
c) cca 3-35 kg
188. Câţi pui fată de regulă femela de urs?
a) 2 pui
b) 1 pui
c) 3 pui
189. La ce vârstă devin independenţi puii de urs?
a) la 8 - 9 luni (sfârşitul primei toamne din viaţa lor)
b) după ce încep să vadă şi pot să se deplaseze singuri
c) la 1,5 -2 ani când ursoaica se împerechează din nou
190. Care este perioada de împerechere la urs?
a) mai - iunie
b) august - septembrie
c) septembrie - octombrie
191. Ursul îşi amenajează pentru odihna de iarnă:
a) vizuină
b) bârlog
c) culcuş
192. Împerecherea la urs are loc de regulă în lunile:
a) februarie-martie
b) mai-iunie
c) iulie-august
193. Ursoaica fată, de regulă:
a) în fiecare an
b) din doi în doi ani
c) din trei în trei ani
194. În hrana naturală a ursului predomină?
a) fructele şi seminţele
b) carnea
c) iarba şi furnicile
195. Lupii atacă omul?
a) niciodată
b) doar în cazuri de excepţie, unele exemplare rănite, imobilizate în capcane ori altfel strâmtorate încât să nu poată evită confruntarea cu omul
c) doar iarna când sunt reuniţi în haite numeroase şi flămânde
196. Lupul mascul ajută femela la hrănirea puilor?
a) nu
b) da
c) numai în mod excepţional
197. Haita de lupi este condusă de:
a) masculul dominant
b) femela cea mai în vârstă
c) perechea conducătoare
198. Gestaţia lupoaicei durează:
a) 9 săptămâni
b) 36 săptămâni
c) 8-9 luni
199. Simţurile mai dezvoltate ale lupului sunt:
a) gust şi văz
b) miros şi auz
c) văz şi pipăit
200. Lupul este un carnivor cu o greutate de:
a) 10 - 15 kg - excepţional mai mult
b) 15 - 20 kg - excepţional mai mult
c) 25 - 50 kg - excepţional mai mult
201. În România, biotopul favorabil al lupului este reprezentat de:
a) terenurile agricole din zona de câmpie
b) pădurile din zona de dealuri şi munte
c) golul alpin
202. Care este condiţia prioritară în alegerea locului în care lupoaica fată?
a) să fie apărat de intemperii şi de insolaţie
b) să fie îndepărtat de localităţi şi activitatea factorului antropic
c) să aibă în apropiere apă de băut pentru pui
203. Sub ce formă este oferită carnea puilor de lup de către părinţi?
a) proaspătă
b) semidigerată, prin regurgitare
c) premărunţită prin masticare de către lupoaică
204. Până la ce viteză maximă poate ajunge lupul când aleargă după pradă?
a) până la 55 - 60 km/h
b) până la 40 - 45 km/h
c) până la 75 - 85 km/h
205. Regimul alimentar al lupului este:
a) specializat, întrucât lupul vânează numai mamifere mari
b) specializat întrucât lupul vânează numai mamifere mici
c) variat întrucât lupul consumă animale mari şi mici cât şi fructe
206. Cât timp rezistă nemâncat lupul?
a) rezistă şi o săptămână, dar când ajunge la pradă mănâncă 10-15 kg
b) rezistă doar 1-2 zile întrucât nu poate mânca mult odată
c) rezistă şi 3 săptămâni dacă a mâncat o cantitate mare de hrană
207. Activitatea lupului, în căutarea hranei, are caracter preponderent:
a) auroral
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn
208. Dimorfismul sexual la lup este:
a) slab pronunţat
b) puternic pronunţat
c) pronunţat
209. Dintre speciile de animale, oaie, cerb comun şi câine, lupul preferă carnea de:
a) oaie
b) cerb comun
c) câine
210. Pentru a se hrăni, lupul vânează:
a) doar animale sănătoase
b) doar animale slabe, bolnave, rănite
c) animale sănătoase, slabe, bolnave, rănite
211. Hrana de origine animală a lupului constă în:
a) doar animale pe care le vânează
b) animale pe care le vânează şi cadavre de animale
c) doar cadavre de animale
212. Urma-tipar a lupului se deosebeşte uşor de cea de câine de talie mare, prin:
a) mărime
b) forma eliptică, mai alungită
c) imprimarea mai depărtată a unghiilor de la degetele mediane
213. Urma-pârtie a lupului se deosebeşte de cea a unui câine de talie mare, prin:
a) dispunerea rectilinie a urmelor
b) dispunerea în zig-zag a urmelor
c) pasul evident mai mare
214. Fenomenul de canibalism se manifestă la specia lup?
a) nu
b) da, lupii răniţi sau bătrâni sunt sfâşiaţi şi devoraţi de semenii lor
c) da, între părinţi şi pui
215. Care din imaginile de mai jos reprezintă urmă pârtie a lupului?
a) A
b) B
c) C
216. Urma lupului se aseamănă mai mult ca formă si mărime cu urma:
a) câinelui de talie mare
b) bursucului
c) pisicii sălbatice
217. Longevitatea lupului este de circa:
a) 7 - 9 ani
b) 10 - 12 ani
c) 15 - 20 ani
218. Sub aspectul comportamentului social, lupul trăieşte:
a) preponderent în grup familial
b) preponderent solitar
c) în perechi
219. Intr-o haită de lupi se împerechează într-un ciclu de reproducere:
a) femela dominant cu masculul dominant
b) toate femelele mature sexual cu masculul dominant
c) toate exemplarele mature sexual
220. Urmaşii rezultaţi din încrucişarea lupului cu câinele domestic sunt:
a) fertili
b) sterili
c) nu se încucişează
221. Câţi pui fată femela râsului?
a) 5 - 6 sau chiar mai multi
b) 2 - 4
c) 1
222. La ce vârstă devin independenţi puii de râs?
a) la câteva zile după ce încep să vadă şi pot să meargă
b) la 9 luni
c) la doi ani când sunt abandonaţi de mama lor
223. Râşii trăiesc:
a) în haită
b) în grup familial
c) solitar, exceptând femela cu pui sub un an
224. Împerecherea la râşi are loc în lunile:
a) decembrie-ianuarie
b) februarie-martie
c) iulie-august
225. Râsul prezintă gheare:
a) retractile
b) neretractile
c) semiretractile
226. Biotopul favorabil râsului este reprezentat de:
a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie
b) păduri de mare întindere, liniştite, din zona de deal şi munte
c) zonele împădurite, din apropierea aşezărilor omeneşti
227. Râsul se caţără în arbori?
a) nu, indiferent de situaţie
b) da, pentru odihnă, apărare sau atac asupra prăzii
c) da, doar pentru odihnă
228. Activitatea râsului are caracter preponderent:
a) auroral
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn
229. Dimorfismul sexual la râs este:
a) slab pronunţat
b) puternic pronunţat
c) pronunţat
230. Hrana râsului este de origine:
a) animală şi vegetală
b) vegetală
c) animală
231. Simţurile dezvoltate ale râsului sunt:
a) numai auzul
b) numai mirosul
c) auzul, văzul şi mirosul
232. Ce specie de interes cinegetic este prezentată în imaginea de mai jos:
a) pisică sălbatică
b) râs
c) jder de piatră
233. După formă, urma râsului se aseamănă cu urma:
a) câinelui
b) jderului
c) pisicii sălbatice
234. Pentru a se hrăni, râsul vânează:
a) numai animale de talie mare
b) numai animale de talie mică
c) animale de talie mare şi animale de talie mică
235. Râsul se hrăneşte cu:
a) exclusiv animale pe care le vânează
b) animale pe care le vânează şi uneori cu cadavre de animale
c) exclusiv cadavre de animale
236. Longevitatea râsului este de aproximativ:
a) 18 ani
b) 10 ani
c) 5 ani
237. În ce perioadă a anului are loc împerecherea la pisica sălbatică?
a) în lunile februarie-martie
b) în lunile aprilie-mai
c) în lunile noiembrie- decembrie
238. Cât durează gestaţia la pisica sălbatică?
a) şapte săptămâni
b) nouă săptămâni şi jumătate
c) cinci săptămâni
239. Motanul sălbatic participă la creşterea puilor?
a) nu
b) da, când puii au depăşit 30-40 zile
c) da, în situaţia în care pisica mamă moare
240. Câţi pui fată, de regulă, pisica sălbatică?
a) 1 - 2
b) 2 - 4
c) 6 -8
241. Sub aspectul comportamentului social, masculul de pisic[ sălbatică trăieşte:
a) exclusiv solitar
b) în familie
c) individual, masculul stă cu femela numai în timpul împerecherii
242. Care este principalul duşman al pisicii sălbatice în zona de munte?
a) lupul
b) râsul
c) ursul
243. La ce vârstă devin independenţi puii de pisică sălbatică?
a) la vârsta de 3 săptămâni
b) la vârsta de 5-6 săptămâni
c) la vârsta de 3 luni
244. Din ce este constituită hrana de bază a pisicii sălbatice?
a) fazani şi iepuri
b) şoareci şi păsări
c) insecte, broaşte, şopârle
245. Hrana pisicii sălbatice este de origine:
a) animală
b) vegetală
c) vegetală şi animală
246. Activitatea pisicii sălbatice are caracter preponderent:
a) crepuscular şi nocturn
b) auroral şi diurn
c) diurn şi crepuscular
247. Pisica sălbatică are coada:
a) groasă, boantă, cu inele de culoare închisă
b) groasă cu inele de culoare albă
c) subţire cu un colorit uniform maroniu
248. Ce specie din fauna României este reprezentată în imagine?
a) pisică domestică
b) pisică sălbatică
c) râs
249. Noţiunea de dimorfism sexual defineşte:
a) raportul între sexe
b) deosebirea morfologic evidentă între mascul şi femelă
c) incapacitatea femelei de a avea progenituri
250. Ce înţelegeţi prin "perioada de rut" la animale?
a) perioada de împerechere
b) perioada de fătare
c) perioada de năpârlire
251. Care din următoarele specii poate atinge cea mai mare greutate:
a) pisica sălbatică
b) dihorul
c) jderul
252. Biotopul favorabil iepurelui de vizuină îl reprezintă:
a) terenurile uscate, calde, în pantă, cu vegetaţie arbustivă
b) malurile apelor unde îşi sapă galerii
c) păduri întinse de foioase
253. Iepurele de vizuină trăieşte:
a) în colonii
b) solitar
c) în familii
254. Împerecherea vulpii are loc în perioada:
a) noiembrie-decembrie
b) ianuarie - februarie
c) martie-aprilie
255. Gestaţia vulpii este de:
a) aproximativ 4-5 săptămâni
b) aproximativ 7-8 săptămâni
c) aproximativ 10-11 săptămâni
256. Vulpea năpârleşte:
a) numai primăvara
b) numai toamna
c) atât primăvara cât şi toamna
257. Vulpea fată, de regulă:
a) 1-2 pui
b) 4-5 pui
c) 7-8 pui
258. Cât timp sunt alăptaţi puii de vulpe?
a) timp de 3-4 luni
b) timp de 6 luni
c) timp de 8 luni
259. Sporul anual la vulpe, la vârsta maturităţii este:
a) între 50% şi 100%,
b) între 100% şi 150%
c) peste 200%
260. Hrana vulpii este de natură:
a) exclusiv animală
b) animală şi vegetală
c) exclusiv vegetală
261. Pentru creşterea puilor şi pentru odihnă, vulpea amenajează sau foloseşte:
a) scorburi de arbori bătrâni
b) vizuini în pământ
c) culcuşuri din frunze şi crengi la nivelul solului
262. Simţurile cele mai dezvoltate ale vulpii sunt:
a) văzul şi pipăitul
b) auzul şi mirosul
c) mirosul şi pipăitul
263. Vulpile mature trăiesc în perioada de toamnă:
a) în familii
b) în perechi
c) individual
264. Longevitatea vulpii este de:
a) 5 - 7 ani
b) 10 - 12 ani
c) 18 - 20 ani
265. Activitatea vulpii are caracter preponderent:
a) auroral
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn
266. Cum procedează vulpea cu pui, dacă se simte ameninţată?
a) îi mută în altă vizuină
b) apară puii şi vizuina
c) fuge abandonând puii şi părăsindu-şi vizuina
267. Urma-pârtie a vulpii este dispusă:
a) rectiliniu
b) uşor în zig-zag
c) evident în zig-zag
268. Vulpea marchează teritoriul prin:
a) depozite de fecale, dar pe limita teritoriului
b) urinare şi depunerea fecalelor pe ridicături şi alte locuri vizibile
c) gropi săpate în apropierea vizuinilor
269. Hrana de bază a vulpii o constituie:
a) iepurii şi fazanii
b) fazanii şi potârnichile
c) rozătoarele mici
270. Vulpea naşte o singură dată pe an, câte:
a) 2-3 pui
b) 4-5 pui
c) 8-10 pui
271. Longevitatea şacalului este de:
a) 12 - 14 ani
b) 6 - 8 ani
c) 20-22 ani
272. Hrana şacalului este de origine:
a) animală şi vegetală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală
273. Sub aspectul comportamentului social, şacalul este:
a) un animal sociabil
b) este sociabil doar în perioada de reproducere
c) este sociabil doar în perioada creşterii puilor
274. Precizaţi care din următoarele specii are talia cea mai mare:
a) vulpea
b) şacalul
c) câinele enot
275. Activitatea câinelui enot are caracter preponderent:
a) auroral
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn
276. Hrana câinelui enot este de origine:
a) animală şi vegetală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală
277. Biotopul preferat de câinele enot este reprezentat de:
a) pădurile întinse din zona de deal
b) pădurile întinse din zona de munte
c) pădurile din apropierea apelor şi stufărişurile
278. Activitatea viezurelui are caracter preponderent:
a) auroral
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn
279. Hrana viezurelui este de origine:
a) animală şi vegetală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală
280. Biotopul preferat al viezurelui este reprezentat de:
a) pădurile de foioase de deal şi câmpie
b) terenurile cu apa freatică aproape de suprafaţă
c) pădurile de răşinoase
281. Comportamentul viezurelui în timpul iernii este caracterizat de:
a) căutarea hranei în pădure
b) somnul de iarnă
c) căutarea hranei în stufărişuri
282. Femela de viezure fată, de regulă, în luna:
a) februarie
b) martie
c) aprilie
283. Câţi pui fată femela viezurelui?
a) 3-5
b) 1-2
c) 6-8
284. Ce este caracteristic în comportamentul de hrănire al viezurelui?
a) are dentiţie de carnivor se hrăneşte ca un omnivor
b) este exclusiv carnivor
c) este exclusiv ierbivor
285. Ce este caracteristic în procesul de reproducere al viezurelui?
a) are două perioade de împerechere pe an
b) în gestaţia femelei există o perioadă de latenţă
c) femela fată doar din doi în doi ani
286. Viezurele îşi amenajează pentru odihnă:
a) vizuină
b) bârlog
c) culcuş
287. Care dintre următoarele mamifere de interes vânătoresc prezintă picioarele anterioare adaptate vizibil pentru săpat vizuini:
a) vulpea şi şacalul
b) câinele enot şi jderul de copac
c) viezurele şi jderul de piatră
288. Viezurele mai este cunoscut sub denumirea de:
a) câine - jder
b) bursuc cu barbă
c) bursuc
289. Culoarea predominantă a blănii de viezure este:
a) brună
b) cenuşie
c) gălbui-roşcată
290. Se poate aprecia vârsta viezurelui împuşcat?
a) da, după culoarea care se deschide cu vârsta
b) da, după tocirea dentiţiei
c) foarte dificil, după starea de îngrăşare
291. Biotopul favorabil vidrei este reprezentat de:
a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie
b) apele curgătoare şi stătătoare şi zonele limitrofe
c) pădurile de mare întindere, situate în zona de deal
292. Activitatea vidrei are caracter preponderent:
a) auroral
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn
293. Dimorfismul sexual la vidră este:
a) pronunţat
b) puternic pronunţat
c) slab pronunţat
294. Hrana vidrei este de origine:
a) animală şi vegetală
b) vegetală
c) animală
295. Care din imaginea alăturată reprezintă vidra?
a) A
b) B
c) C
296. Caracteristica urmei tipar a vidrei este:
a) imprimarea a patru degete
b) imprimarea membranei interdigitale care uneşte degetele
c) imprimarea pintenului
297. Biotopul favorabil nurcii este reprezentat de:
a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie
b) împrejurimile apelor curgătoare şi stătătoare
c) pădurile de mare întindere, liniştite
298. Activitatea nurcii are caracter preponderent:
a) auroral
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn
299. Hrana nurcii este de origine:
a) animală şi vegetală
b) vegetală
c) animală
300. Hrana jderilor este de natură:
a) exclusiv animală
b) exclusiv vegetală
c) animală şi vegetală
301. Activitatea jderilor are caracter preponderent:
a) diurn
b) crepuscular şi nocturn
c) auroral şi diurn
302. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de piatră?
a) A
b) B
c) C
303. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de copac?
a) A
b) B
c) C
304. Biotopul jderului de copac este reprezentat de:
a) pădurile bătrâne de mare întindere
b) zona de stepă
c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti
305. Biotopul jderului de piatră este reprezentat de:
a) pădurile bătrâne de mare întindere
b) zona de stepă
c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti
306. Biotopul dihorului comun este reprezentat de:
a) pădurile bătrâne de mare întindere
b) zona de stepă
c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti
307. Hrana dihorului comun este de natură:
a) exclusiv animală
b) exclusiv vegetală
c) animală şi vegetală
308. Deosebirea între jderul de copac şi cel de piatră se face cel mai uşor după:
a) lungimea cozii
b) culoarea generala a corpului
c) forma şi culoarea petei de pe piept
309. Jderii prezintă gheare retractile?
a) da
b) nu
c) numai jderii de copac
310. Jderul de piatră se mai numeşte:
a) câine-jder
b) jder de scorbură
c) beică
311. Simţurile iepurelui de câmp, mai dezvoltate, sunt:
a) auzul şi văzul
b) auzul şi mirosul
c) văzul şi mirosul
312. Simţul iepurelui de câmp, mai redus, este reprezentat de:
a) miros
b) auz
c) văz
313. În România, biotopul favorabil iepurelui de câmp este reprezentat de:
a) pădurile de răşinoase
b) trupuri mici de pădure, alternând cu culturi agricole
c) zona alpină
314. Activitatea iepurelui de câmp în căutarea hranei are caracter:
a) auroral
b) nocturn
c) diurn
315. Dimorfismul sexual la iepurele de câmp este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent
316. Hrana iepurelui de câmp este de origine:
a) animală şi vegetală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală
317. Gestaţia la iepurele de câmp este de circa:
a) 42 - 43 zile
b) 50 - 52 zile
c) 58 - 60 zile
318. Prădătorii cei mai importanţi ai iepurelui de câmp sunt:
a) şacalul, vulpea şi câinii hoinari
b) râsul, şacalul şi lupul
c) şacalul, mistreţul şi râsul
319. Care este metoda practică de stabilire a vârstei iepurelui?
a) după culoarea părului
b) după proeminenţa osoasă de pe piciorul anterior
c) după mărimea corporală
320. Care este vârsta la care iepurele de câmp ajunge la maturitate sexuală?
a) 4-5 luni
b) 7-8 luni
c) 10-11 luni
321. Cum arată şi cum se comportă puii de iepure de câmp la fătare?
a) au corpul acoperit cu păr, ochii deschişi şi sunt vioi
b) sunt lipsiţi de păr, ochii închişi şi nu se deplasează în prima săptămână
c) au corpul acoperit parţial cu păr, ochii închişi şi sunt vioi
322. Care este perioada de împerechere a iepurelui de câmp?
a) din ianuarie până în august
b) din aprilie până în mai
c) din martie până în iunie
323. Iepurele de câmp vieţuieşte:
a) singuratic
b) în grupuri familiale
c) în cupluri
324. Arealul iepurelui de câmp se circumscrie:
a) doar zonelor de câmpie
b) doar zonelor de câmpie şi de deal
c) întregului spaţiu productiv cinegetic, din zonele de câmpie, deal şi munte
325. Iepuroaicele de câmp fată:
a) o dată pe an
b) de 3-4 ori pe an
c) de 4-5 ori pe an
326. Femela iepurelui de câmp fată de regulă un număr de:
a) 2-4 pui
b) 6-7 pui
c) 8-10 pui
327. La care specie de interes cinegetic urmele membrelor posterioare se imprimă în faţa urmelor membrelor anterioare, când animalul fuge?
a) căprior
b) vulpe
c) iepure de câmp
328. Sub aspectul comportamentului social, marmota trăieşte:
a) singuratică
b) în perechi
c) în colonii
329. În perioada de iarnă, marmota:
a) hibernează
b) este activă, pe seama proviziilor strânse în vizuină
c) este activă şi se hrăneşte în zilele însorite, când iese afară pentru micţiune
330. Hermelina se deosebeşte de nevăstuică vara, prin faptul că prezintă:
a) coloraţie roşcată-cafenie
b) pată alburie pe abdomen
c) coloraţie neagră a vârfului cozii
331. Iarna, de la distanţă, nevăstuica poate fi deosebită de hermelină?
a) nu
b) da, după culoare
c) da, după mărimea corpului
332. Care din imaginea alăturată reprezintă hermelina?
a) A
b) B
c) C
333. Hârciogul trăieşte, de regulă, în:
a) câmpul agricol cultivat
b) tufişuri şi crânguri
c) zăvoaie, stufărişuri şi plauri
334. Hârciogul se adăposteşte în:
a) platforme plutitoare amenajate pe apă
b) vizuini săpate aproximativ orizontal în diguri şi maluri
c) vizuini verticale săpate în câmp deschis
335. Care este elementul morfologic caracteristic cozii castorului?
a) este turtită dorso-ventral lipsită de păr
b) este turtită dorso-ventral acoperită de păr
c) este turtită bilateral acoperită cu păr
336. Care este elementul morfologic caracteristic membrelor castorului?
a) prezintă membrană interdigitală la toate membrele
b) prezintă membrană interdigitală la membrele anterioare
c) prezintă membrană interdigitală la membrele posterioare
337. Castorul îşi amenajează adăpostul în:
a) malurile cursurilor de apă
b) scorburile arborilor aflaţi pe marginea cursurilor de apa
c) în terenuri aflate în afara zonei inundabile
338. În România castorul este prezent în:
a) râurile Olt şi Mureş şi afluenţii acestora
b) Delta Dunării
c) nu trăieşte în libertate
339. Bizamul este un animal:
a) acvatic
b) terestru
c) semiacvatic
340. Hrana bizamului este:
a) exclusiv animală
b) vegetală şi animală
c) exclusiv vegetală
341. Care din următoarele specii prezintă membrană interdigitală?
a) viezurele
b) lapinul
c) bizamul
342. Păsările, oaspeţi de vară în România, cuibăresc:
a) în România
b) în ţările nordice
c) în ţările sudice
343. Păsările, oaspeţi de iarnă în România, cuibăresc:
a) în România
b) în ţările nordice
c) în ţările sudice
344. Remigele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
a) menţin directia
b) zboară
c) păstrează temperatura corpului
345. Rectricele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
a) menţin direcţia
b) zboară
c) păstrează temperatura corpului
346. Tectricele păsărilor servesc pentru:
a) menţinerea direcţiei
b) acoperirea aripilor
c) formarea "oglinzii"
347. Sacii aerieni, aflaţi în legătură directă cu plămânii păsărilor, servesc în principal pentru:
a) izolare termică a organelor interne
b) plutire mai uşoară în timpul zborului
c) mărirea capacităţii de respiraţie a plămânilor
348. Păsările din speciile de interes cinegetic au:
a) 5 degete
b) 4 degete
c) 3 degete
349. Poartă denumirea de sarsele următoarele specii de raţe sălbatice:
a) raţa mică şi raţa cârâitoare
b) raţa moţată şi raţa cu ciuf
c) raţa mare şi raţa pestriţă
350. La raţa mare dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent
351. La raţa mare, năpârlirea se produce:
a) la ambele sexe deodată
b) mai întâi la femele şi apoi la masculi
c) mai întâi la masculi şi apoi la femele
352. La raţa mare "oglinda" este:
a) galbenă
b) albă
c) albastru-violetă
353. Raţa mare este, de regulă, specie:
a) poligamă
b) monogamă
c) rareori monogamă
354. Hrana raţei mari este de origine:
a) exclusiv vegetală
b) exclusiv animală
c) animală şi vegetală
355. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mare?
a) A
b) B
c) C
356. La raţa cârâitoare dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent
357. Raţa cârâitoare este specie:
a) exclusiv sedentară
b) oaspete de vară
c) sedentară şi oaspete de iarnă
358. La raţa cârâitoare "oglinda" este:
a) slab pronuţată la femele
b) inexistentă la mascul
c) asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe
359. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cârâitoare?
a) A
b) B
c) C
360. La raţa mică dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent
361. La raţa mică "oglinda" este:
a) slab pronunţată la femele
b) inexistentă la mascul
c) colorată identic la mascul şi la femelă
362. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mică?
a) A
b) B
c) C
363. Raţa mică este specie:
a) de pasaj şi oaspete de iarnă
b) sedentara
c) oaspete de vară
364. La raţa fluierătoare dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent
365. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa fluierătoare?
a) A
b) B
c) C
366. La raţa suliţar dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent
367. Raţa suliţar este specie:
a) sedentară
b) de pasaj
c) oaspete de vară
368. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa suliţar?
a) A
b) B
c) C
369. La raţa lingurar dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent
370. La raţa lingurar "oglinda" este:
a) slab pronuţată la femele
b) inexistentă la mascul
c) colorată identic la mascul si la femelă
371. Raţa lingurar este specie:
a) de pasaj şi oaspete de vară
b) oaspete de iarnă
c) sedentară
372. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa lingurar?
a) A
b) B
c) C
373. La raţa cu cap castaniu dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent
374. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap castaniu?
a) A
b) B
c) C
375. La raţa moţată dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent
376. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa moţată?
a) A
b) B
c) C
377. La raţa pestriţă dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent
378. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa pestriţă?
a) A
b) B
c) C
379. Raţa pestriţă este specie:
a) oaspete de vară şi pasaj
b) oaspete de iarnă
c) sedentară
380. Raţa sunătoare este specie:
a) sedentară şi oaspete de vară
b) de pasaj şi oaspete de iarnă
c) sedentară
381. La raţa sunătoare dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent
382. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa sunătoare?
a) A
b) B
c) C
383. Raţa cu cap negru este specie:
a) exclusiv sedentară
b) oaspete de iarnă
c) oaspete de vară
384. La raţa cu cap negru dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent
385. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap negru?
a) A
b) B
c) C
386. La gâsca de vară dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) puternic pronuntat
387. Gâsca de vară este specie:
a) poligamă
b) monogamă
c) rareori monogamă
388. Gâsca prezintă ca adaptare pentru înot:
a) membrană interdigitală
b) lobi digitali
c) degete lungi
389. Care este cea mai mare gâscă sălbatică întâlnită în România?
a) gâsca de vară
b) gâsca de semănătură
c) gârliţa mare
390. Gâsca de vară este specie:
a) sedentară
b) de pasaj şi oaspete de vară
c) oaspete de iarnă
391. La gâsca de vară năpârlirea începe în luna:
a) aprilie
b) iunie
c) septembrie
392. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de vară?
a) A
b) B
c) C
393. Gâsca de semănătură este specie:
a) sedentară
b) de pasaj
c) oaspete de vară
394. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de semănătură?
a) A
b) B
c) C
395. Gârliţa mare este specie:
a) sedentară
b) de pasaj şi oaspete de iarna
c) oaspete de vară
396. Care este deosebirea între gârliţa mare şi gârliţa mică:
a) petele negre de pe burtă la gârliţa mare
b) ciocul mai gălbui la gârliţa mică
c) pata albă de pe frunte extinsă până deasupra ochiului şi un cerc galben în jurul ochiului la gârliţa mică
397. Care din imaginile de mai jos reprezintă gârliţa mare?
a) A
b) B
c) C
398. Găinuşa de baltă este specie:
a) sedentară
b) sedentară şi oaspete de iarnă
c) oaspete de vară
399. Care din imaginile de mai jos reprezintă cormoranul mare?
a) A
b) B
c) C
400. Becaţina comună este specie:
a) de pasaj
b) oaspete de vară
c) sedentară
401. Care din imaginile de mai jos reprezintă becaţina comună?
a) A
b) B
c) C
402. Sitarul de pădure este specie:
a) de pasaj şi oaspete de vară
b) oaspete de iarnă
c) sedentară
403. Care din imaginile de mai jos reprezintă sitarul de pădure?
a) A
b) B
c) C
404. Cocârlia de câmp este specie:
a) oaspete de vara şi de pasaj
b) oaspete de iarnă
c) sedentară
405. Care din imaginile de mai jos reprezintă ciocârlia de câmp?
a) A
b) B
c) C
406. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de iarnă (cocoşarul)?
a) A
b) B
c) C
407. Sturzul de iarnă (cocoşarul) este specie:
a) de pasaj
b) oaspete de iarnă şi sedentară
c) oaspete de vară
408. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de vâsc?
a) A
b) B
c) C
409. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul viilor?
a) A
b) B
c) C
410. Porumbelul gulerat este specie:
a) eratică
b) oaspete de vară şi de pasaj
c) sedentară
411. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul gulerat?
a) A
b) B
c) C
412. Porumbelul de scorbură este specie:
a) eratică
b) oaspete de vara si de pasaj
c) sedentară
413. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul de scorbură?
a) A
b) B
c) C
414. Porumbelul gulerat se mai numeşte:
a) porumbel popesc
b) porumbel de scorbură
c) porumbel de stâncă
415. Porumbelul de scorbură se mai numeşte:
a) porumbel popesc
b) porumbel gulerat
c) golumb
416. Porumbelul gulerat îşi amenajează cuibul în:
a) arbori, situaţi în crânguri şi păduri
b) arbori izolaţi
c) poduri de clădiri părăsite
417. Porumbeii sălbatici sunt specii:
a) sedentare
b) migratoare
c) eratice
418. Turturica este specie:
a) oaspete de iarnă
b) oaspete de vară
c) sedentară
419. Care din imaginile de mai jos reprezintă turturica?
a) A
b) B
c) C
420. Guguştiucul este specie:
a) oaspete de iarnă
b) oaspete de vară
c) sedentară
421. Care din imaginile de mai jos reprezintă guguştiucul?
a) A
b) B
c) C
422. Cioara grivă este specie:
a) oaspete de iarnă
b) oaspete de vară
c) sedentară
423. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara grivă?
a) A
b) B
c) C
424. În România, cioara de semănătură este specie:
a) exclusiv oaspete de iarnă
b) exclusiv oaspete de vară
c) sedentară şi oaspete de iarnă
425. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara de semănătură?
a) A
b) B
c) C
426. Gaiţa este specie:
a) sedentară
b) oaspete de iarnă
c) oaspete de vară
427. Care din imaginile de mai jos reprezintă gaiţa?
a) A
b) B
c) C
428. Coţofana este specie:
a) sedentară
b) oaspete de iarnă
c) oaspete de vară
429. Prepeliţa are ciocul:
a) scurt
b) mediu
c) lung
430. Sitarul are ciocul:
a) scurt
b) mediu
c) lung
431. Raţa lingurar are ciocul:
a) drept
b) încovoiat
c) turtit dorso-ventral
432. Lişiţa prezintă ca adaptare pentru înot:
a) membrană interdigitală
b) lobi digitali
c) degete lungi
433. Găinuşa de baltă are penajul:
a) negru complet
b) negru mat cu o pată albă pe frunte
c) negru cu o pată roşie pe frunte şi pene albe la aripi şi coadă
434. Ierunca trăieşte în:
a) fâneţe umede, lunci mlăştinoase, terenuri inundate etc
b) dealuri xerofite, cu ierburi ţepoase şi mărăcini
c) arborete din zona de dealuri înalte şi munte
435. Ierunca este specie:
a) migratoare
b) sedentară
c) eratică
436. Ierunca cuibăreşte în:
a) cuiburi sumar amenajate pe sol
b) cuiburi construite din crenguţe şi paie pe ramuri
c) cuiburi amenajate în scorburi
437. Sturzii cuibăresc în cuiburi amenajate:
a) pe ramuri
b) în scorburi, crăpături din ziduri, cuiburile altor păsări etc
c) pe sol
438. Graurul este specie:
a) migratoare, oaspete de vară
b) migratoare, oaspete de iarnă
c) sedentară
439. Graurul trăieşte, în afara perioadei de cuibărit, în:
a) familii
b) stoluri familiale mici
c) stoluri mari
440. Ciorile grive cuibăresc:
a) în colonii
b) în cuiburi izolate, amplasate în arbori înalţi
c) în poduri de clădiri părăsite
441. Cioara de semănătură cuibăreşte:
a) în colonii, situate de obicei în arborete rare şi liziere înalte
b) în cuiburi izolate amplasate în stufărişuri
c) în podurile clădirilor părăsite
442. Stăncuţa este pasăre:
a) granivoră
b) carnivoră
c) omnivoră
443. Gaiţa este o specie care vieţuieşte, preponderent, în:
a) păduri
b) vii şi livezi
c) parcuri şi grădini din localităţi
444. Stăncuţa este specie:
a) sedentară
b) oaspete de iarnă
c) oaspete de vară
445. Care din imaginile de mai jos reprezintă stăncuţa?
a) A
b) B
c) C
446. Care din imaginile de mai jos reprezintă nagâţul?
a) A
b) B
c) C
447. Care din imaginile de mai jos reprezintă corbul?
a) A
b) B
c) C
448. Hrana cormoranului mare este compusă din:
a) plante acvatice, seminţe acvatice, melci, larve şi peşti
b) plante acvatice, cereale, seminţe, melci, peşti
c) exclusiv din peşte
449. Cormoranul mare cloceşte:
a) solitar
b) în familii
c) în colonii
450. Biotopul favorabil al fazanului este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase
b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate
c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi
451. Fazanul este specie:
a) autohtonă
b) alohtonă
c) migratoare
452. Vârsta cocoşului de fazan se poate aprecia după:
a) lungimea penelor din coadă
b) forma şi mărimea ciocului
c) mărimea şi forma pintenilor
453. Activitatea fazanului are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn
454. Dimorfismul sexual la fazan este:
a) slab pronunţat
b) puternic pronunţat
c) inexistent
455. Constituirea "haremurilor" la fazan are loc:
a) primăvara, devreme
b) vara
c) tot timpul anului
456. Fazanul este specie:
a) poligamă
b) monogamă
c) rareori poligamă
457. Hrana fazanului este de origine:
a) vegetală şi animală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală
458. Care din imaginile de mai jos reprezintă femela de fazan:
a) A
b) B
c) C
459. Urma tipar a fazanului se aseamănă ca formă cu urma de:
a) cocoş de munte
b) raţă
c) potârniche
460. Câte ponte depune, de regulă, făzăniţa în cursul unui an?
a) 1
b) 3
c) 5
461. Diferenţierea între cocoşii de fazan mai mici de un an şi cei mai mari de un an se face după:
a) forma şi mărimea pintenilor
b) lungimea ciocului
c) forma capului
462. Simţurile cele mai dezvoltate ale fazanului sunt:
a) mirosul şi văzul
b) văzul şi auzul
c) mirosul şi auzul
463. Fidelitatea fazanului mascul faţă de locul unde a crescut este:
a) puternic pronunţată
b) pronunţată
c) puţin pronunţată
464. Care este vârsta maturităţii sexuale a fazanului?
a) 5-6 luni
b) 10 luni
c) 16 luni
465. Unde îşi face făzăniţa cuibul?
a) în arbori înalţi, rămuroşi, cu coronamentul bogat
b) în arbuşti deşi de preferinţă amplasaţi în interiorul pădurii
c) pe sol, într-o adâncitură căptuşită cu iarbă şi pene
466. Câte ouă depune, în medie, făzăniţa în cuib?
a) 10 - 12
b) 4 - 6
c) 2 - 4
467. Cât durează incubaţia la fazan?
a) 24 de zile
b) 36 de zile
c) 48 de zile
468. La fazan, clocirea o face:
a) femela
b) femela ajutată de mascul
c) masculul
469. La fazan, creşterea puilor o face:
a) femela
b) femela ajutată de mascul
c) masculul
470. Fazanul negru (tenebrosus) reprezintă:
a) varietate a fazanului comun cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de albastru şi verde pe cap, gât şi spate
b) subspecie a fazanului comun cu penajul de culoare cenuşie cu nuanţe de verde-metalic
c) specie de fazan cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de roşu-închis şi guler alb
471. Biotopul favorabil potârnichii este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase
b) câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole diverse
c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi
472. Arealul potârnichii, în România, este:
a) din zona de câmpie până în golul alpin
b) doar în zonele de câmpie
c) doar în zonele de câmpie şi deal
473. Nuanţa generală a potârnichii este:
a) cenuşie
b) ruginie
c) ruginie - marmorată
474. Masculii de potârniche se deosebesc de femele prin:
a) pata brună sub formă de potcoavă de pe piept este mai evidentă
b) dungile gălbui de pe penele aripilor care sunt atât longitudinale, cât şi transversale
c) coada vizibil mai lungă a masculului
475. La potârniche cloceşte:
a) numai femela
b) numai masculul
c) ambele sexe
476. Câte ponte depune, în mod normal, o potârniche într-un an:
a) o singură pontă
b) două ponte
c) 3-4 ponte
477. Activitatea potârnichii are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn
478. Dimorfismul sexual la potârniche este:
a) slab pronunţat
b) puternic pronunţat
c) inexistent
479. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de potârniche:
a) A
b) B
c) C
480. Potârnichea este specie:
a) poligamă
b) monogamă
c) rareori poligamă
481. Hrana potârnichii este de origine:
a) vegetală şi animală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală
482. Urma tipar a potârnichii se aseamănă cu urma de:
a) cocoş de munte
b) raţă
c) fazan
483. Hrana puilor de potârniche, în primele două săptămâni de viaţă este preponderent:
a) vegetală
b) animală
c) minerală şi vegetală
484. Simţurile cele mai dezvoltate la potârniche sunt:
a) mirosul şi văzul
b) văzul şi auzul
c) mirosul şi auzul
485. Fidelitatea potârnichii faţă de locul de trai este:
a) pronunţată
b) puţin pronunţată
c) nu este fidela locului de trai
486. Potârnichea este o specie
a) sedentară
b) migratoare
c) oaspete de vară
487. Potârnichea îşi face cuibul:
a) în arbori
b) în scorburile arborilor bătrâni
c) pe sol
488. Care este vârsta maturităţii sexuale a potârnichii?
a) 5-6 luni
b) 10 luni
c) 14 luni
489. În perioada de iarnă potârnichea trăieşte astfel:
a) individual
b) în perechi
c) în stoluri
490. Hrana prepeliţei este de origine:
a) vegetală şi animală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală
491. Care din imaginile de mai jos reprezintă prepeliţa:
a) A
b) B
c) C
492. Prepeliţa este specie:
a) migratoare
b) sedentară
c) eratică
493. Prepeliţa îşi face cuibul:
a) în arbori
b) în scorburile arborilor bătrâni
c) pe sol
494. Câte ponte depune prepeliţa în cursul unui an?
a) 1-2
b) 3-4
c) 4-5
495. Biotopul favorabil prepeliţei este reprezentat de:
a) câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti
b) păduri întinse din zona de deal
c) păduri situate în zona de munte
496. Migraţia catre Africa a prepeliţei are loc preponderent în luna:
a) iulie
b) septembrie
c) noiembrie
497. Activitatea prepeliţei are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn
498. În România, prepeliţa trăieşte pe perioada de iarnă astfel:
a) în perechi
b) în stoluri
c) nu rămâne peste iarnă în România
499. Prepeliţa mai poartă denumirea populară de:
a) cocoşar
b) găinuşă
c) pitpalac
500. În România, biotopul favorabil cocoşului de munte este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase
b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate
c) terenuri agricole din zona de munte cultivate cu monoculturi
501. Activitatea cocoşului de munte are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn
502. Dimorfismul sexual la cocoşul de munte este:
a) slab pronunţat
b) puternic pronunţat
c) inexistent
503. Cocoşul de munte este specie:
a) poligamă
b) monogamă
c) rareori poligamă
504. Hrana cocoşului de munte este de origine:
a) animală şi vegetală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală
505. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de munte:
a) A
b) B
c) C
506. Caracteristica urmei tipar a cocoşului de munte pe zăpadă este dată de:
a) imprimarea a trei degete
b) imprimarea a cinci degete
c) imprimarea degetelor şi a "vârzobilor"
507. Ce reprezintă "vârzobii" la cocoşul de munte?
a) lamele cornoase crescute pe degete
b) lamele cornoase crescute în jurul urechilor
c) smocul de pene ce atârnă sub cioc
508. Simţurile cele mai dezvoltate la cocoşul de munte sunt:
a) mirosul şi văzul
b) văzul şi auzul
c) mirosul şi auzul
509. Cocoşul de munte este specie:
a) migratoare
b) sedentară
c) eratică
510. Cocoşul de munte are ciocul:
a) drept
b) încovoiat
c) turtit dorso - ventral
511. Vârzobii la cocoşul de munte sunt:
a) permanenţi
b) temporari, doar în perioada de iarnă
c) permanenţi, doar la exemplarele bătrâne
512. Ritualul de împerechere al cocoşului de munte poartă denumirea de:
a) învârtit
b) alergat
c) rotit
513. Câte ouă depune găina cocoşului de munte?
a) 6 - 10
b) 2 - 4
c) 16 - 18
514. Rotitul cocoşului de munte are loc:
a) în februarie - martie
b) în septembrie - octombrie
c) în aprilie - mai
515. Rotitul fals al cocoşului de munte are loc în perioada:
a) martie - aprilie
b) aprilie - mai
c) octombrie - început de noiembrie
516. Dimorfismul sexual la cocoşul de mesteacăn este:
a) slab pronunţat
b) puternic pronunţat
c) inexistent
517. Cocoşul de mesteacăn este specie:
a) poligamă
b) monogamă
c) rareori poligamă
518. Hrana cocoşului de mesteacăn este de origine:
a) animală şi vegetală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală
519. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de mesteacăn:
a) A
b) B
c) C
520. Cocoşul de mesteacăn este specie:
a) migratoare
b) sedentară
c) eratică
521. În România, cocoşul de mesteacăn trăieşte în:
a) păduri de mesteacăn
b) păduri de fag
c) jnepenişuri şi golul alpin
522. Este permisă fotografierea sau filmare exemplarele de faună de interes cinegetic?
a) da, numai de pe trasee turistice sau căi de comunicaţii
b) da, fără restricţii
c) nu, fără excepţii
523. Pot fi situaţii în care se permite practicarea vânătorii în afara perioadelor legale de vânătoare?
a) da, pentru păsările migratoare
b) da, pentru exemplarele din speciile de mamifere care produc pagube, în condiţiile aprobării administratorului
c) nu, fără excepţie
524. Există categorii de persoane care pot practica vânătoarea fără permis de vânătoare?
a) da, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare
b) nu, fără excepţie
c) da, numai pentru paznici de vânătoare
525. Există categorii de persoane care pot practica vânătoarea fără permis de armă categoria B?
a) Nu, fără excepţii
b) da, numai personalul de conducere al gestionarului fondului
c) da, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare
526. Este permisă practicarea acţiunilor de vânătoare de către vânători fără că aceştia să posede asigurare obligatorie împotriva accidentelor?
a) nu, fără excepţie
b) da, elevi, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare
c) da, dacă sunt însoţiţi de personal tehnic de vânătoare
527. Examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent este impus, în prezent, prin:
a) Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare
b) Legea fondului cinegetic şi a protecţei vânatului nr 103/1996, republicată
c) Statutele asociaţiilor care gestionează fonduri cinegetice în Romania
528. Permisul de vânătoare permanent poate fi obţinut de cetăţenii cu vârsta peste:
a) 16 ani
b) 18 ani
c) 20 ani
529. Candidaţii la obţinerea permisului de vânătoare permanent trebuie să depună cerere la:
a) asociaţia de vânătoare care gestionează cel puţin un fond cinegetic
b) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
c) ocolul silvic cel mai apropiat de domiciliu
530. Permisul de vânătoare permanent se eliberează candidaţilor care au promovat examenul, de către:
a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
b) orice asociaţie de vânătoare care deţine licenţă şi gestionează fonduri cinegetice
c) asociaţia de vânătoare la care a efectuat stagiatura
531. Participarea la examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent este legal condiţionată de:
a) participarea la cursuri speciale de pregătire organizate de înstituţii de învăţământ
b) executare de trageri cu arma, cu ocazia participării la vânătorile colective
c) efectuarea unei perioade de stagiatură la o asociaţei care gestionează fond cinegetic
532. Cota de recoltă se aprobă anual pentru:
a) deţinătorul, cu orice titlu, al terenului
b) gestionarul fondului cinegetic
c) administratorul fondului cinegetic
533. Ce categorii de persoane au dreptul de a practica vânătoarea în România?
a) exclusiv vânătorii cu domiciliul sau rezidenţa în România
b) vânătorii, personalul cu atribuţii de vânătoare al gestionarilor fondurilor cinegetice şi studenţii unităţilor de învăţământ unde se studiază ca disciplină vânatul şi vânătoarea
c) exclusiv vânătorii şi paznicii de vânătoare
534. Permisul de vânătoare se retrage şi se anulează dacă posesorul acestuia:
a) a săvârşit o faptă sancţionată ca infracţiune de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare
b) a fost exclus dintr-o organizatie vânătorească gestionară de fonduri cinegetice
c) a săvârşit o faptă sancţionată contravenţional de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare
535. Unităţile de gospodărire cinegetică, conform prevederilor legii, poartă denumirea de:
a) fonduri cinegetice
b) cantoane de vânătoare
c) ocoale cinegetice
536. Este admisă utilizarea, la vânătoare, a steguleţelor şi a gardurilor pentru dirijarea vânatului?
a) nu
b) da, la lup, vulpe si mistreţ
c) da, numai la lup
537. Nu este legal să se tragă:
a) în iepuri, la sărite
b) în urşi la nadă
c) în şacali, la nadă
538. Cine este administratorul fondului cinegetic naţional?
a) autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare
b) administratorul pădurilor proprietate publică
c) asociaţia naţională de profil
539. Este permisă utilizarea odorivectorilor în scopul exercitării vânătorii?
a) nu, fără excepţie
b) da, în scopul cercetării ştiinţifice, cu acordul administratorului fondului cinegetic naţional
c) da, pentru capturarea exemplarelor bolnave
540. Este permisă folosirea capcanelor în scopul exercitării vânătorii?
a) nu, fără excepţie
b) da, numai a celor autorizate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
c) da, doar pentru capcanele care nu ucid animalul
541. Ce reprezintă braconajul cinegetic în accepţiunea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare?
a) acţiune de vânătoare care se desfăşoară de la apusul până la răsăritul soarelui
b) tentativa sau acţiunea desfăşurată în scopul dobândirii sau capturării vânatului, finalizată ca rezultat sau nu, cu încălcarea prevederilor prezentei legi
c) acţiune de vânătoare care se desfăşoară noaptea, fără participarea paznicului de vânătoare
542. Este permisă depăşirea cotei de recoltă aprobată pe un fond cinegetic?
a) nu, este strict interzisă
b) da, cu aprobarea gestionarului
c) da, cu aprobarea asociaţiei naţionale de profil
543. Cine are dreptul de a gestiona fauna de interes cinegetic?
a) orice organizaţie neguvernamentală care are membri vânători
b) orice persoană juridică română licenţiată în acest scop
c) orice organizaţie nonguvernamentală care luptă pentru drepturile animalelor
544. Cine stabileşte şi aprobă anual cotele de recoltă pentru vânătoare?
a) asociaţia naţională de profil
b) autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului
c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
545. Cine are drept de control asupra activităţii cinegetice la toate nivelurile?
a) Consiliul Naţional de Vânătoare
b) autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului
c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
546. Cine stabileşte rasele de câini admise la vânătoare în România?
a) Asociaţia Chinologică Română
b) Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
547. Cine stabileşte tipurile de arme şi categoriile de muniţie care se pot folosi la vânătoare în România?
a) Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor
b) Autoritatea publică centrală care răspunde de justiţie
c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură împreună cu Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor
548. Vânătorul poate să împuşte pisici sălbăticite sau câini hoinari?
a) da, oricând are posibilitatea
b) nu
c) da, cu ocazia vânătorilor organizate pentru specii de vânat
549. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în zonele de linişte a faunei cinegetice, delimitate în fondurile cinegetice?
a) nu, deoarece acestea sunt zone de protecţie a faunei cinegetice
b) da, cu respectarea prevederilor planurilor de management cinegetic
c) da, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului
550. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în parcuri naţionale?
a) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
b) da, numai de către personalul angajat al administraţiei parcurilor naţionale
c) da, numai de către vânătorii care domiciliază în raza parcului naţional
551. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în parcuri naturale?
a) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
b) da, cu avizul administraţiei/custodelui parcului natural şi cu respectarea prevederilor planurilor de management ale parcului natural
c) da, de către personalul angajat al administraţiei parcului natural
552. Acţiunile de capturare a vânatului viu se pot desfăşura de către:
a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
b) gestionarii fondurilor cingetice, în cadrul cotei de recoltă aprobate
c) persoanele fizice autorizate
553. Este permisă popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, provenite din crescătoriile din România?
a) da, doar în baza avizului sanitar veterinar
b) da, numai pe baza certificării calităţii genetice
c) nu, deoarece pot fi provocate daune efectivelor naturale de vânat
554. Este permisă popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, provenite din import?
a) da, doar în baza avizului sanitar veterinar
b) da, în baza avizului sanitar veterinar şi a certificării calităţii genetice
c) nu, deoarece pot fi provocate daune faunei cinegetice indigene
555. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de munte, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice?
a) da în număr de maxim 5, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
b) da, fara restricţii în afara fondului forestier
c) da în număr de maxim 3, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
556. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de deal, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice?
a) da în număr de maxim 3, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
b) da, fara restricţii în afara fondului forestier
c) da în număr de maxim 2, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
557. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de câmpie, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice?
a) da în număr de maxim 2, vaccinati, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
b) da, fara restrictii în afara fondului forestier
c) da în număr de 1, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
558. Pe suprafaţa unui fond cinegetic este permisă mutarea hranei destinate vânatului?
a) nu, este strict interzisă
b) da, de către personalul autorizat
c) da, de către membrii vânători cu ocazia acţiunilor de vânătoare
559. Este permisă însuşirea de către vânători a coarnelor lepădate de cervide, găsite în fondul cinegetic?
a) da, doar de către membrii grupei de vânătoare
b) nu
c) da, cu acordul proprietarului de teren
560. Este permisă practicarea vânătorii fără autorizaţie eliberată de gestionar, dacă acesta şi-a exprimat acordul telefonic?
a) nu, fără excepţii
b) da, pentru paznicii de vânătoare ai gestionarului
c) da, pentru vânătorii străini însoţiţi de paznicul de vânătoare
561. Examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare se desfăşoară în baza Regulamentului aprobat prin ordin al:
a) autorităţii publice centrale care răspunde protecţia mediului
b) autorităţii publice centrale care răspunde de afacerile interne
c) autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
562. Organizatorul acţiunii de vânătoare are obligaţia:
a) să urmărească vânatul mare rănit
b) să completeze cu pix, citeţ, în autorizaţie, numele altor vânători decât cei trecuţi iniţial, care doresc să participe la acţiunea de vânătoare respectivă
c) să efectueze instructajul pentru prevenirea accidentelor
563. Practicarea vânătorii este permisă cu:
a) arme de vânătoare şi arbalete
b) arme de vânătoare şi arme de tir omologate
c) arme de vânătoare şi capcane autorizate
564. Pentru exercitarea vânătorii este legal a fi folosite următoarele categorii de arme:
a) arme de pază şi arme de vânătoare
b) arme de vânătoare şi arme de tir
c) doar arme de foc admise la vânătoare
565. În baza legii, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate autoriza practicarea vânătorii cu:
a) arme de foc de autoaparare
b) capcane
c) arme cu aer comprimat
566. Sunt situaţii în care se pot recolta păsări admise la vânătoare în afara perioadei legale de vânătoare?
a) nu, fără excepţii
b) da, în cazul nerealizării cotei de recoltă
c) da, în condiţiile derogării acordate de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului
567. Este permisă comercializarea cărnii de vânat?
a) da, fără restricţii
b) da, de către gestionarul fondului cinegetic şi alte persoane juridice autorizate
c) da, de către vânătorul care a dobândit legal vânatul
568. Este permisă vânarea unui număr de exemplare mai mare decât cel înscris pe autorizaţia de vânătoare?
a) da, dacă vânătorul/vânătorii în cauză participă la o singură vânătoare într-un sezon
b) nu
c) da, cu acordul organizatorului acţiunii de vânătoare
569. Este permisă vânătoarea pe alt fond cinegetic decât cel în care vânătorul este autorizat să vâneze?
a) da, cu acordul paznicului fondului cinegetic
b) da, cu acordul organizatorului acţiunii de vânătoare
c) nu
570. Este permisă urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic decât cel pe care este autorizată acţiunea de vânătoare?
a) da, dar nu la mai mult de 500 m de limita fondului cinegetic
b) nu, fără excepţii
c) da, prin excepţie, pentru recuperarea acestuia, cu acordul gestionarului fondului cinegetic
571. Este permisă trecerea vânătorului, cu arma de vânătoare neintrodusă în toc, pe alt fond cinegetic decât cel pe care este autorizat să practice vânătoarea?
a) da, în afara căilor de comunicaţie
b) nu
c) da, dacă arma este neîncărcată
572. Este permisă comercializarea cărnii de vânat de către persoanele fizice?
a) da, dacă acestea au participat la vânătoare în calitate de gonaci
b) nu, fără excepţii
c) da, dacă acestea au calitatea de vânător şi au dobândit-o legal
573. Crotalierea vânatului recoltat legal în fondul de vânătoare se efectuează:
a) la sediul gestionarului fondului cinegetic, imediat după desfăşurarea vânătorii
b) în fondul cinegetic, înainte de părăsirea acestuia
c) la centrul de taxidermie, după prepararea trofeelor
574. Este permisă vânătoarea în rezervaţiile ştiinţifice?
a) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
b) da, cu acordul verbal al administraţiei rezervaţiei sau al custodelui acesteia
c) da, cu acordul Academiei Române
575. Este permisă vânarea urşilor la bârlog?
a) da, în condiţiile legii
b) da, dacă produc pagube
c) nu, fără excepţii
576. Este permisă comercializarea, de către persoane fizice, a trofeelor de vânat?
a) da, numai în interiorul ţării
b) nu, fără excepţii
c) da, numai de către vânătorii care le-au recoltat
577. Este permisă comercializarea de către persoane fizice a produselor de carmangerie rezultate din vânat?
a) da, cu respectarea normelor sanitar veterinare
b) nu, fără excepţii
c) da, numai de către vânătorii care le-au produs conform standardelor alimentare
578. Cui aparţin coarnele lepădate de cervide, găsite pe un fond cinegetic?
a) paznicului de vânătoare
b) gestionarului fondului cinegetic
c) vânătorului care le-a găsit
579. Este permisă vânătoarea cu ogari sau metişi de ogari?
a) da, la vânătorile autorizate
b) da, dacă poartă jujeu
c) nu, fără excepţii
580. Este permisă vânătoarea pe timp de noapte din autovehicule?
a) da, pe fondurile cinegetice greu accesibile
b) nu
c) da, când vânătorii sunt însoţiţi de paznicul de vânătoare
581. Este permisă vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric?
a) da, dacă nu există vizibilitate
b) da, dacă acestea sunt omologate
c) nu, fără excepţie
582. Este permisă vânătoarea prin utilizarea substanţelor chimice toxice folosite în combaterea dăunătorilor animali ai culturilor agricole?
a) da, dacă vânatul produce pagube mari culturilor agricole
b) da, dacă acestea sunt autorizate pentru comercializare
c) nu, fără excepţii
583. Este permisă vânătoarea cu arbaleta?
a) da, pentru a lovi vânatul la distanţe mai mici de 100 m
b) nu, fără excepţii
c) da, cu arbalete cumpărate din magazinele de arme şi muniţii autorizate
584. Este permisă folosirea la vânătoare a armelor neautorizate sau neomologate, pentru vânătoare în România?
a) da, dacă sunt autorizate pentru comercializare în alte ţări din Uniunea Europeană
b) nu
c) da, dacă au calibrul corespunzător speciei la care se doreşte folosirea lor
585. Ce se întâmplă cu armele care au servit la săvârşirea unei fapte prevăzute de lege ca infracţiune?
a) se confiscă de către paznicul de vânătoare
b) se reţin de către agentul constatator în vederea confiscării
c) se confiscă de către gestionarul fondului cinegetic
586. Ce se întâmplă cu mijloacele de transport care au servit la săvârşirea unei fapte prevăzute de lege ca infracţiune?
a) se confiscă de către paznicul de vânătoare
b) se reţin de către agentul constatator în vederea confiscării
c) se confiscă de către gestionarul fondului cinegetic
587. Din ce este constituit fondul cinegetic naţional?
a) totalitatea fondurilor cinegetice din România
b) totalitatea faunei de interes cinegetic din România
c) totalitatea suprafeţelor de teren pe care au fost delimitate fonduri cinegetice
588. Ce reprezintă un fond cinegetic?
a) totalitatea faunei de interes cinegetic din România
b) resursa financiară pentru gestionarea vânatului
c) unitatea de gospodărire cinegetică formată dintr-o suprafaţa de teren bine delimitată împreună cu fauna de interes cinegetic care se află pe aceasta
589. Este legal să se tragă în guguştiucii aflaţi în localităţi?
a) da, dacă vânătoarea este asistată de reprezentantul primăriei
b) nu
c) da, numai cu armă cu aer comprimat
590. Pentru paza unui fond cinegetic, legislaţia în vigoare impune:
a) cel puţin un paznic pentru fiecare fond cinegetic
b) cel puţin un paznic pentru fiecare 5000 ha
c) cel puţin un paznic pentru fiecare 10000 ha
591. Vânarea vulpilor care produc pagube în gospodării poate fi realizată cu:
a) otravă
b) ogari
c) capcane autorizate
592. În prezent, în România, fauna de interes cinegetic este considerată:
a) proprietatea unităţilor administrativ teritoriale
b) proprietatea deţinătorilor de terenuri cuprinse în fondul cinegetic
c) resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional
593. În România, fauna de interes cinegetic se atribuie în gestiune de către:
a) statul român, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
b) statul român prin autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului
c) proprietarii terenurilor pe care sunt constituite fondurile cinegetice
594. Efectivele optime pentru principalele specii de interes vânătoresc se stabilesc şi se aprobă de:
a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
b) Academia Română
c) fiecare gestionar de fonduri cinegetice în parte
595. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de câmpie este, în România, de:
a) 5000 ha
b) 7000 ha
c) 10000 ha
596. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de deal este, în România, de:
a) 5000 ha
b) 7000 ha
c) 10000 ha
597. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de munte este, în România, de:
a) 5000 ha
b) 7000 ha
c) 10000 ha
598. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de câmpie, este de:
a) 150 ha
b) 250 ha
c) 350 ha
599. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de deal, este de:
a) 150 ha
b) 200 ha
c) 350 ha
600. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de munte, este de:
a) 150 ha
b) 200 ha
c) 250 ha
601. Vânătoarea se poate exercita legal de către vânători numai dacă posedă:
a) permis de vânătoare şi autorizaţie de vânătoare
b) permis de vânătoare, permis de armă şi autorizaţie de vânătoare
c) permis de armă, permis de vânătoare, autorizaţie de vânătoare şi asigurare obligatorie pentru accidente de vânătoare
602. Permisul de vânătoare permanent poate fi obţinut legal în România, de către:
a) cetăţenii care au domiciliul sau rezidenţa în România
b) cetăţenii români cu domiciliul în România sau în străinătate
c) cetăţenii ţărilor UE care au calitatea de vânători în ţara de origine, dacă sunt veniţi la vânătoare în România
603. Permisele de vânătoare temporare pot fi obţinute, la cerere, de:
a) cetăţenii ţărilor UE, dacă în ţările de origine nu posedă permis sau licenţă de vânătoare
b) cetăţenii străini care în ţara de origine au calitatea de vânător, dacă sunt invitaţi în România pentru acţiuni de vânătoare
c) cetăţenii români cu rezidenţa în străinătate, care nu posedă permis sau licenţă de vânătoare din ţara de rezidenţă
604. Autorizaţiile de vânătoare, individuale sau colective, pot fi obţinute de vânători de la:
a) gestionarii fondurilor cinegetice
b) administratorul fondurilor cinegetice
c) atât de la gestionarii fondurilor cinegetice, cât şi de la administratorul fondurilor cinegetice
605. Este interzisă vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheţ?
a) da, deoarece pe timp de îngheţ nu se împuşcă păsările de baltă
b) da, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este îngheţată pe mai mult de 70%
c) nu
606. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona strict protejată a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"?
a) da, numai pentru vânătorii români
b) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
c) da, numai pentru vânătorii cu domiciliul pe raza deltei
607. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona tampon a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"?
a) da, numai pentru vânătorii români
b) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
c) da, numai pentru personalul din rezervaţie care deţine şi calitatea de vânător
608. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona strict protejată a parcurilor naturale?
a) da, dacă vânătorul este însoţit de personalul de pază al parcului natural
b) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
c) da, cu respectarea planului de management al parcului natural
609. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona strict protejată a ariilor naturale protejate?
a) da, dacă vânătorul este însoţit de personalul de pază al ariei naturale protejate
b) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
c) da, numai pentru vânătorii cu domiciliul în aria naturală protejată
610. Este permisă recoltarea cu arma de vânătoare a exemplarelor din speciile de interes cinegetic în complexurile de vânătoare?
a) da, cu acordul proprietarului
b) nu, fără excepţii
c) da, numai cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
611. Documentele de transport pentru exemplarele din speciile cinegetice recoltate în interiorul complexului de vânătoare sunt:
a) autorizaţiile de vânătoare
b) avizele sanitar veterinare de transport
c) autorizaţiile de vânătoare şi documentele de plată a exemplarelor recoltate
612. Este permisă vânătoarea în crescătoriile de vânat?
a) da, dacă este exercitată de vânători
b) da, dacă este exercitată de personalul de specialitate angajat al crescătoriei de vânat
c) nu, fără excepţii
613. Dreptul de a purta şi folosi arme de vânătoare se acordă următoarelor categorii de persoane:
a) colecţionarilor de arme de vânătoare şi antrenorilor de tir
b) posesorilor de permis de vânătoare şi permis de port arma categoria B
c) posesorilor de permise de vânătoare, membri în asociaţiile de vânătoare
614. Cererea de eliberare a autorizaţiei de procurare a armei se depune de către solicitant la:
a) Inspectoratul General al Poliţiei Române
b) Inspectoratul Judeţean de Poliţie sau Poliţia Municipiului Bucureşti, după caz, pe raza căruia îşi are domiciliul
c) Poliţia municipală,/orăşenească/post de poliţie, unde acesta are domiciliul
615. Pierderea armei de vânătoare trebuie anunţată de către posesorul acesteia organului de poliţie:
a) de îndată, dar nu mai târziu de 24 ore de la constatare
b) în cel mult 48 ore de la constatare
c) în cel mult 10 zile de la constatare
616. Este permisă, în România, fabricarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?
a) da, numai de către armurieri autorizaţi
b) nu, fără excepţii
c) da, numai de către vânători, pentru folosinţa proprie
617. Este permisă comercializarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?
a) da, numai de către magazine de profil
b) nu, fără excepţii
c) da, dacă respectă standardele de calitate
618. Este permisă folosirea la vânătoare a cartuşelor cu alice cu diametrul mai mare de 5 mm?
a) da, pentru vânatul mare
b) nu, fără excepţii
c) da, pentru armele de calibrul 12 şi 16
619. Operaţiunea de scoatere a organelor interne ale vânatului împuşcat poartă denumirea de:
a) condiţionarea vânatului
b) tranşare
c) eviscerare
620. Crenguţa înroşită în sângele vânatului dobândit prin vânătoare se oferă vânătorilor care împuşcă:
a) lup sau urs
b) vânat copitat
c) orice specie de vânat
621. Crenguţa înroşită în sângele vânatului împuşcat se oferă vânătorului:
a) pe o tavă din lemn
b) pe patul armei
c) pe pălărie sau pe lama cuţitului
622. Ce reprezintă ceea ce în limbaj vânătoresc se numeşte "ultima îmbucătură "?
a) un mănunchi de iarbă care se pune în faţa vânatului împuşcat
b) un mănunchi de ramuri pe care se aşează capul vânatului împuşcat
c) o ramură cu frunze verzi care se introduce în gura vânatului împuşcat
623. Tabloul vânatului reprezintă:
a) un tablou înfăţişând vânatul împuşcat
b) aşezarea vânatului împuşcat după un anumit tipic, în faţa vânătorilor, şi a organizatorilor
c) fotografiile cu vânat împuşcat de la sfârşitul vânătorii
624. La sfârşitul unei vânători de vânat mic, piesele împuşcate se aşează în tabloul de vânătoare cu respectarea ordinii:
a) potârnichi, fazani, iepuri, vulpi
b) iepuri, fazani, potârnichi şi vulpi
c) vulpi, iepuri, fazani, potârnichi
625. În cadrul unui tablou de vânătoare, vânatul mic se aşează pe:
a) abdomen
b) partea dreapta
c) partea stângă
626. La o vânătoare mixtă, de vânat mare şi mic, vânatul împuşcat se aşează în următoarea ordine:
a) fazani, iepuri, vulpi, mistreţi
b) mistreţi, vulpi, iepuri si fazani
c) vulpi, iepuri, fazani, mistreţi
627. Într-un tablou de vânătoare, aşezarea celor care au participat la vânătoare se face astfel:
a) gonacii şi personalul de vânatoare nu se aşează lângă vânat
b) gonacii se aşează cu personalul de teren în spatele vânătorilor
c) vânătorii şi organizatorul se aşează în faţa vânatului
628. Nu este etic să se tragă:
a) în păsările de baltă care zboară spre locurile de hrană
b) în fazanii care zboară printre crengile arborilor
c) în fazanii şi în potârnichile aflate pe sol
629. La vânătoarea de mistreţi nu este etic să se tragă:
a) în masculul dominant din cârd
b) în purcei, dacă sunt fără mama lor
c) în femela conducătoare de cârd
630. În cazul vânatului mare, împuşcat, nu este etic:
a) să fie târât direct pe zăpadă sau pe pământ până la mijlocul de transport
b) să se calce peste rândurile cu vânat aşezat în tablou
c) să fie mutilat ori lovit cu beţe, cu piciorul sau în alt mod, chiar dacă la acea vânătoare s-a pierdut un câine de vânătoare
b) în mod egal, vânătorilor participanţi la vânătoare
c) vânătorilor participanţi, după cum hotărăşte organizatorul vânătorii
632. Nu este admisă, din punct de vedere etic:
a) eviscerarea vânatului şi jupuirea blănurilor trofeu direct în teren
b) fotografierea vânatului împuşcat în poziţii hilare
c) tranşarea vânatului în faţa vânătorilor
633. Împărţirea vânatului mic de către organizator este recomandat să se facă:
a) începând cu invitaţii şi bătrânii, apoi continuând cu ceilalţi vânători
b) în ordinea aşezării vânătorilor în faţa tabloului de vânătoare
c) oferind fiecărui vânător ceea ce a împuşcat personal
634. Care este termenul consacrat normelor de morală specifică vânătorii?
a) comportament vânătoresc
b) etică vânătorească
c) conduită cinegetică
635. Cum se aşează crenguţa de luare în posesie a vânatului?
a) pe spatele vânatului aşezat pe burtă
b) pe abdomenul vânatului aşezat pe spate
c) deasupra vânatului culcat pe partea dreaptă
636. În ce poziţie se aşează crenguţa pe partea laterală a corpului vânatului?
a) la mascul cu baza spre cap, la femelă, invers, cu vârful crenguţei spre cap
b) nu are importanţă poziţia, de regulă se aşează pe latura toracelui
c) perpendicular pe coloană, la mascul cu baza spre coloană şi la femelă invers
637. La ce specii de vânat se aşează crenguţa de luare în posesie a vânatului?
a) la toate speciile de vânat mare ce se recoltează la dibuit sau la pândă
b) la speciile la care recoltarea se face pe bază de autorizaţie nominală
c) numai la vânatul cu copite
638. Cine oferă vânătorului crenguţa de luare în posesie a vânatului împuşcat?
a) organizatorul acţiunii de vânătoare
b) gestionarul fondului cinegetic unde s-a recoltat vânatul
c) vânătorul cel mai vârstnic dintre participanţii la vânătoare
639. Cum se aranjează cozile vulpilor expuse în tabloul de vânătoare?
a) orizontal în prelungirea corpului
b) pe sol, perpendicular faţă de corp
c) nu are nici o importanţă
640. Vânatul mic aparţine vânătorului care:
a) a tras primul foc de la care vânatul a lăsat sânge
b) a tras ultimul foc în urma căruia vânatul a căzut
c) a tras mai multe cartuşe
641. Vânatul mare aparţine vânătorului care:
a) a tras primul foc cauzator de moarte
b) a tras ultimul foc, de graţie
c) a tras mai multe focuri
642. Este etic să se tragă în vânat cu arma, cu glonţ, la distanţe mai mari de 300 m?
a) da, dacă arma este dotată cu o muniţie performantă
b) nu
c) da, dacă vânatul nu permite apropierea vânătorului sub această distanţă
643. Este etic a se trage în guguştiucii aşezaţi pe conductorii electrici?
a) da, dacă vânătoarea este autorizată
b) da, dacă sunt mai mult de două exemplare
c) nu
644. Este etic a se trage la fazanul aşezat pe ramura unui arbore?
a) da, dacă vânătoarea este autorizată
b) da, seara la pândă
c) nu
645. Este etic a se trage în vânatul care se îndreaptă către vânătorul vecin?
a) da, dacă arma sa este mai performantă decât a vecinului vânător
b) nu
c) nu, cu excepţia cazului în care vânătorul vecin este începător
646. Este etic a se trage în vânat "la noroc"?
a) da, uneori vânatul poate fi ucis
b) nu
c) nu, cu excepţia cazului în care vânatul nu iese din tufiş
647. Vânatului mare rănit i se dă lovitura de graţie:
a) prin lovire cu patul armei
b) prin lovire cu toporul
c) prin împuşcare
648. Este etic să se tragă în vânat cu arma, cu cartuş cu alice, la distanţe de 70-80 m?
a) da, deoarece vânatul poate fi ucis la această distanţă
b) nu
c) da, în cazul vânătorilor experimentaţi
649. Vânatul mare se aşează în tabloul de vânătoare, pe:
a) abdomen
b) partea stângă
c) partea dreaptă
650. Într-un tablou de vânătoare vânatul se aşează:
a) de la dreapta spre stânga
b) de la stânga spre dreapta
c) nu are importanţă din ce parte se începe tabloul
651. La tabloul de vânătoare vânatul se aşează astfel încât:
a) să nu se atingă unul de altul
b) să se poate păşi peste rândurile cu vânat
c) să nu fie aşezate pe acelaşi rând mai mult de 10 piese
652. "Botezul" vânătorului se face:
a) o singură dată, când ucenicul împuşcă primul vânat
b) de fiecare dată când vânătorul împuşcă o specie mai mare de vânat decât cea pentru care a fost deja botezat
c) la împuşcarea fiecărei specii noi de vânat
653. "Naşul" vânătorului:
a) este ales de vânător, dintre vânătorii botezaţi la acea specie
b) este obligatoriu organizatorul vânătorii
c) este impus noului vânător de către organizatorul vânătorii
654. Nu este etic să se tragă:
a) în fazanii care zboară spre pădure
b) în ierunca aflată pe cracă
c) în iepurii culcaţi în covru
655. Este etic să fie smuls părul sau penele vânatului împuşcat, pentru a fi purtate la pălărie?
a) da, imediat după împuşcare
b) da, numai după ce a fost oferit, din tabloul de vânătoare, vânătorului
c) nu, până la momentul jupuirii blănurilor ce nu constituie trofeu sau jumulirii păsărilor, după caz
656. Nu este etic ca vânătorul să tragă
a) în raţele care zboară în stol
b) în gâştele care zboară spre locul de hrănire
c) în potârnichile grupate în stol iarna pe zăpadă
657. Câinii de vânătoare fac parte din categoria câinilor:
a) utilitari
b) de serviciu
c) de agrement
658. Câinii prepelicari sunt utilizaţi la:
a) vânătoarea la vizuină a vulpilor şi a viezurilor
b) vânătoarea la vânatul mare
c) vânătoarea la vânatul mic
659. Copoii sunt câini de vânătoare caracterizaţi prin:
a) chetă strânsă, executată metodic, cu viteză mare
b) pasiune pentru căutatul la distanţă, stârnitul şi urmăritul cu glas al mamiferelor de interes vânătoresc
c) rezistenţă redusă la oboseală
660. Limierii excelează prin:
a) miros mediu, dar perseverenţă deosebită pentru căutarea vânatului mare pe urmă proaspătă
b) miros excelent, care-i ajută să ţină urma veche de sânge, chiar după 24-48 de ore de la rănirea vânatului
c) agresivitate mare faţă de vânatul rănit
661. Din categoria marilor pontatori insulari face parte:
a) bracul
b) pointerul
c) labradorul
662. Termenul "a ponta" este sinonim cu:
a) aretul
b) aportul
c) nu are legătură cu termenii de "aret" sau "aport"
663. Din categoria marilor pontatori insulari face parte:
a) seterul
b) vijla maghiară
c) pudel-pointerul
664. Rasă autohtonă de câine de vânătoare este considerată:
a) copoiul ardelenesc
b) basetul
c) ciobănescul carpatin
665. Care dintre următoarele rase de câini sunt mai potrivite pentru vânătoarea la vizuină a vulpilor şi pisicilor sălbatice:
a) jagd terrierul
b) cocker
c) airedale terrierul
666. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
a) prepeliţe şi potârnichi
b) porumbei şi ierunci
c) vulpi şi iepuri
667. Vânătoarea cu câine scotocitor se poate practica cu succes la:
a) jderi şi vulpi
b) fazani şi potârnichi
c) viezuri şi dihori
668. Vânătoarea la vizuină, cu ajutorul câinilor de vânătoare din rasa tekel sau rasa fox terrier, se poate practica cu succes la:
a) bizam
b) jder de piatră
c) vulpe
669. Următoarele rase de cîini sunt folosite la vânătoarea la vizuină:
a) Fox terrier, jagd terrier, airdale terrier
b) tekel, fox terrier, jagd terrier
c) tekel, fox terrier cu păr sârmos, jagd terrier, beagle
670. Limierii sunt câini folosiţi pentru:
a) căutarea vânatului pe urma de sânge
b) gonirea vânatului
c) hărţuirea vânatului negru
671. Retriverii sunt câini folosiţi pentru:
a) recuperarea vânatului mic împuşcat
b) căutarea şi pontarea vânatului mic
c) lucrul pe urma de sânge
672. Prepelicarii insulari sunt reprezentaţi de rasele:
a) epagneul breton, cocker springer, bloodhund
b) pointer, setteri
c) cocker springer, cocker spaniel, labrador, pointer, setteri
673. Cheta câinelui efectuată în mod corect reprezintă:
a) căutarea, găsirea şi aportarea vânatului după încheierea partidei de vânătoare
b) căutarea vânatului mic, dus-întors înaintea vânătorului
c) căutarea stînga-dreapta în faţa vânătorului
674. Simţul mirosului la prepelicari este mult mai bine dezvoltat la:
a) braci, vijla, münsterlander
b) cockeri, epagneul, pudel-pointer
c) setteri, pointeri
675. Prepelicarii pontatori continentali sunt reprezentaţi de rasele:
a) braci, pudel-pointer, vijlă
b) münsterlander, pudel-pointer, pointer
c) münsterlander, epagneul breton, setteri
676. Următorul termen defineşte semnalarea vînatului de către un prepelicar pontator:
a) aret
b) aport
c) à patron
677. Următoarele rase de câini de vânătoare fac parte din categoria celor specializate pentru aport:
a) brac german cu păr scurt, limier hanoveran, spinone
b) brac de Weimar, brac german cu păr sârmos, grifon
c) golden retriver, labrador
678. Cheta şi aretul sunt caracteristice raselor de:
a) prepelicari pontatori
b) prepelicari scotocitori
c) gonitori-hărţuitori
679. Copoii sunt câini gonitori folosiţi la vânătoarea de:
a) căprior
b) cerb
c) mistreţ
680. Cheta unui câine de vânătoare, defineşte:
a) distanţa până la care se deplasează câinele de vânătoare pentru căutarea vânatului
b) modul în care câinele hârţuieşte vânatul
c) modul în care câinele aduce vânatul către vânător
681. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
a) sitari şi fazani
b) ieruncă şi cocoş de munte
c) vulpi şi bizami
682. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
a) prepeliţe şi potârnichi
b) porumbei şi ierunci
c) vulpi şi pisica sălbatică
683. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
a) fazani şi becaţine
b) gâşte şi raţe sălbatice
c) ciori grive şi coţofene
684. Care rasă de câini pontatori este mai răspândită în România?
a) bracul
b) pointerul
c) seterul
685. Vânătoarea cu câine scotocitor se poate practica cu succes la:
a) prepeliţe şi fazani
b) jderi şi dihori
c) gâşte sălbatice şi raţe sălbatice
686. Vânătoarea cu câine gonitor se poate practica cu succes la:
a) mistreţ şi vulpe
b) capră neagră şi muflon
c) cerb şi căprior
687. Vânătoarea cu câine hărţuitor se poate practica cu succes la:
a) capră neagră şi cervide
b) lup şi râs
c) mistreţ şi urs
688. Care dintre următoarele boli ale câinilor se manifestă şi prin diaree hemoragică:
a) boala lui Carre
b) ascaridioza
c) antraxul
689. Care dintre bolile câinilor se manifestă şi prin lipsa luciului părului:
a) hepatita virală
b) cisticercoza
c) pasteureloza
690. Boala care cauzează cele mai mari pierderi în rândul lupilor este:
a) antraxul
b) febra aftoasă
c) turbarea
691. Care este cea mai frecventă şi mai periculoasă boală a caprei negre?
a) gălbeaza
b) febra aftoasă
c) râia
692. Care este ce-a mai frecventă boală ce poate fi transmisă de la mistreţ la om?
a) pesta porcină
b) trichineloza
c) salmoneloza
693. Care este ce-a mai periculoasă boală ce poate fi transmisă de la vulpe la om?
a) rabia
b) trichineloza
c) râia
694. Vulpea este principalul vector al:
a) tuberculozei
b) turbării
c) tularemiei
695. Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de mistreţ?
a) pesta
b) holera
c) râia
696. Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de vulpe?
a) rabia
b) pesta
c) holera
697. Care sunt bolile cele mai frecvent întâlnite la urs?
a) trichineloza şi rabia
b) râia
c) holera
698. Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de fazan?
a) singamoza
b) pesta aviară
c) holera
699. Care este boala care afectează cel mai mult exemplarele tinere de iepure?
a) coccidioza
b) bruceloza
c) rabia
700. Care este boala care afectează cel mai mult exemplarele adulte de iepure?
a) pasteureloza (septicemia hemoragică)
b) bruceloza
c) rabia
701. Care este boala cel mai des întâlnită la căprior?
a) gălbeaza
b) hipodermoza
c) rabia
702. Bruceloza se poate transmite la om prin consumarea cărnii de vânat infestate?
a) da
b) nu
c) da, doar în cazul speciei căprior
703. Carnea de urs poate fi consumată înainte de efectuarea analizelor sanitar veterinare?
a) da, imediat după recoltare
b) da, dacă din punct de vedere organoleptic carnea este corespunzătoare
c) nu
704. Carnea de mistreţ poate fi împărţită vânătorilor la finalul acţiunii de vânătoare?
a) da, fără restricţii
b) da, dacă au achitat contravaluarea vânatului recoltat
c) da, se împarte vânătorilor după efectuarea analizelor sanitar veterinare
705. În situaţia declarării stării de carantină pe un fond cinegetic datorită unor epizotii se pot desfăşura acţiuni de vânătoare prin metoda la goană?
a) nu
b) da, pentru specia vulpe
c) da, pentru speciile neafectate de epizotii
706. Care este cea mai periculoasă boală transmisă prin paraziţi de la cervide la om?
a) gălbeaza
b) borelioza
c) hipodermoza
707. Ce se întelege prin zoonoză?
a) boală transmisibilă de la animale la om şi viceversa
b) totalitatea animalelor dintr-un ecosistem
c) lanţ trofic animal
708. Care dintre speciile de cervide este mai predispusă la boli:
a) cerbul lopătar
b) cerbul comun
c) căpriorul
709. Care din următoarele boli se poate transmite la om prin consumul cărnii de iepure?
a) pseudotuberculoza
b) leptospiroza
c) salmoneloza
710. Ce se întelege prin epizootie?
a) răspândire în masă şi pe teritorii mari a unei boli contagioase la animale
b) răspândire selectivă pe teritorii restrânse a unei boli contagioase la animale
c) boală contagioasă care se manifestă doar în ferme şi crescătorii de vânat
711. Armele cu ţevi basculante pot fi:
a) arme semiautomate
b) carabine şi arme lise cu închizător
c) arme lise, arme ghintuite şi arme mixte
712. Arma cu două ţevi aşezate în plan orizontal, este o armă:
a) tip "bock"
b) cu ţevi juxtapuse
c) cu ţevi suprapuse
713. Arma cu două ţevi aşezate în plan vertical, este o armă:
a) tip "bock"
b) cu ţevi juxtapuse
c) driling
714. Calibrul armelor de vânătoare cu ţevi lise se exprimă prin:
a) un număr convenţional egal cu numărul bilelor, având diametrul ţevii, ce se pot confecţiona dintr-o livră de plumb
b) diametrul, în mm, al câmpului ţevii
c) un număr convenţional egal cu numărul alicelor care pot fi confecţionate dintr-o livră de plumb
715. Calibrul armelor de vânătoare cu glonţ se exprimă prin:
a) un număr convenţional egal cu numărul bilelor, având diametrul ţevii, ce se pot confecţiona dintr-o livră de plumb
b) diametrul, în mm sau inchi, al câmpului ţevii
c) un număr convenţional, egal cu numărul proiectilelor care pot fi confecţionate dintr-o livră de plumb
716. Mecanismul de dare a focului la carabine este situat în:
a) închizător
b) basculă
c) antepat
717. Care dintre calibrele menţionate mai jos este considerat de către vânători calibru "universal"?
a) 56 x 35
b) 93 x 74
c) 762 x 63 (3006)
718. Care este rolul acceleratorului la armele cu glonţ?
a) să accelereze viteza glonţului
b) să uşureze ochirea
c) să sensibilizeze trăgaciul
719. Bura intră în componenţa:
a) cartuşelor cu alice
b) cartuşelor cu glonţ
c) cartuşelor cu alice şi a cartuşelor cu glonţ
720. Ce se înţelege prin "choke-ul"armelor de vânătoare?
a) reculul resimţit în umăr la declanşarea focului
b) îngustarea ţevii spre gura ei
c) rateul armei
721. Care este legea care reglementează regimul armelor de foc şi al muniţiilor în România:
a) Legea 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic
b) Legea 17/1996 privind regimul armelor şi muniţiilor
c) Legea 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor
722. Din punct de vedere constructiv, după lungimea ţevii, armele se clasifică astfel:
a) arme de foc lungi şi arme de foc scurte
b) arme de foc scurte şi arme de foc medii
c) arme de foc scurte , arme de foc medii şi arme de foc lungi
723. Procurarea armelor de vânătoare, se poate realiza prin:
a) cumpărare, donaţie, moştenire, închiriere sau comodat
b) numai cumpărare sau donaţie
c) numai inchiriere sau cumpărare
724. Conform prevederilor Legii 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, uzul de arma letală fără drept reprezintă:
a) contravenţie
b) infracţiune
c) avertisment
725. Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de vânătoare poate face uz de arma înscrisă în permisul de armă, în următoarele situaţii:
a) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, precum şi asupra câinilor hoinari din fondurile cinegetice, cu ocazia acţiunilor de vânătoare
b) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, precum şi asupra braconierilor care nu se supun controlului
c) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, precum şi pentru paza hranei vânatului şi a dotărilor din fondurile cinegetice
726. Care dintre armele de vânătoare de calibru 12, 16 şi 20 are diametrul ţevii mai mare?
a) calibrul 16
b) calibrul 12
c) calibrul 20
727. Armele de vânătoare se împart în arme cu alice sau cu ţevi lise, arme cu glonţ sau cu ţevi ghintuite şi arme mixte, ţinând seama de:
a) modul acestora de încărcare
b) materialul din care sunt confecţionate ţevile acestora
c) configuraţia interiorului ţevilor acestora
728. Armele de vânătoare se împart în arme cu ţevi basculante şi arme cu ţevi fixe după:
a) modul de construcţie al acestora şi de manipulare pentru încărcare
b) materialul din care sunt confecţionate ţevile acestora
c) configuraţia interiorului ţevilor
729. Armele cu repetiţie sunt:
a) arme cu ţevi basculante
b) arme cu ţevi fixe
c) arme cu ţevi basculante sau arme cu ţevi fixe
730. Armele semiautomate sunt:
a) arme cu ţevi basculante
b) arme cu ţevi fixe
c) arme cu ţevi basculante sau arme cu ţevi fixe
731. Arma sistem "Hammerless" este o armă:
a) cu închizător rotativ
b) cu cocoaşe ascunse
c) cu cocoaşe aparente
732. Armele de vânătoare cu repetiţie sunt arme care:
a) se reîncarcă manual, prin introducerea câte unui cartuş cu mâna după fiecare foc
b) se reîncarcă după fiecare foc, prin manipularea unui dispozitiv denumit închizător
c) se reîncarcă automat după fiecare foc, până la epuizarea cartuşelor din magazie
733. Armele de vânătoare semiautomate sunt arme care:
a) se reîncarcă manual, prin introducerea câte unui cartuş cu mâna, după fiecare foc
b) se reîncarcă după fiecare foc, prin manipularea unui dispozitiv denumit închizător
c) se reîncarcă automat după fiecare foc, până la epuizarea cartuşelor din magazie
734. Armele de cal 10 sunt considerate arme:
a) de putere mijlocie
b) de putere redusă
c) de putere mare
735. Armele de cal 28 sunt considerate arme:
a) de putere mijlocie
b) de putere redusă
c) de putere mare
736. Presiunea dezvoltată în cartuşele armelor cu alice comparativ cu cea din cartuşele armelor cu glonţ este:
a) mai mică
b) mai mare
c) egală
737. Proiectilele cartuşelor de vânătoare clasice, pentru armele cu glonţ sunt confecţionate din:
a) plumb
b) oţel
c) plumb, cu blindaj metalic
738. Proiectilele cartuşelor de vânătoare cu glonţ pot fi:
a) nedeformabile
b) expansive sau perforante
c) explozive
739. Izbitura pe care vânătorul o resimte în umăr, ca urmare a exploziei generate de arderea pulberii în ţeava armei, poartă denumirea de:
a) chocke
b) recul
c) culată
740. La tirul de jos în sus, când ţinta se află sub distanţa optimă de reglare, se ocheşte:
a) la baza ţintei
b) în centrul ţintei
c) la linia superioară a ţintei
741. La tirul de sus în jos, când ţinta se află sub distanţa optimă de reglare, se ocheşte:
a) la baza ţintei
b) în centrul ţintei
c) la linia superioară a ţintei
742. La tirul de jos în sus, când ţinta se găseşte peste distanţa optimă de reglare, se ocheşte:
a) la baza ţintei
b) în centrul ţintei
c) la linia superioară a ţintei
743. Pentru verificarea randamentului armelor de vânătoare cu ţeavă lisă este indicat să fie folosite alice de:
a) 2,5 mm
b) 3,5 mm
c) 4,5 mm
744. Pentru verificarea randamentului armelor de vânătoare cu ţeavă lisă de calibrul 12 este indicat să se tragă la o distanţă de:
a) 25 m
b) 35 m
c) 45 m
745. Cercul mare de pe ţinta standard, pe care se determină procentajul armelor de vânătoare cu ţeavă lisă, trebuie să aibă diametru de:
a) 100 cm
b) 75 cm
c) 50 cm
746. Cercul mic de pe ţinta standard, pe care se determină grupajul armelor de vânătoare cu ţeavă lisă, trebuie să aibă diametru de:
a) 75 cm
b) 50 cm
c) 37,5 cm
747. Pentru curăţarea armelor de vânătoare, este indicat ca vergeaua echipată cu perie să fie introdusă:
a) pe la gura ţevii
b) pe la detunător
c) nu are nici o importanţă din ce parte se curăţă ţeava
748. Este recomandat să se tragă cu ţeava armei de vânătoare rezemată de un corp dur?
a) da, deoarece tirul este mai sigur
b) nu, deoarece tirul este afectat de vibraţiile ţevii
c) nu, deoarece tirul cu arma de vânătoare trebuie efectuat fără sprijinirea armei
749. Tuburile cartuşelor de vânătoare pentru armele cu ţevi ghintuite sunt confecţionate din:
a) carton special
b) material plastic
c) alamă sau oţel
750. Armele de calibrul 16 sunt considerate arme:
a) de putere mijlocie
b) de putere redusă
c) de putere mare
751. Mulajele de păsări confecţionate din material sintetic folosite pentru ademenirea vânatului poartă denumirea de:
a) chemătoare
b) atrape
c) odorivectori
752. Ce reprezintă cartuşiera?
a) cutia în care sunt depozitate cartuşele
b) magazia de cartuşe pentru armele automate
c) accesoriu vânătoresc folosit pentru portul cartuşelor în timpul desfăşurării acţiunii de vânătoare
753. Ciorchinarul se foloseşte la:
a) atârnarea de centură a păsărilor vânate
b) transportarea vânatului din fondul cinegetic
c) agăţarea pe perete a trofeelor de vânat
754. Perioada de vânătoare la masculul de cerb comun, de trofeu, este:
a) 10 septembrie-15 noiembrie
b) 1 septembrie-15 februarie
c) 1 noiembrie-15 decembrie
755. Perioada de vânătoare la masculul de cerb comun, de selecţie, este:
a) 10 septembrie-15 noiembrie
b) 1 septembrie-15 februarie
c) 1 septembrie-31 decembrie
756. Perioada de vânătoare la femela şi viţelul de cerb comun este:
a) 10 septembrie-15 noiembrie
b) 1 septembrie-15 februarie
c) 1 septembrie-15 noiembrie
757. Perioada de vânătoarea a masculului de cerb lopătar, de trofeu, este:
a) 10 octombrie-1 decembrie
b) 1 septembrie-15 decembrie
c) 1 septembrie-15 februarie
758. Perioada de vânătoare a masculului de cerb lopătar, de selecţie, este:
a) 10 octombrie-1 decembrie
b) 1 septembrie-15 decembrie
c) 1 septembrie-15 februarie
759. Perioada de vânătoare a femelei şi viţelului de cerb lopătar este:
a) 10 octombrie-1 decembrie
b) 1 septembrie-15 decembrie
c) 1 septembrie-15 februarie
760. Perioada de vânătoare a iepurelui de vizuină este:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
b) 1 octombrie - 30 decembrie
c) 1 ianuarie - 15 februarie
761. Perioada de vânătoare a bizamului este:
a) 1 septembrie - 15 aprilie
b) 1 august - 15 februarie
c) 15 octombrie - 15 martie
762. şacalul se vânează în perioada:
a) tot anul
b) 1 octombrie - 28 februarie
c) 15 august - 15 septembrie
763. Perioada de vânătoare a câinelui enot este:
a) 15 septembrie - 31 martie
b) 1 august - 31 decembrie
c) 1 august - 31 martie
764. Perioada de vânătoare a viezurelui este:
a) 1 august - 31 martie
b) 15 septembrie - 31 decembrie
c) 1 februarie - 31 martie
765. Perioada de vânătoare a jderilor este:
a) 15 septembrie - 31 martie
b) 1 octombrie - 31 decembrie
c) 15 octombrie - 31 ianuarie
766. Perioada admisă pentru vânarea dihorului comun este:
a) 15 septembrie - 31 martie
b) 15 august - 20 februarie
c) 15 octombrie - 31 ianuarie
767. Vânarea fazanilor este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
b) 1 octombrie - 28 februarie
c) 1 august - 31 decembrie
768. Vânarea potârnichilor este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
b) 15 septembrie - 31 decembrie
c) 1 august - 31 decembrie
769. Vânarea prepeliţei este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
b) 15 august - 31 octombrie
c) 1 august - 31 decembrie
770. Vânarea masculului de cocoş de munte este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
b) 20 aprilie - 10 mai
c) nu este permisă
771. Vânarea femelei de cocoş de munte este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
b) 20 aprilie - 10 mai
c) nu este permisă
772. Perioada de vânătoare a masculului de căprior este:
a) 1 mai-15 octombrie
b) 1 septembrie-15 februarie
c) 1 septembrie-15 decembrie
773. Perioada de vânătoare a femelei de căprior este:
a) 1 septembrie - 15 februarie
b) 15 septembrie - 31 decembrie
c) 1 octombrie - 15 decembrie
774. Perioada de vânătoare la capra neagră, exemplar de selecţie, este:
a) 15 mai-15 octombrie
b) 1 septembrie-15 februarie
c) 1 septembrie-15 decembrie
775. Perioada de vânătoare la capra neagră, exemplar de trofeu, este:
a) 15 mai-15 octombrie
b) 15 octombrie-15 decembrie
c) 1 septembrie-15 februarie
776. Perioada de vânătoare la mistreţ femelă şi purcel este:
a) 15 mai-15 octombrie
b) 1 iunie -31 ianuarie
c) 1 septembrie-15 februarie
777. Perioada de vânătoare la muflon este:
a) 15 mai-15 octombrie
b) 1 septembrie-15 februarie
c) 15 septembrie-15 decembrie
778. Perioada de vânătoare la iepurele de câmp este:
a) 15 mai-15 octombrie
b) 1 noiembrie -31 ianuarie
c) 1 noiembrie - 15 februarie
779. Perioada de vânătoare la raţa mare este:
a) 1 august - 15 noiembrie
b) 1 septembrie - 15 februarie
c) 1 septembrie - 28 februarie
780. Perioada de vânătoare la raţa cârâitoare este:
a) 15 august - 20 noiembrie
b) 1 septembrie - 10 februarie
c) 1 septembrie - 15 februarie
781. Perioada de vânătoare la raţa mică este:
a) 1 septembrie - 10 februarie
b) 20 august - 15 noiembrie
c) 1 septembrie - 15 februarie
782. Perioada de vânătoare la raţa suliţar este:
a) 15 august - 31 ianuarie
b) 15 august - 20 noiembrie
c) 1 septembrie - 15 februarie
783. Perioada de vânătoare la raţa lingurar este:
a) 15 august - 15 februarie
b) 15 august - 20 noiembrie
c) 1 septembrie - 15 februarie
784. Perioada de vânătoare la raţa cu cap castaniu este:
a) 1 august - 28 februarie
b) 15 august - 20 noiembrie
c) 15 august - 15 februarie
785. Perioada de vânătoare la raţa moţată este:
a) 1 august - 28 februarie
b) 15 august - 20 noiembrie
c) 15 septembrie - 10 februarie
786. Perioada de vânătoare la raţa pestriţă este:
a) 1 august - 28 februarie
b) 15 august - 20 noiembrie
c) 15 august - 15 februarie
787. Perioada de vânătoare la raţa sunătoare este:
a) 1 august - 28 februarie
b) 1 august - 15 noiembrie
c) 15 august - 15 februarie
788. Perioada de vânătoare la raţa cu cap negru este:
a) 20 august - 15 noiembrie
b) 15 august - 15 februarie
c) 1 septembrie - 15 martie
789. Perioada de vânătoare la gâsca de vară este:
a) 1 august - 15 noiembrie
b) 15 august - 15 februarie
c) 1 septembrie - 15 februarie
790. Perioada de vânătoare la graur este:
a) 15 august - 28 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 1 septembrie - 15 februarie
791. Perioada de vânătoare la gârliţa mare este:
a) 15 octombrie - 15 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 1 septembrie - 15 februarie
792. Perioada de vânătoare la găinuşa de baltă este:
a) 1 septembrie - 28 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 1 septembrie - 15 februarie
793. Perioada de vânătoare la cormoranul mare este:
a) 1 septembrie - 15 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) nu se vânează
794. Perioada de vânătoare la becaţina comună este:
a) 1 septembrie - 15 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 1 septembrie - 28 februarie
795. Perioada de vânătoare la sitarul de pădure este:
a) 1 septembrie - 15 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 1 septembrie - 28 februarie
796. Perioada de vânătoare la ciocârlia de câmp este:
a) 1 septembrie - 28 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 15 septembrie - 31 octombrie
797. Perioada de vânătoare la sturzul de iarna (cocoşar) este:
a) 1 septembrie - 28 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 15 septembrie - 15 noiembrie
798. Perioada de vânătoare la sturzul de vâsc este:
a) 1 septembrie - 28 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 15 septembrie - 15 noiembrie
799. Perioada de vânătoare la sturzul cântător este:
a) 1 septembrie - 28 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 15 septembrie - 15 noiembrie
800. Perioada de vânătoare la sturzul viilor este:
a) 1 septembrie - 15 martie
b) 1 septembrie - 28 februarie
c) 15 septembrie - 15 noiembrie
801. Perioada de vânătoare la porumbelul gulerat este:
a) 1 septembrie - 15 martie
b) 1septembrie - 10 februarie
c) 1 septembrie - 28 februarie
802. Perioada de vânătoare la porumbelul de scorbură este:
a) 1 septembrie - 15 martie
b) 1septembrie - 10 februarie
c) 1 septembrie - 28 februarie
803. Perioada de vânătoare la turturică este:
a) 15 august - 30 septembrie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 1 septembrie - 28 februarie
804. Perioada de vânătoare la guguştiuc este:
a) 15 august - 28 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 1 septembrie - 28 februarie
805. Perioada de vânătoare la cioara grivă este:
a) 15 august - 28 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 1 iunie - 31 martie
806. Perioada de vânătoare la cioara de semănătură este:
a) 15 august - 28 februarie
b) 15 august - 31 ianuarie
c) 1 septembrie - 15 martie
807. Perioada de vânătoare la gaiţă este:
a) 1 iunie - 31 martie
b) 1 septembrie- 28 februarie
c) 1 septembrie - 15 martie
808. Perioada de vânătoare la stăncuţă este:
a) 1 iunie - 31 martie
b) 10 iulie - 20 martie
c) 1 septembrie - 15 martie
809. Perioada de vânătoare la coţofană este:
a) 1 iunie - 31 martie
b) 15 iulie - 15 martie
c) 1 septembrie - 15 martie
810. Conform legii, în România, ursul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă
b) a căror vânare este permisă în sezonul de vânătoare
c) a căror vânare este permisă tot timpul anului
811. În România, ursul se poate vâna?
a) da, prin derogare de la lege
b) nu, fără excepţii
c) da, fără restricţii
812. Conform legii, în România râsul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă
b) a căror vânare este permisă
c) a căror vânare nu este reglementată
813. Conform legii, în România, râsul se poate vâna:
a) prin derogare de la lege
b) cu acordul gestionarului fondului cinegetic
c) fără restricţii
814. Conform legii, în România, pisica sălbatică face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă
b) a căror vânare este permisă
c) a căror vânare nu are restricţii
815. În România, pisica sălbatică se poate vâna?
a) da, prin derogare de la lege
b) nu, fără excepţii
c) da, fără restricţii
816. Conform legii, în România, vidra face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă
b) a căror vânare este permisă
c) a căror vânare nu este reglementată
817. În România vidra se poate vâna?
a) da, prin derogare de la lege
b) nu, fără excepţii
c) da, fără restricţii
818. Conform legii, în România, nurca face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă
b) a căror vânare este permisă
c) a căror vânare nu este reglementată
819. În România, nurca se poate vâna?
a) da prin derogare de la lege
b) nu, fără excepţii
c) da, fără restricţii
820. Conform legii, în România, fazanul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă
b) a căror vânare este permisă tot anul
c) a căror vânare este permisă în anumite perioade din an
821. Conform legii, în România, potârnichea face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă
b) a căror vânare este permisă tot anul
c) a căror vânare este permisă în anumite perioade din an
822. Conform legii, în România, prepeliţa face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă
b) a căror vânare este permisă
c) a căror vânare nu este reglementată
823. Selecţia căpriorilor masculi are ca scop final:
a) reglarea numerică a indivizilor
b) extragerea exemplarelor "de viitor"
c) eliminarea de la reproducere a exemplarelor degenerate
824. Mistreţul poate fi vânat în afara perioadei legale de vânătoare?
a) nu, este interzis
b) da, cu acordul paznicului de vânătoare
c) da, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
825. Becaţina mare sau "dublă" este o specie:
a) la care vânătoarea este permisă conform legii
b) la care vânătoarea se realizează cu autorizaţie specială
c) la care vânătoarea este interzisă
826. Becaţina comună este o specie:
a) la care vânătoarea este permisă
b) la care vânătoarea se realizează cu autorizaţie specială
c) la care vânătoarea este interzisă
827. Se poate împuşca tot timpul anului următoarea specie de vânat:
a) şacalul
b) vulpea
c) lupul
828. Coţofana are perioadă de prohibiţie?
a) nu, se vânează tot timpul anului
b) da, în perioada de reproducere şi creştere a puilor
c) da, în perioada critică de iarnă
829. Cioara de semănătură se vânează:
a) tot timpul anului
b) în afara perioadei critice de iarnă
c) în afara perioadei de reproducere şi creştere a puilor
830. Care din următoarele specii de raţe sunt interzise la vânătoare?
a) raţa suliţar
b) raţa fluierătoare
c) raţa cu ciuf
831. Trofeul convenţional al vulpii este reprezentat de:
a) blană
b) craniu
c) osul penian
832. Trofeul convenţional al şacalului este reprezentat de:
a) exclusiv blană
b) exclusiv craniu
c) blană şi craniu
833. Trofeul convenţional al viezurelui este reprezentat de:
a) blană şi craniu
b) blană
c) exclusiv craniul
834. Trofeul convenţional al râsului este reprezentat de:
a) blană
b) craniu
c) blană şi craniu
835. Trofeul convenţional al pisicii sălbatice este reprezentat de:
a) blană
b) craniu
c) blană şi craniu
836. Trofeul convenţional al lupului este reprezentat de:
a) blană
b) craniu
c) blană şi craniu
837. Trofeul convenţional la căprior este reprezentat de:
a) blană
b) coarne cu craniu
c) blană şi coarne cu craniu
838. Trofeul convenţional la cerb comun este reprezentat de:
a) blană
b) coarne cu craniu
c) blană şi coarne cu craniu
839. Trofeul convenţional la capră neagră este reprezentat de:
a) blană
b) coarne cu craniu
c) blană şi coarne cu craniu
840. Trofeul convenţional la muflon este reprezentat de:
a) blană
b) craniu cu coarne
c) părul din coamă
841. Trofeul convenţional la mistreţ este reprezentat de:
a) blană
b) colţi şi craniu
c) colţi
842. Vârsta optimă pentru vânarea mistreţului de trofeu este:
a) 8 - 10 ani
b) 10 - 12 ani
c) 12 - 14 ani
843. Trofeul convenţional al ursului este reprezentat de:
a) blană
b) osul penian şi craniu
c) craniu si blană
844. Ce sunt trofeele de vânătoare?
a) animalele sălbatice dobândite prin vânătoare
b) anumite părţi din corpul animalelor sau animalele întregi, vânate ori găsite moarte, după preparare şi naturalizare
c) anumite părţi caracteristice din corpul animalelor vânate ori animalele vânate întregi sau bust naturalizate
845. Coarnele cu craniu întreg sau parte din acesta, la cervide şi la bovide, sunt considerate trofee de vânătoare dacă:
a) au fost găsite în stare bună şi montate corespunzător de către deţinători
b) au fost achiziţionate de la diverşi deţinători legali
c) au fost dobândite prin vânătoare
846. Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari, găsiţi în fondurile cinegetice, se împuşcă:
a) în limita numărului şi în condiţiile înscrise în autorizaţia de vânătoare
b) fără restricţii şi fără obligarea la despăgubiri
c) fără restricţii, dar cu plata de despăgubiri corespunzătoare către proprietari
847. Conform legii, în România, vânarea cocoşului de mesteacăn este permisă?
a) da, numai pentru mascul
b) nu, fără excepţii
c) da, pentru ambele sexe
848. Ce reprezintă complexul de vânătoare?
a) două sau mai multe fonduri cinegetice gospodărite unitar
b) complex de amenajări autorizate pentru practicarea turismului cinegetic
c) amenajări şi instalaţii specific constituite într-o incintă unitară în scopul creşterii izolate şi valorificării unor specii de faună sălbatică
849. Prin evaluarea trofeelor de vânat se întelege:
a) stabilirea valorii de vânzare a trofeelor de vânat
b) stabilirea unui punctaj în funcţie de mărimea şi aspectul trofeelor de vânat
c) estimarea numărului de exemplare cu trofee pe un fond cinegetic
850. Cât este de importantă pentru mistreţ prezenţa scăldătorilor?
a) nu este deosebit de importantă, la nevoie putând renunţa la scăldat
b) este o condiţie a prezenţei mistreţilor în zona respectivă
c) dacă nu are scaldatori foloseşte apele curgătoare
851. Prin modul de hrănire, cioara grivă produce prejudicii:
a) cinegeticii
b) agriculturii
c) pisciculturii
852. Efective reale ale speciilor de interes vânătoresc sunt efectivele stabilite:
a) periodic, folosindu-se cheile de determinare a bonităţii fondurilor cinegetice
b) în fiecare an, cu ocazia estimării numărului acestora
c) din zece în zece ani, prin lucrări speciale de evaluare a efectivelor acestora
853. Evaluarea efectivelor de "vânat mare" se face de regulă prin:
a) metoda observaţiilor directe şi metoda citirii urmelor pe zăpadă
b) metoda observării urmelor lăsate de acestea în suprafeţe de probă
c) metoda suprafeţelor de probă
854. Evaluarea efectivelor de fazan şi iepure se face de regulă prin:
a) metoda observaţiilor directe
b) metoda citirii urmelor pe zăpadă
c) metoda suprafeţelor de probă sau a benzilor de probă
855. Gospodărirea fondurilor cinegetice se face, conform legii, în baza unor:
a) amenajamente silvo-cinegetice
b) planuri de management
c) studii de impact de mediu
856. Care dintre următoarele specii de interes vânătoresc reacţionează cel mai bine la hrănirea complementară în perioada critică de iarnă-primăvară?
a) capra neagră
b) mistreţul
c) iepurele
857. Dintre cele trei specii de mai jos, sarea constituie atracţie aparte pentru:
a) iepure
b) viezure
c) capra neagră
858. Dintre cele trei specii de mai jos, sarea constituie atracţie aparte pentru:
a) viezure
b) urs
c) mistreţ
859. Conform legii, în România, lupul face parte din categoria speciilor:
a) strict protejate, a căror vânare se face prin derogare de la lege
b) protejate, a căror vânare se face în perioada stabilită de lege
c) a căror vânare se face tot anul
860. Ce este frunzarul, în sens cinegetic?
a) un arbust care îşi păstrează frunzele şi în timpul iernii, frecvent căutat de vânat
b) plasă prevăzută cu frunze din material sintetic, folosită pt camuflarea vânatului
c) un snop de lujeri înfrunziţi, uscaţi, pregătiţi de gestionar pentru hrana vânatului
861. Care din următoarele specii de păsări consumă sare din sărării?
a) ierunca
b) porumbelul de scorbură
c) sitarul de pădure
862. La mamifere crotalia se aplică după vânarea acestora astfel:
a) într-una din urechi
b) la tendonul unuia dintre membre
c) la gât
863. Trofee tradiţionale (neconvenţionale) la sitar sunt considerate:
a) peniţa pictorului şi pensuliţa din jurul glandei uropigene
b) penele întoarse din coadă
c) penele din oglinda aripii
864. Crotaliile se înmânează titularului autorizaţiei individuale:
a) la eliberarea autorizaţiei
b) la intrarea pe fondul cinegetic
c) la recuperarea vânatului împuşcat
865. La cervide, exemplarele de selecţie pot fi:
a) doar masculi
b) doar masculi şi tineret
c) masculi, femele şi tineret
866. Care dintre următoarele specii de interes vânătoresc reacţionează cel mai bine la hrănirea complementară în perioada critică de iarnă-primăvară?
a) potârnichea şi fazanul
b) iepurele
c) lupul
867. Topinamburul mai poartă denumirea de:
a) nap porcesc
b) borceag
c) sparacetă
868. Topinamburul reprezintă:
a) specie de plantă ale cărei rădăcini formează tuberculi cultivată pentru hrana vânatului
b) specie de raţă scufundătoare, oaspete de vară
c) arbust cu fructe polidrupe cultivat pentru hrana vânatului
869. Remizele pentru vânat reprezintă:
a) depozite de hrană pentru vânat
b) suprafeţe plantate cu arbori şi arbuşti servind ca adăpost pentru vânat
c) suprafeţe împrejmuite pentru creşterea intensivă a vânatului
870. Frunzarele de calitate superioară sunt cele confecţionate din:
a) fag sau stejar
b) soc sau frasin
c) plop negru sau gorun
871. Hrănitorile pentru speciile de cervide se amplasează astfel:
a) în desiş, pentru ca vânatul să nu fie observat de animalele de pradă sau de către braconieri
b) în pădure rară sau la margine de poiană, pentru ca vânatul să poată vedea în jur dacă se apropie vreun duşman
c) în terenurile agricole deschise, unde vânatul găseşte şi hrană naturală şi se poate feri de prădători
872. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de hrană pentru fazan se pot înfiinţa culturi de:
a) sorg
b) sparcetă
c) napi
873. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de hrană pentru mistreţ se pot înfiinţa culturi de:
a) sorg
b) topinambur
c) sparcetă
874. Este importantă sarea în comportamentul de hrănire al caprei negre?
a) da, caprele negre cercetând frecvent sărăriile
b) nu, fiind suficientă sarea conţinută în hrană
c) nu, deoarece îi provoacă afecţiuni metabolice
875. Metodele permise pentru vânarea cerbului comun sunt:
a) la pândă şi la dibuit
b) la goană şi la pândă
c) la pândă, la hrănitori şi la sărării
876. Metodele permise de lege pentru vânarea cerbului lopătar sunt:
a) la pândă şi la dibuit
b) la goană
c) la pândă, la hrănitori şi la sărării
877. Metodele admise la vânătoarea bizamului sunt:
a) la nadă
b) la pândă şi la dibuit
c) la vizuină cu câini
878. Metodele admise la vânarea vulpii sunt:
a) exclusiv la pândă, la dibuit şi la vizuină cu câini
b) la pândă, la dibuit, la vizuină cu câini, la nadă şi la goană
c) exclusiv la pândă, la vizuină cu câini şi la nadă
879. Metodele admise la vânarea şacalului sunt:
a) exclusiv la pândă, la dibuit şi la vizuină cu câini
b) la pândă, la dibuit, la vizuină cu câini, la nadă şi la goană
c) exclusiv la pândă, la vizuină cu câini şi la nadă
880. Câinele enot este:
a) câine de vânătoare
b) câine de agrement
c) specie de vânat
881. Metodele admise la vânarea viezurelui sunt:
a) exclusiv la vizuină cu câini
b) la pândă, la vizuină cu câini şi la goană
c) exclusiv la goană
882. Metodele de vânătoare practicate în cazul derogărilor de recoltare aprobate la râs sunt:
a) exclusiv la pândă şi la dibuit
b) la pândă, la dibuit şi la goană
c) exclusiv la dibuit şi goană
883. Metodele practicate pentru vânarea lupului, atunci când sunt aprobate derogări, sunt:
a) exclusiv la pândă şi la dibuit
b) la pândă, la nadă, la dibuit şi la goană
c) exclusiv la dibuit şi la goană
884. Metodele admise la vânarea fazanului sunt:
a) la pândă şi la dibuit
b) la sărite şi la goană
c) la pândă
885. Dintre metodele de vânătoare prezentate, vânarea fazanului este permisă prin metoda:
a) la pândă, la hrănitori
b) la goană, în zbor
c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează
886. Precizaţi care este cea mai eficientă metodă legală pentru vânarea fazanului:
a) la goană înainte de răsăritul soarelui
b) la sărite, cu câinele de vânătoare
c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează
887. Metodele admise la vânarea potârnichii sunt:
a) la pândă şi la dibuit
b) la sărite şi la goană
c) la pândă
888. Vânarea potârnichii este permisă:
a) de la apusul la răsăritul soarelui
b) la sărite, cu câinele de vânătoare, de la răsărit până la apusul soarelui
c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează
889. Metodele admise la vânarea prepeliţei sunt:
a) la pândă şi la dibuit
b) la sărite
c) la pândă
890. Metodele permise de lege pentru vânarea căpriorului sunt:
a) la pândă şi la dibuit
b) la goană şi la pândă
c) la pândă, la hrănitori şi la sărării
891. Vânarea căpriorului mascul este permisă în baza:
a) autorizaţiei de vânătoare individuale
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă
892. Vânarea căpriorului femelă este permisă în baza:
a) autorizaţiei de vânătoare individuale
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă
893. Vânarea căpriorului este permisă:
a) în orice perioadă a zilei
b) numai după răsăritul soarelui
c) numai până la apusul soarelui
894. Vânarea căpriorului este permisă:
a) la pândă, după apusul soarelui, în pădure sau teren agricol
b) la pândă la sărării sau hrănitori
c) la goană, cu câini gonitori
895. Metodele permise de lege pentru vânarea caprei negre sunt:
a) la pândă sau la dibuit
b) la goană sau cu câini gonitori
c) la pândă la hrănitori sau sărării
896. Vânarea masculului de capră negră este permisă în baza:
a) autorizaţiei de vânătoare individuale
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă
897. Vânarea femelei de capră negră este permisă în baza:
a) autorizaţiei de vânătoare individuale
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă
898. Metodele permise de lege pentru vânarea muflonului sunt:
a) la pândă şi la dibuit
b) la goană sau cu câini gonitori
c) la pândă la hrănitori sau sărării
899. Vânarea muflonului este permisă în baza:
a) autorizaţiei de vânătoare individuală
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă
900. Metodele admise la vânarea mistreţului sunt:
a) la pândă, la nadă şi la dibuit
b) la pândă, la dibuit şi la goană
c) la dibuit, la nadă şi la goană
901. Vânarea mistreţului este permisă prin utilizarea:
a) cartuşelor cu proiectile unice
b) cartuşelor cu proiectile unice sau cu alice mai mari de 5 mm
c) cartuşelor cu proiectile unice sau cartuşelor cu alice de 9 mm
902. Vânarea mistreţului este permisă:
a) exclusiv în baza autorizaţiei de vânătoare individuală
b) exclusiv în baza autorizaţiei de vânătoare colectivă
c) în baza autorizaţiei de vânătoare individuale sau a celei colective
903. Metodele admise la vânarea iepurelui de câmp sunt:
a) la pândă, la dibuit şi la goană
b) la sărite şi la goană
c) la pândă, la sărite şi la dibuit
904. Atunci când se aprobă derogări pentru recoltare, metodele admise la vânarea ursului sunt:
a) exclusiv la pândă şi la nadă
b) la pândă, la dibuit şi la goană
c) exclusiv la pândă şi goană
905. Ierunca este o specie de faună cinegetică la care vânătoare se poate practica prin metoda:
a) la goană
b) la dibuit
c) la sărite cu câini scotocitori
906. Muniţia recomandată pentru vânătoarea vulpilor este:
a) cartuşul cu proiectil unic
b) cartuşul cu alice de 2,5 mm
c) cartuşul cu alice de 3,5 - 4 mm
907. Muniţia recomandată pentru vânătoarea potârnichii este:
a) cartuşul cu alice de 1,8 mm
b) cartuşul cu alice de 2,5 mm
c) cartuşul cu alice de 3,5 mm
908. Muniţia recomandată pentru vânătoarea prepeliţei este:
a) cartuşul cu alice de 1,6 mm
b) cartuşul cu alice de 2 mm
c) cartuşul cu alice de 3,5 mm
909. Vânarea căpriorului în România este permisă prin utilizarea:
a) cartuşelor cu proiectil unic
b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm
c) cartuşelor cu alice de 9 mm
910. Vânarea muflonului este permisă prin utilizarea:
a) cartuşelor cu proiectile unice
b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm
c) cartuşelor cu alice de 9 mm
911. Vânarea iepurelui de câmp este recomandată prin utilizarea:
a) cartuşelor cu alice de 5 mm
b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm
c) cartuşelor cu alice de 3,5 - 4 mm
912. Mistreţul se poate împuşca legal cu:
a) exclusiv cu glonţ tras din arme ghintuite
b) cu proiectil unic tras din arme ghintuite sau din arme lise
c) cu poşuri şi proiectil unic
913. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la gâsca mare sunt cele cu alice de:
a) 2,5 - 3,0 mm
b) 3,5 - 4,5 mm
c) 5,0 - 7,0 mm
914. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la raţa mare sunt cele cu alice de:
a) 2,0
b) 3,0
c) 3,5
915. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la raţa mică şi raţa cârâitoare sunt cele cu alice de:
a) 2,5 mm
b) 3,0 mm
c) 3,5 mm
916. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la sitar sunt cele cu alice de:
a) 2,0-2,5 mm
b) 3,0 mm
c) 3,5 mm
917. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la sturzii sunt cele cu alice de:
a) 2,0 - 2,5 mm
b) 3,0 mm
c) 3,0 - 3,5 mm
918. Iepurele care se îndepărtează de vânător în linie dreaptă se ocheşte:
a) la nivelul picioarelor posterioare
b) la nivelul cozii
c) la nivelul urechilor
919. La iepurele care vine direct spre vânător se ocheşte:
a) la nivelul picioarelor anterioare
b) la nivelul cozii
c) la vârful urechilor
920. La iepurele care fuge paralel cu linia standurilor, la cca 30-35 m de vânător, se ocheşte:
a) vârful urechilor
b) la vârful botului
c) la o distanţă egală cu lungimea iepurelui în faţă acestuia
921. La fazanul care zboară din faţă exact peste vânător, la cca 25-30 m înălţime, se ocheşte:
a) direct în el
b) la vârful ciocului
c) se acoperă total cu arma şi se trage cu circa o lungime de fazan în faţă acestuia
922. La fazanul care se ridică oblic, la cca 25-30 m de vânător se ocheşte:
a) deasupra acestuia şi în faţa lui, cu cca 50 cm, pe direcţia de zbor
b) deasupra acestuia cu cca 50 cm
c) la vârful ciocului
923. Când vânatul mare stă pe loc, cu partea laterală expusă spre vânător, este indicat să se tragă astfel:
a) în cap, la baza urechilor
b) în jumătatea inferioară a cavităţii toracice, puţin înapoia piciorului dinainte
c) în pulpa piciorului din spate
924. Din stand, la vânătoarea colectivă, este permis să se tragă:
a) exclusiv din picioare, pentru ca proiectilele care nu ating ţinta să ajungă în pământ
b) din orice poziţie comodă pentru vânător
c) din poziţia în genunchi sau de pe scăunel, pentru ca ochirea să fie mai sigură
925. Nu este admis să se tragă cu arma de vânătoare cu glonţ spre gonaci, când aceştia au ajuns, în teren liber, la:
a) 500 m
b) 120 m
c) 200 m
926. La vânătoare, faţă de linia standurilor nu este permis să se tragă sub un unghi mai mic de:
a) 15 grade
b) 30 grade
c) 45 grade
927. Între goane, deplasarea vânătorilor se face cu arma cu alice cu ţevi basculante:
a) descărcată şi închisă
b) descărcată şi frântă
c) încărcată, închisă şi asigurată
928. La ocuparea standului, vânătorul este obligat:
a) să se deplaseze în stânga sau dreapta, dar nu în faţă şi nici în spate, pentru a găsi un loc mai favorabil tirului
b) să caute un loc mai favorabil camuflajului, dar nu la mai mult de 7 m faţă de organizator
c) să rămână pe locul indicat de organizator
929. Cea mai eficientă metodă de vânare admisă a gâştelor este:
a) pânda
b) dibuitul
c) goana
930. Este admisă folosirea chemătorilor pentru vânarea gâştelor?
a) da, fără restricţii
b) da, cu excepţia celor electronice
c) nu, fără excepţii
931. Noţiunea de "îngrijire cu arma", a populaţiilor speciilor de interes vânătoresc, se referă la:
a) combaterea dăunătorilor naturali ai speciilor plantivore
b) împuşcarea selectivă a exemplarelor degenerate, rănite, accidentate, cu comportament anormal etc
c) împuşcarea exemplarelor care produc pagube în culturile agricole şi silvice ori animalelor domestice
932. Aprecierea "exemplarelor de selecţie", din cadrul populaţiilor de interes vânătoresc, se face:
a) după aspectul exterior, comportament şi conformaţia trofeului
b) exclusiv după aspectul trofeului
c) exclusiv după aspectul exterior, care ne oferă informaţii privind starea de sănătate a acestora
933. Vânătoarea la dibuit face parte din categoria:
a) metodelor de vânătoare individuală
b) metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns
c) metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare
934. Vânătoarea la pândă face parte din categoria:
a) metodelor de vânătoare individuală
b) metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns
c) metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare
935. Vânătoarea la pândă, după asfinţitul soarelui, este admisă la:
a) căprior şi iepure
b) cerb şi viezure
c) vulpe şi fazan
936. Vânătoarea la pândă, înainte de răsăritul soarelui, este admisă la:
a) iepure şi căprior
b) gâşte şi raţe sălbatice
c) fazan şi potârniche
937. Vânătoarea la dibuit este admisă la:
a) cervide şi capră neagră
b) potârniche şi prepeliţă
c) iepure şi fazan
938. Vânătoare cu chemătoarea se poate practica eficient la:
a) cerb comun, căprior şi vulpe
b) iepure, potârniche şi fazan
c) lapin, marmotă şi castor
939. Vânătoarea cu atrape se utilizează eficient la vânarea:
a) raţelor şi gâştelor sălbatice
b) iepurilor şi vulpilor
c) fazanilor şi potârnichilor
940. Vânătoarea la sărite se poate practica eficient la:
a) capră neagră şi căprior
b) ciori şi coţofene
c) fazani şi potârnichi
941. Vânătoarea în grup restrâns se poate practica utilizând (folosind):
a) câini de vânătoare, atrape şi chemători
b) hăitaşi şi câinii acestora
c) ogari, atrape şi gonaci
942. Conducerea vânătorii colective aparţine:
a) exclusiv paznicului de vânătoare
b) exclusiv organizatorului de vânătoare
c) unui colectiv de organizare, din care fac parte paznicul de vânătoare şi şeful grupei
a) un instructaj despre cum va fi tranşat şi împărţit vânatul în ziua respectivă
b) tragerea la sorţi a numerelor care indică poziţia în stand
c) un instructaj despre cum, ce şi unde se va vâna în ziua respectivă, ocazie cu care se semnează procesul verbal de instruire
944. Vânătorul poate părăsi standul, în timpul goanei, doar pentru:
a) a da lovitura de graţie vânatului rănit retras în desiş
b) a strânge vânatul mic, care altfel ar putea fi mâncat de câini
c) nu are voie să părăsească standul
945. La deplasarea dintre goane, arma se poartă:
a) închisă în toc
b) descărcată, frântă sau, după caz, cu încărcătorul deschis
c) descărcată, dar închisă pentru a nu se deteriora bascula sau încărcătorul, după caz
946. La vânătorile colective în grup mare:
a) arma se încarcă la începutul vânătorii şi se păstrează gata de tragere pe tot parcursul acesteia
b) arma se încarcă doar după ocuparea locului în stand şi se descărcă înainte de părăsirea acestuia
c) arma se încarcă la intrarea în fondul cinegetic şi se descarcă la ieşirea din acesta
947. Arma de vânătoare basculantă se încarcă cu ţevile îndreptate:
a) în sus
b) în plan orizontal
c) în jos, spre pământ
948. Este permisă schimbarea standului indicat de organizator?
a) da, numai dacă vânătorul vecin este mai tânăr
b) da, numai în cazul vânătorilor de la margini, dar nu la mai mult de 10 m distanţă, pentru a nu intra în unghiurile de tragere ale vecinilor
c) nu este permisă
949. Sunt permise glumele cu arma îndreptată spre alte persoane?
a) doar cu arma descărcată şi frântă sau cu încărcătorul deschis
b) numai cu arma descărcată
c) nu sunt permise sub niciun motiv
950. Vânătoarea practicată în România, cu capcane autorizate, constituie:
a) infracţiune
b) contravenţie
c) activitate admisă de lege
951. Vânătoarea în cerc face parte din categoria:
a) metodelor de vânătoare individuală
b) metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns
c) metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare
952. Este legală eliberarea unei autorizaţii de vânătoare pe mai multe fonduri cinegetice?
a) nu, fără excepţii
b) da, numai pentru vânătoare în grup restrâns
c) da, numai dacă vânătoarea se desfăşoară în zile diferite
953. Este obligatoriu ca organizatorul unei acţiuni de vânătoare în grup restrâns să practice vânătoarea la acţiunea de vânătoare la care a fost desemnat?
a) da, fără excepţii
b) nu, el fiind obligat doar să asigure organizarea
c) da, doar în cazul speciei mistreţ
954. Se poate desfăşura o acţiune de vânătoare în grup restrâns în situaţia în care organizatorul desemnat lipseşte?
a) da, prin preluarea atribuţiilor organizatorului de către un alt vânător înscris în autorizaţie
b) nu, fără excepţii
c) da, doar prin preluarea atribuţiilor organizatorului de către paznicul de vânătoare
955. Autorizaţiile de vânătoare individuale se eliberează de regulă pentru:
a) un singur exemplar de vânat
b) maxim două exemplare de mistreţ şi căprior
c) maxim cinci exemplare de iepuri sau fazani
956. Autorizaţiile de vânătoare individuale se elibereză pentru:
a) maxim două fonduri cinegetice limitrofe
b) maxim două fonduri cinegetice ale aceluiaşi gestionar
c) un singur fond cinegetic
957. Autorizaţia de vânătoare individuală se eliberează pentru:
a) o singură specie de vânat
b) maxim două specii de vânat mare
c) o specie de vânat mic şi una de vânat mare
958. Termenul maxim de valabilitate al autorizaţiilor de vânătoare individuale este de:
a) 10 zile de la eliberare
b) 20 zile de la eliberare
c) 30 zile de la eliberare
959. Deţinătorul autorizaţiei de vânătoare individuale poate intra în fondul de vânătoare astfel:
a) însoţit de oricare angajat al gestionarului
b) doar însoţit de organizatorul acţiunii de vânătoare
c) singur
960. Autorizaţia de vânătoare colectivă tip A (grup restrâns) se eliberează pentru:
a) un grup de maxim 7 persoane posesoare de permis de vânătoare
b) un grup de minim 2 persoane şi maxim 5 persoane care au dreptul de a practica vânătoarea în condiţiile legii
c) un grup de maxim 10 persoane posesoare de permis de vânătoare
961. În autorizaţia de vânătoare colectivă tip A (în grup restrâns) se înscriu la eliberare în mod obligatoriu:
a) numai organizatorul acţiunii de vânătoare
b) paznicul fondului cinegetic şi vânătorii cu drept de participare la acţiune
c) organizatorul şi vânătorii cu drept de participare la acţiune
962. Termenul maxim de valabilitate al autorizaţiei de vânătoare colectivă tip A (vânătoare în grup restrâns) este de:
a) 30 zile
b) 20 zile
c) 10 zile
963. În baza autorizaţiei de vânătoare colectivă tip B (grup mare) pot practica vânătoarea în condiţiile legii un număr de:
a) minim 2 vânători
b) maxim 10 vânători
c) mai mult de 2 vânători
964. Autorizaţia de vânătoare colectivă tip B (grup mare) se eliberează astfel:
a) pe numele unei persoane care va îndeplini funcţia de organizator
b) pe numele vânătorilor participanţi
c) pe numele şefului de grupă şi a paznicului de vânătoare
965. Termenul de valabilitate al autorizaţiei de vânătoare colective tip B (grup mare) este de:
a) 10 zile
b) o zi
c) 30 zile
966. Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari se pot împuşca astfel:
a) de personalul cu atribuţii de pază şi ocrotire a vânatului de pe fondul de vânătoare respectiv ori de vânători cu ocazia vânătorilor autorizate
b) de către vânătorii membri ai grupei de vânătoare de pe fondul cinegetic în cauză chiar dacă nu deţin autorizaţie de vânătoare
c) de către studenţi sau de către personalul de specialitate al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură chiar dacă nu deţin autorizaţie de vânătoare
967. Autorizaţiile de vânătoare consumate se depun la unităţile care le-au eliberat în termen de maxim:
a) 10 zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz
b) 20 de zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz
c) 30 zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz
968. Este permis consumul de băuturi alcoolice în timpul acţiunii de vânătoare?
a) nu, fără excepţii
b) da, în pauzele dintre goane
c) da, dacă temperatura aerului este sub 0 sau peste 30 de grade celsius
969. Urmărirea vânatului rănit se face astfel:
a) după încetarea goanei şi numai cu aprobarea organizatorului
b) în timpul goanei, de către vânătorul care a rănit exemplarul respectiv
c) nu se urmăreşte vânatul rănit pentru că întotdeauna apare altul
970. Recuperarea vânatului căzut în timpul acţiunii de vânătoare la goană se realizează:
a) numai după încetarea goanei, de către participanţii la vânătoare
b) imediat ce a căzut, de către organizator
c) imediat ce a căzut, de către vânătorul care a tras ultimul foc
971. Cu ocazia acţiunilor de vânătoare, vânătorii se aşează în stand astfel:
a) fiecare vânător acolo unde doreşte
b) unde le-a indicat organizatorul
c) cei cu experienţă îşi aleg singuri standul
972. Echipele de căutare a vânatului mare rănit sunt stabilite de organizatori şi sunt formate din:
a) minim doi vânători dotaţi cu armament corespunzător şi câini de vânătoare
b) un vânător cu armă şi un gonac
c) doi gonaci cu câini de vânătoare
973. La vânătoare este permisă utilizarea alicelor cu diametrul de 9 mm?
a) da, numai la specia urs
b) da, numai la speciile speciile cerb comun si mistreţ
c) nu, fără excepţii
974. Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizaţiilor de vânătoare colective tip B (grup mare)?
a) da, pentru specia mistreţ
b) nu, fără excepţii
c) da, pentru speciile de păsări de pasaj
975. Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizaţiei de vânătoare colective tip A (grup restrâns):
a) da, pentru fazani şi potârnichi
b) nu, fără excepţii
c) da, pentru raţe şi gâşte admise la vânătoare
976. Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizaţiei de vânătoare individuale:
a) da, pentru capră neagră
b) nu, fără excepţii
c) da, pentru căprior şi cerb comun
977. Pentru exercitarea vânătorii cu arme de foc poate fi folosită orice tip de muniţie?
a) da, fără restricţii
b) da, numai pentru vânatul mare
c) nu, doar muniţiile admise la vânătoare corespunzătoare tipului si calibrului armei admise pentru specia respectivă
978. Este admisă practicarea vânătorii pe timp de furtună?
a) da, dacă vânătorii sunt echipaţi corespunzător
b) da, atunci când vânatoarea a început pe vreme bună
c) nu, fără excepţii
979. În timpul repausului vânătorilor, arma de vânătoare se păstrează:
a) încărcată şi agăţată în arbori pentru a fi ferită de câini
b) încărcată, sprijinită de raniţă sau de un autovehicul
c) descărcată, asezată în locuri care oferă o bună stabilitate şi siguranţă
980. Declanşarea focului asupra vânatului se face:
a) imediat ce vânătorul a observat mişcarea vegetaţiei în sectorul său de tragere
b) când vecinul de stand i-a semnalat vânatul
c) numai după ce vânătorul a identificat clar vânatul, iar pe direcţia lui de tragere nu pune în pericol viaţa unei persoane
981. Vânătoarea din barcă se realizează astfel:
a) vânătorul se aşează cu spatele la barcagiu, arma îndreptată cu ţevile în sus, tirul se realizează numai în faţă şi lateral
b) vânătorul se aşează cu faţa la barcagiu, arma cu ţevile în jos, tirul se realizează pe deasupra capului barcagiului
c) vânătorul se aşează langă barcagiu, arma cu ţevile îndreptate în sus, tirul se realizează pe direcţia din care apare vânatul
982. Deplasarea vânătorilor în teren, între goane, se realizează astfel:
a) în formaţie de trei coloane
b) în grupuri de 3-5 vânători, la distanţă de maxim 10 m între ele
c) în şir indian, în linişte
983. Pentru executarea tirului asupra vânatului care a trecut linia standurilor se procedează astfel:
a) se trece arma încărcată peste linia standului, cu ţeava în sus, apoi se execută tirul
b) organizatorul desemnează vânătorii care vor executa tirul în astfel de situaţii
c) nu se execută tir în astfel de situaţii
984. Dreptul de a vâna al persoanelor înscrise în autorizaţiile de vânătoare individuale se pierde dacă:
a) autorizaţiile sunt expirate, prezintă modificări de formă sau conţinut, vânătoarea se desfăşoară în afara perioadei legale, vânătorul este surprins în fondul cinegetic neînsoţit de organizator
b) vânătorul a executat foc greşit de trei ori
c) vânătorul a rănit două exemplare de vânat
985. Autorizaţia de vânătoare reprezintă:
a) documentul tip, eliberat de gestionar, pe baza căruia poate fi desfăşurată acţiunea de vânătoare
b) aprobarea dată unui vânător, de către directorul asociaţiei de vânătoare, de a efectua acţiuni de vânătoare
c) aprobarea scrisă dată unei persoane, de către paznicul de vânătoare sau de către organizatorul acţiunii de vânătoare, de a împuşca anumite exemplare ce aparţin speciilor la care vânarea este permisă
986. Instructajul privind protecţia muncii şi semnarea individuală a procesului verbal trebuie realizate obligatoriu:
a) înainte de începerea acţiunii de vânătoare
b) la eliberarea autorizaţiei de vânătoare
c) în standul de vânătoare
987. Armele de vânătoare pot fi transportate, de la domiciliul sau reşedinţa vânătorului la locul unde urmează să participe la vânătoare şi invers, în următoarele condiţii:
a) frânte ori cu închizătorul deschis, după caz
b) ţinute în toc şi neîncărcate cu muniţie
c) închise într-o cutie specială fixată în mijlocul de transport
988. La vânătoarea cu gonaci, ridicarea vânatului se face:
a) în timpul desfăşurării goanei
b) după terminarea goanei
c) oricând
989. Vânatul mare rănit se urmăreşte:
a) imediat, pentru a i se da lovitura de graţie şi a i se curma cât mai repede chinurile
b) după 1-2 ore, pentru a se aşeza şi a se "răci"
c) doar a doua zi, cu un câine limier bine dresat
990. Pentru practicarea vânătorii la raţe şi gâşte sunt admise a se folosi următoarele:
a) raţe sau gâşte domestice vii
b) mulaje de raţe şi gâşte (atrape)
c) chemători electronice
991. Câte autorizaţii colective tip B (în grup mare) se pot elibera pe un fond cinegetic în aceeaşi zi:
a) o singură autorizaţie
b) maxim două autorizaţii
c) maxim trei autorizaţii
992. După vânătoare, până la obţinerea rezultatelor examenelor de laborator pentru pesta porcină, mistreţii recoltaţi se păstrează astfel:
a) evisceraţi şi refrigeraţi
b) evisceraţi şi congelaţi
c) tranşaţi şi congelaţi
993. În vânat se trage atunci când acesta:
a) a fost zărit şi bine localizat după zgomot
b) a fost bine identificat şi se află la o distanţa corespunzatoare unui tir eficient
c) se îndreaptă spre vecin şi se găseşte la limita unui foc eficient
994. Eviscerarea iepurilor se face tradiţional prin practicarea:
a) unei tăieturi lungi de la anus până la gât
b) unei tăieturi scurte de la anus până la stern
c) unei tăieturi scurte, cât să încapă mâna, transversal la baza abdomenului
995. Răcirea vânatului mare eviscerat este indicat să fie făcută:
a) aşezat pe spate pe o pardoseală rece
b) atârnat în aer, la umbră, cu cavitatea abdominală deschisă
c) aşezat pe spate, pe zăpadă sau pe gheaţă
996. Vânatul mare eviscerat se curăţă de sânge prin:
a) ştergere cu cârpe uscate
b) ştergere cu cârpe ude
c) spălare cu apă rece şi ştergere cu cârpe uscate
997. Înainte de încărcare, ţeava armei de vânătoare se verifică pentru a vedea dacă:
a) nu este ruginită
b) nu are corpuri străine în interior
c) nu prezintă urme de lovituri vizibile
998. Carabinele se încarcă ţinându-se cu ţeava:
a) în jos
b) la orizontală
c) în sus
999. Pentru prevenirea pagubelor pe care cioara grivă şi coţofana le produc efectivelor de fazani, cea mai eficientă metodă admisă de lege pentru recoltarea acestora este:
a) recoltarea cu arma de vânătoare
b) combaterea cu stricnina
c) combaterea cu letolina
1000. Pentru scoaterea vulpilor din vizuini se poate folosi eficient următoarea metodă admisă de lege:
