Răspunsurile întrebărilor (1000)

1. Durata creşterii coarnelor cerbului comun este de:
a) 60 - 70 zile
b) 90 - 100 zile
c) 120 - 130 zile

2. Împerecherea cerbului comun se desfăşoară în perioada:
a) septembrie - octombrie
b) iulie - august
c) noiembrie - decembrie

3. Aprecierea vârstei cerbului împuşcat se poate face după:
a) dentiţie
b) mărimea copitelor
c) greutatea craniului

4. Aprecierea vârstei cerbului viu se poate face după:
a) forma capului
b) forma corpului şi comportamentul animalului pe teren
c) culoarea părului

5. Biotopul favorabil cerbului comun este reprezentat de:
a) zona de câmpie cu monoculturi
b) pădurile de foioase sau de amestec de foioase şi răşinoase de mare întindere
c) stepa

6. Longevitatea cerbului comun este de:
a) aproximativ 10 ani
b) aproximativ 15 ani
c) aproximativ 20 de ani

7. Constituirea cârdurilor de cerbi comuni are loc în perioada:
a) martie-iunie
b) iulie - august
c) octombrie-noiembrie

8. Activitatea cerbului comun are caracter preponderent:
a) diurn
b) nocturn
c) crepuscular şi auroral

9. Prădătorul cel mai important al cerbului comun este:
a) ursul
b) râsul
c) lupul

10. Care este perioada în care îşi leapadă coarnele cerbul comun, matur?
a) decembrie-ianuarie
b) septembrie-octombrie
c) februarie-martie

11. Cerbul comun năpârleşte:
a) numai primăvara
b) numai toamna
c) atât primăvara cât şi toamna

12. Dimorfismul sexual la cerbul comun este:
a) slab pronunţat
b) puternic pronunţat
c) inexistent

13. "Raza lupului" apare la:
a) cerbul comun
b) cerbul lopătar
c) căprior

14. La care dintre următoarele specii este evident dimorfismul sexual?
a) urs
b) cerb
c) lup

15. Care este perioada de fătare a ciutelor de cerb comun?
a) martie - aprilie
b) aprilie - mai
c) mai - iunie

16. Care este durata gestaţiei la ciutele de cerb comun?
a) 28 de săptămâni
b) 34 de săptămâni
c) 40 de săptămâni

17. Puiul de cerb comun cu vârsta până în 10 luni este denumit:
a) cerbulean sau junincă, după caz
b) viţel sau viţea, după caz
c) ied sau iadă, după caz

18. Ce se înţelege prin "locul de culcuş" al cerbului?
a) locul în care se ascunde în caz de pericol
b) locul unde se odihneşte şi rumegă în timpul zilei
c) locul unde doarme în timpul nopţii

19. După perioada de boncănit, cerbii bătrâni:
a) continuă să conducă cârdurile de boncănit constituite
b) se integrează în cârdurile de iernat ale cerbilor tineri
c) se retrag în locuri mai puţin accesibile unde trăiesc izolaţi

20. Ce sunt scăldătorile cerbilor?
a) mocirle în care au obiceiul de a se scălda în perioada boncănitului
b) ape curgătoare în care se răcoresc în zilele călduroase
c) lacuri alpine în care se scaldă

21. Cu ce se hrănesc natural cerbii în timpul iernii?
a) cu tuberculi
b) cu frunze uscate de arbori
c) cu lujeri, muguri, coajă de arbori

22. Apreciaţi care dintre trofeele de cerb comun prezentate este de selecţie:
a) A
b) B
c) C

23. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) lupului?
a) nr. 1
b) nr. 2
c) nr. 4

24. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) ochiului?
a) nr. 1
b) nr. 2
c) nr. 3

25. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) de gheţuri?
a) nr. 1
b) nr. 2
c) nr. 3

26. Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) mijlocie?
a) nr. 1
b) nr. 2
c) nr. 3

27. Unde este situată rozeta la coarnele de cerb comun:
a) la baza prăjinei
b) la baza ramurei mijlocii
c) la baza coroanei

28. Ce se întelege prin fenomenul de homocromie la viţelul de cerb comun:
a) prezenţa petelor de culoare mai deschisă pe blană în primele 3 luni de viaţă
b) lipsa mirosului specific în primele două săptămâni de viaţă
c) faptul că nu deosebeşte culorile în primele două săptămâni de viaţă

29. Greutatea cerbului comun la apogeu este în medie de:
a) 250 kg
b) 180 kg
c) 140 kg

30. Iarna, cerbul comun are blana de culoare:
a) brun-roşcată
b) brun închis - cenuşie
c) brună, cu pete albe

31. Vara, cerbul comun are blana de culoare:
a) brun-roşcată
b) brun închis - cenuşie
c) brună cu pete albe

32. Trofeul de cerb comun atinge apogeul la:
a) 8 - 10 ani
b) 11 - 13 ani
c) 14 - 16 ani

33. Cerbii comuni intră în regres, inclusiv în privinţa trofeului, după:
a) 10-11 ani
b) 11-12 ani
c) 13-14 ani

34. Excrementele de cerb comun mascul se deosebesc de cele de ciută, în primul rând ca:
a) mărime
b) formă
c) culoare

35. Cerbul comun se întâlneşte în România:
a) de la câmpie până în golul de munte
b) doar la deal şi la munte
c) numai la munte

36. Cârdurile de cerb comun, la boncănit, sunt formate de regulă din:
a) 2-3 masculi dominanţi şi mai multe ciute
b) un mascul dominant şi mai multe ciute
c) un mascul dominant şi o ciută

37. Boncănitul la cerbul comun începe, de regulă, mai devreme la:
a) câmpie
b) deal
c) munte

38. Viţelul de cerb comun prezintă, în primele luni de viaţă, fenomenul de homocromie?
a) da
b) nu
c) doar unele exemplare

39. Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia cerb comun, deşi au o dezvoltare corporală normală?
a) suliţarii de un an şi jumătate
b) furcarii de doi ani şi jumătate
c) cerbii adulţi care au ajuns la apogeu

40. Ritualul de împerechere la cerb comun poartă denumirea de:
a) boncănit
b) gonit
c) alergat

41. Ce se întelege printr-un "cerb de 14 impar"?
a) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn mai puţin de 7 ramuri
b) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn 8 ramuri
c) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celalalt corn

42. Ce se întelege printr-un "cerb de 16 par"?
a) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn mai puţin de 8 ramuri
b) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn tot 8 ramuri
c) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celalalt corn

43. Vârsta la care coarnele cerbului lopătar ating dezvoltarea maximă este de:
a) 5 - 6 ani
b) 9 - 10 ani
c) 14 - 16 ani

44. Maturitatea sexuală a ciutei de lopătar este atinsă la vârsta de:
a) 1 an şi 5 luni
b) la 2 ani şi 3 luni
c) la 3 ani

45. Perioada de împerechere a cerbului lopătar este:
a) octombrie - noiembrie
b) august - septembrie
c) ianuarie - februarie

46. Ciuta de lopătar fată în perioada:
a) mai-iunie
b) februarie-martie
c) martie-mai

47. Biotopul favorabil cerbului lopătar îl reprezintă:
a) pădurile de răşinoase de mare întindere
b) pădurile de amestec de foioase şi răşinoase din zona montană
c) pădurile de foioase de întindere mică intercalate cu terenuri agricole din zona de şes şi coline

48. Longevitatea cerbului lopătar este de:
a) 10 - 12 ani
b) 14 - 16 ani
c) 20 - 25 ani

49. Cum este boncănitul cerbului lopătar comparativ cu cel al cerbului comun?
a) este mai puternic şi mai melodios
b) este mai intens şi mai modulat
c) este mai slab şi mai monoton

50. Cât durează gestaţia la femelele de cerb lopătar?
a) 45 de săptămâni
b) 24 de săptămâni
c) 33 de săptămâni

51. Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai puţin pretenţioasă cu privire la calitatea hranei?
a) cerb comun
b) cerb lopătar
c) căprior

52. În cazul cerbilor lopătari boncănesc:
a) numai masculii
b) atât masculii cât şi femelele
c) numai femelele

53. Cornul de cerb lopătar dezvoltat normal, poate avea cel mult
a) două ramuri şi o lopată
b) două ramuri şi două lopeţi
c) trei ramuri şi o lopată

54. Care dintre următoarele specii de cervide are coada cea mai lungă?
a) cerbul comun
b) cerbul lopătar
c) căpriorul

55. Greutatea cerbului lopătar la apogeu este în medie de:
a) 50 kg
b) 70 kg
c) 100 kg

56. Pentru cerbul lopătar din România, sunt propice biotopurile din:
a) zona de joasă altitudine
b) zona de dealuri înalte
c) zona de munte

57. La care dintre speciile de cervide este caracteristic faptul că majoritatea exemplarelor prezintă vara pete albe pe părţile laterale ale corpului şi pe spate?
a) cerbul lopătar
b) cerbul comun
c) căprior

58. Căderea coarnelor masculului de cerb lopătar cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în luna:
a) februarie
b) aprilie
c) decembrie

59. În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de lopătar?
a) Subcarpaţii Getici
b) Câmpia Olteniei
c) Câmpia de Vest

60. Durata creşterii coarnelor căpriorului este de:
a) 60 zile
b) 80 - 90
c) 120 - 130 zile

61. Căderea coarnelor masculului de căprior cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în perioada:
a) octombrie - decembrie
b) iulie - august
c) septembrie - octombrie

62. Căderea primei serii de coarne (fără rozetă) la masculul de căprior are loc de obicei în luna:
a) februarie
b) noiembrie
c) septembrie

63. Împerecherea căpriorului se desfăşoară de regula în perioada:
a) iulie - august
b) mai - iunie
c) septembrie - octombrie

64. Aprecierea vârstei căpriorului împuşcat se poate face:
a) după dentiţie
b) după mărimea copitelor
c) după greutatea craniului

65. Aprecierea vârstei căpriorului viu se poate face:
a) după forma corpului şi comportament
b) după forma şi mărimea coarnelor
c) după culoarea blănii

66. Biotopul favorabil căpriorului este reprezentat de:
a) trupuri mici de pădure din zona de câmpie şi deal
b) păduri întinse de foioase
c) păduri întinse de răşinoase

67. Longevitatea căpriorului este de aproximativ:
a) 5 ani
b) 10 ani
c) 15 ani

68. Constituirea cârdurilor de căpriori are loc în perioada:
a) martie-iunie
b) august-septembrie
c) octombrie-noiembrie

69. Prădătorii cei mai importanţi al căpriorului în zona de munte şi dealuri înalte sunt:
a) ursul şi lupul
b) şacalul şi râsul
c) lupul şi râsul

70. Prădătorii cei mai importanţi ai căpriorului în zona de câmpie sunt:
a) mistreţul şi pisica sălbatică
b) râsul şi şacalul
c) vulpea, şacalul şi câinii hoinari

71. Dimorfismul sexual la căprior este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent

72. Maximul dezvoltării coarnelor la căprior este atins la vârsta de:
a) 5 - 8 ani
b) 2 - 4 ani
c) 9 - 12 ani

73. Femela de căprior ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:
a) 2 ani
b) 3 ani
c) 1 an şi 2 luni

74. La căprior, coarnele reprezintă:
a) adaptare la condiţiile de mediu
b) malformaţie a craniului
c) caracter sexual secundar

75. La căprior, coarnele cu perucă reprezintă:
a) adaptare la condiţiile de mediu
b) malformaţie
c) caracter sexual secundar

76. La căprior, apariţia coarnelor cu perucă reprezintă efectul:
a) adaptării la condiţiile de mediu
b) castrării sau lezării testiculelor
c) lezării cilindrilor frontali

77. "Oglinda" este caracteristică blănii căpriorului în perioada de:
a) vară
b) toamnă
c) tot timpul anului

78. Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai pretenţioasă cu privire la calitatea hranei?
a) cerb comun
b) cerb lopătar
c) căprior

79. În ce perioadă a anului se mai pot împerechea femelele de căprior rămase nefecundate în perioada iulie-august?
a) în lunile septembrie - octombrie
b) în lunile octombrie - noiembrie
c) în lunile noiembrie - decembrie

80. Câţi iezi fată de obicei o femelă de căprior?
a) unul
b) doi
c) trei

81. La cât timp de la fătare iedul de căprior se poate ridica în picioare?
a) imediat
b) la 3-4 ore de la fătare
c) după câteva zile de la fătare

82. Cum se prezintă comportamentul social la căpriorul mascul?
a) este solitar de primăvara până toamna şi se grupează pe timpul iernii
b) cei tineri trăiesc în grupuri iar cei bătrâni solitari
c) toţi masculii trăiesc solitari tot timpul vieţii, numai femelele se grupează

83. Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al căpriorului?
a) este foarte pretenţios în alegerea hranei, nu paşte la rând, ci alege speciile
b) nu este pretenţios în alegerea hranei şi consumă orice vegetaţie
c) preferă să roadă lujerii speciilor foioase ca şi capra domestică

84. Vara, blana căpriorului are culoarea:
a) cenuşie
b) roşcată
c) brună

85. Activitatea căpriorului are caracter preponderent:
a) diurn
b) crepuscular
c) crepuscular şi auroral

86. �n anumite regiuni, denumirea de "?ap ro?u" se folose?te popular pentru:
a) masculii de capră neagră de culoare roşcată
b) masculul căpriorului
c) masculul de capră neagră în timpul verii

87. Noţiunea de "oglindă" defineşte:
a) suprafaţa de apă pe care se odihneşte vânatul de baltă
b) pata de culoare albă, din jurul anusului la femela de căprior sau penele secundare de pe aripile raţelor
c) umbra lăsată de raţe şi gâşte, pe suprafaţa apei, la lăsarea serii

88. Care din următoarele specii nu au vezică biliară?
a) cerbul comun
b) căpriorul
c) mistreţul

89. Raportul normal între sexe la căprior este considerat:
a) 1:1
b) 1:2
c) 1:3

90. Greutatea căpriorului la apogeu este în medie de:
a) 15 kg
b) 30 kg
c) 50 kg

91. La care dintre speciile de cervide este cea mai mica diferenţă de greutate între mascul si femelă:
a) cerb comun
b) cerb lopătar
c) căprior

92. Care din următoarele specii de cervide nu se scaldă niciodată pentru deparazitare şi răcorirea corpului?
a) cerbul comun
b) cerbul lopătar
c) căpriorul

93. Perioada de gestaţie la căprioară durează în mod obişnuit:
a) 9 luni
b) 5 luni
c) 4 luni

94. În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de "căprior de câmp" (care trăieşte toată viaţa în afara pădurii)?
a) Câmpia de Vest
b) Câmpia Română
c) Podişul Dobrogei

95. Ritualul de împerechere la căprior poartă denumirea de:
a) boncănit
b) rotit
c) alergat

96. Glasul masculului de căprior poartă denumirea de:
a) brăhnit
b) behăit
c) boncănit

97. Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia căprior, deşi au o dezvoltare corporală normală?
a) suliţarii de un an
b) furcarii de doi ani
c) căpriorii adulţi care au ajuns la apogeu

98. Cornul de cărprior dezvoltat normal are:
a) două ramuri
b) trei ramuri
c) patru ramuri

99. Căderea coarnelor la femela de capră neagră are loc în perioada:
a) octombrie - decembrie
b) iulie - august
c) niciodată

100. Căderea coarnelor la masculul de capră neagră are loc în perioada:
a) octombrie - decembrie
b) iulie - august
c) niciodată

101. Împerecherea la capră neagră se desfăşoară în perioada:
a) octombrie - noiembrie
b) iulie - august
c) august - septembrie

102. Aprecierea vârstei caprei negre împuşcate se poate face:
a) după numărul inelelor anuale de pe coarne, la care se adaugă cifra 1
b) după lungimea coarnelor, la care se adaugă lungimea cepilor osoşi
c) după grosimea coarnelor, la care se adaugă grosimea cepilor osoşi

103. La masculul de capră neagră, curbura la vârf a coarnelor este de circa:
a) 120
b) 140
c) 180

104. La femela de capră neagră curbura la vîrf a coarnelor este de circa:
a) 90
b) 120 - 140
c) 180

105. La capră neagră coarnele cresc până la:
a) 5 ani
b) 10 ani
c) sfârşitul vieţii

106. La capră neagră coarnele cresc pe:
a) cilindrii frontali
b) cepi osoşi
c) prelungiri ale oaselor temporale

107. Biotopul favorabil caprei negre este reprezentat de:
a) limita altitudinală superioară a pădurii şi golul alpin
b) pădurile întinse de foioase şi răşinoase din zona de munte
c) exclusiv pe păşunile şi în stâncăriile din zona de munte

108. Longevitatea caprei negre este de:
a) 5 - 10 ani
b) 10 - 12 ani
c) 15 -20 ani

109. Comportamentul caracteristic femelei caprei negre este traiul:
a) exclusiv solitar
b) în ciopor
c) cu perechea

110. Prădătorii cei mai importanţi ai caprei negre sunt:
a) ursul şi mistreţul
b) şacalul şi vulpea
c) lupul şi râsul

111. Dimorfismul sexual la capră neagră este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent

112. La capra neagră "cornetele" reprezintă:
a) formaţiuni cornoase ce cresc din pielea capului şi îmbracă cepii osoşi
b) o continuare a craniului
c) cilindri frontali

113. Urma caprei negre este:
a) alungită, iar pintenii se imprimă doar în fugă
b) alungită, iar pintenii se imprimă totdeauna
c) lăţită, iar pintenii nu se imprimă de obicei

114. "Oglinda" este vizibilă la blana caprei negre în perioada de:
a) vară
b) toamnă
c) tot timpul anului

115. Care este culoarea caprei negre în perioada de vară?
a) brună închis
b) neagră
c) maroniu - gălbuie

116. Care este culoarea caprei negre în perioada de iarnă?
a) brună închis
b) neagră
c) gălbuie - cenuşie

117. Cele mai dezvoltate simţuri la capra neagră sunt:
a) auzul şi văzul
b) auzul şi mirosul
c) mirosul şi văzul

118. Cum se prezintă comportamentul social al caprei negre?
a) duce în general viaţă de grup
b) se grupează numai în perioada împerecherii
c) nu se grupează după maturizare, trăind izolat fiecare individ

119. La capra neagră coarnele sunt specifice:
a) doar masculilor
b) doar femelelor batrâne
c) ambelor sexe

120. Greutatea masculului de capră neagră este, de regulă, de:
a) 15-20 kg
b) 20-30 kg
c) 30-45 kg

121. Longevitatea caprei negre este apreciată la circa:
a) 10 - 15 ani
b) 15 - 20 ani
c) 20 - 30 ani

122. Capra neagră are activitate preponderent:
a) diurnă
b) aurorală şi crepusculară
c) nocturnă

123. În cea mai mare parte din an, ţapii de capră neagră, bătrâni, trăiesc:
a) solitari, cu excepţia perioadei de împerechere când vin la ciopoare
b) în ciopoare compuse din ţapi şi capre cu iezi şi tineret
c) în grup familial, compus împreună cu capra şi iedul său

124. Hrana caprei negre este constituită preponderent din:
a) licheni, graminee, lujeri şi muguri de foioase
b) lujeri şi muguri din specii de stejar
c) muşchi, lujeri de larice şi tisă, grâu, orz şi ovăz

125. După cel de-al doilea război mondial efectivele de capră neagră în România erau prezente în:
a) Carpaţii Orientali
b) Carpaţii Meridionali
c) Carpaţii Occidentali

126. În România efective de capră neagră se găsesc în prezent în:
a) Carpatii Meridionali, Occidentali şi Orientali
b) doar în Carpaţii Orientali si Meridionali
c) doar în Carpaţii Merdional şi Occidentali

127. Factorul determinant pentru un biotop favorabil caprei negre în Romînia, este:
a) altitudinea
b) prezenţa stâncăriilor greu accesibile
c) sursa de hrană naturală de bună calitate

128. Căderea coarnelor la muflon are loc în perioada:
a) octombrie - decembrie
b) iulie - august
c) niciodată

129. Împerecherea la muflon se desfăşoară în perioada:
a) octombrie - decembrie
b) martie - aprilie
c) mai - iulie

130. Aprecierea vârstei muflonului împuşcat se poate face:
a) după numărul inelelor anuale de pe coarne
b) după lungimea coarnelor
c) după grosimea coarnelor

131. La masculul de muflon coarnele sunt:
a) lungi şi spiralate
b) scurte şi îndreptate spre spate
c) lungi şi îndreptate în sus

132. La femela de muflon coarnele sunt:
a) lungi şi spiralate
b) scurte şi îndreptate spre spate
c) lungi şi îndreptate în sus

133. La muflon coarnele cresc până la:
a) 5 ani
b) 10 ani
c) sfârşitul vieţii

134. La muflon coarnele cresc pe:
a) cilindrii frontali
b) cepi osoşi
c) prelungiri ale oaselor temporale

135. Simţurile dezvoltate ale muflonului sunt:
a) doar auzul şi văzul
b) doar auzul şi mirosul
c) auzul, văzul şi mirosul

136. Activitatea muflonului are caracter preponderent:
a) diurn
b) auroral
c) crepuscular şi nocturn

137. Dimorfismul sexual la muflon este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent

138. Femela de muflon ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:
a) 1 an
b) 1,5 ani
c) 2 ani

139. La muflon, mărimea coarnelor reprezintă:
a) adaptare la condiţiile de mediu
b) malformaţie a craniului
c) caracter sexual secundar

140. Ce este cilindrul frontal?
a) anomalie rar întâlnită la capra neagră
b) partea din craniu pe care creşte cornul la cervide
c) interiorul vârfului tevii la armele cu ţevi lise

141. Dintre speciile de interes cinegetic, din familia Cervidae fac parte:
a) cerbul comun, cerbul lopătar şi capra neagră
b) cerbul lopătar, capra neagră şi căpriorul
c) cerbul comun, cerbul lopătar şi căpriorul

142. Dintre cele trei simţuri, miros, auz şi văz, care este cel mai redus în cazul mistreţului?
a) mirosul
b) auzul
c) văzul

143. Simţurile mai dezvoltate ale mistreţului sunt:
a) auzul şi văzul
b) mirosul şi auzul
c) văzul şi mirosul

144. Care din imaginile de mai jos reprezintă urma tipar, la mers liniştit, a mistreţului?
a) A
b) B
c) C

145. Care urme tipar sunt mai mari la mistreţ?
a) urmele tipar ale membrelor anterioare
b) urmele tipar ale membrelor posterioare
c) nu există deosebiri de mărime între urme

146. Există deosebiri între mărimea urmelor mistreţului şi mărimea urmelor porcului domestic?
a) da, la mistreţ, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare
b) da, la porcul domestic, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare
c) nu există deosebiri între mărimea urmelor celor două specii

147. În România, biotopul favorabil mistreţului este reprezentat de:
a) pădurile de răşinoase
b) pădurile întinse de foioase
c) stepa

148. Formarea cârdurilor de mistreţi se realizează în luna:
a) martie
b) august
c) noiembrie

149. Activitatea mistreţului în căutarea hranei are caracter preponderent:
a) auroral
b) nocturn
c) diurn

150. Prin ce se manifestă dimorfismul sexual la mistreţul cu vârsta peste doi ani?
a) culoarea părului
b) forma corpului şi mărimea colţilor armă
c) lungimea corpului

151. Hrana mistreţului este de origine:
a) animală şi vegetală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală

152. La ce vârstă ating dimensiunile maxime colţii mistreţului?
a) la 4 - 6 ani
b) la 7 - 10 ani
c) la 15 ani

153. La ce vârstă încep să se tocească colţii armă ai mistreţului mascul?
a) la 12 - 14 luni
b) la 16 - 18 luni
c) la 20 - 22 luni

154. La mistreţ, colţii armă sunt reprezentaţă de:
a) o malformaţie a maxilarului inferior
b) caninii de pe maxilarul inferior
c) caninii de pe maxilarului superior

155. Colţii ascuţitori ai mistreţului cresc pe:
a) maxilarul inferior
b) maxilarul superior
c) ambele maxilare

156. Împerecherea mistreţului se desfăşoară de regulă în perioada:
a) iulie - august
b) august - septembrie
c) octombrie - decembrie

157. Aprecierea vârstei mistreţului împuşcat, cu vârsta sub doi ani şi jumătate, se poate face:
a) după dentiţie
b) după mărimea copitelor
c) după colţi

158. Aprecierea vârstei mistreţului mascul împuşcat, cu vârsta mai mare de doi ani şi jumătate, se poate face:
a) după greutate
b) după mărimea copitelor
c) după colţi

159. Longevitatea mistreţului este de:
a) 4-5 ani
b) 7-8 ani
c) peste 10 ani

160. Gestaţia la mistreţ este de:
a) 10 săptămâni
b) 14 săptămâni
c) 16-17 săptămâni

161. Vierii solitari se alătură ciurdelor pe perioada:
a) martie-aprilie
b) august-septembrie
c) octombrie-ianuarie

162. La ce vârstă atinge mistreţul în condiţii normale maturitatea sexuală?
a) în al doilea an de viaţă
b) în primul an de viaţă
c) la vârsta de trei ani

163. Cât timp durează gestaţia la femelele de mistreţ?
a) între 90 şi 100 zile
b) între 140 si 150 zile
c) între 115 - 120 zile

164. Omul poate fi atacat de mistreţ în următoarele situaţii:
a) când mistreţul este rănit
b) când mistreţul este deranjat la locurile de hrănire
c) când mistreţul este deranjat la locurile de odihnă

165. Cum se deosebeşte cel mai uşor urma mistreţului de cea de cerb comun?
a) după formă
b) după mărime
c) după imprimarea laterală a pintenilor, la mistreţ

166. Ciurda de mistreţi este condusă de:
a) perechea conducătoare
b) vierul cel mai bătrân
c) scroafa cea mai în vârstă

167. Greutatea vierilor de mistreţ poate depăşi în mod excepţional:
a) 200 kg
b) 300 kg
c) 400 kg

168. Mistreţii se scaldă cu plăcere în:
a) ape curate stătătoare
b) ape curate curgătoare
c) mocirlă

169. Dintre cele trei specii, urs, lup şi râs, precizaţi care afectează cel mai puternic efectivele de mistreţ:
a) ursul
b) lupul
c) râsul

170. Fenomenul de homocromie se manifestă la purceii de mistreţ prin:
a) dungi longitudinale pe blană, mai deschise la culoare
b) dungi transversale pe blană, mai închise la culoare
c) pete pe blană, mai deschise la culoare

171. Care dintre speciile de mai jos se pot încrucişa şi pot da naştere la pui viabili?
a) mistreţul cu porcul domestic
b) vulpea cu câinele domestic
c) iepurele de câmp cu iepurele de casă

172. Câte specii de urs există în libertate în România?
a) o specie
b) două specii
c) trei specii

173. Activitatea ursului are caracter preponderent:
a) auroral
b) nocturn
c) diurn

174. Dintre cele trei simţuri miros, auz şi văz, precizaţi care sunt mai dezvoltate la urs:
a) miros şi auz
b) auz şi văz
c) văz şi miros

175. Dintre cele trei simţuri miros, auz şi văz, precizaţi care este mai slab dezvoltat la urs:
a) miros
b) auz
c) văz

176. Biotopul favorabil ursului este reprezentat de:
a) pădurile de mare întindere, din zona de dealuri înalte şi munte
b) pădurile de mică întindere, din zona de câmpie, cu surse de hrană
c) stâncăriile din golul alpin

177. Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale:
a) doar sănătoase
b) doar slabe, bolnave, rănite
c) sănătoase, slabe, bolnave, rănite

178. Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale:
a) doar sălbatice
b) doar domestice
c) sălbatice şi domestice

179. Dimorfismul sexual la urs este:
a) mediu pronunţat
b) puternic pronunţat
c) inexistent

180. Care din imaginile de mai jos reprezintă urma pârtie a ursului?
a) A
b) B
c) C

181. Cum se prezintă comportamentul de hrănire al ursului?
a) este omnivor dar în hrana lui predomină elementele vegetale
b) este omnivor dar în hrana lui predomină elemente de origine animală
c) este carnivor dar în lipsa cărnii consumă şi produse vegetale

182. Ursul obişnuieşte să pască iarbă?
a) da, primăvara şi toamna
b) nu, pentru că dentiţia lui nu este adaptată hrănirii prin păşunat
c) nu, pentru că este omnivor şi consumă doar fructe, seminţe şi uneori carne

183. Urma tipar a ursului se aseamănă ca formă cu urma:
a) câinelui enot
b) lupului
c) viezurelui

184. Longevitatea ursului este de circa:
a) 13 - 15 ani
b) 16 - 19 ani
c) peste 20 de ani

185. La ce vârstă atinge ursoaica maturitatea sexuală?
a) la vârsta de doi ani
b) la vârsta de trei ani
c) la vârsta de patru ani

186. Cât durează gestaţia la femela de urs?
a) între şapte şi opt luni
b) între zece şi unsprezece luni
c) între cinci si şase luni

187. Puii de urs cântăresc la naştere:
a) 400-500 gr
b) 1-2 kg
c) cca 3-35 kg

188. Câţi pui fată de regulă femela de urs?
a) 2 pui
b) 1 pui
c) 3 pui

189. La ce vârstă devin independenţi puii de urs?
a) la 8 - 9 luni (sfârşitul primei toamne din viaţa lor)
b) după ce încep să vadă şi pot să se deplaseze singuri
c) la 1,5 -2 ani când ursoaica se împerechează din nou

190. Care este perioada de împerechere la urs?
a) mai - iunie
b) august - septembrie
c) septembrie - octombrie

191. Ursul îşi amenajează pentru odihna de iarnă:
a) vizuină
b) bârlog
c) culcuş

192. Împerecherea la urs are loc de regulă în lunile:
a) februarie-martie
b) mai-iunie
c) iulie-august

193. Ursoaica fată, de regulă:
a) în fiecare an
b) din doi în doi ani
c) din trei în trei ani

194. În hrana naturală a ursului predomină?
a) fructele şi seminţele
b) carnea
c) iarba şi furnicile

195. Lupii atacă omul?
a) niciodată
b) doar în cazuri de excepţie, unele exemplare rănite, imobilizate în capcane ori altfel strâmtorate încât să nu poată evită confruntarea cu omul
c) doar iarna când sunt reuniţi în haite numeroase şi flămânde

196. Lupul mascul ajută femela la hrănirea puilor?
a) nu
b) da
c) numai în mod excepţional

197. Haita de lupi este condusă de:
a) masculul dominant
b) femela cea mai în vârstă
c) perechea conducătoare

198. Gestaţia lupoaicei durează:
a) 9 săptămâni
b) 36 săptămâni
c) 8-9 luni

199. Simţurile mai dezvoltate ale lupului sunt:
a) gust şi văz
b) miros şi auz
c) văz şi pipăit

200. Lupul este un carnivor cu o greutate de:
a) 10 - 15 kg - excepţional mai mult
b) 15 - 20 kg - excepţional mai mult
c) 25 - 50 kg - excepţional mai mult

201. În România, biotopul favorabil al lupului este reprezentat de:
a) terenurile agricole din zona de câmpie
b) pădurile din zona de dealuri şi munte
c) golul alpin

202. Care este condiţia prioritară în alegerea locului în care lupoaica fată?
a) să fie apărat de intemperii şi de insolaţie
b) să fie îndepărtat de localităţi şi activitatea factorului antropic
c) să aibă în apropiere apă de băut pentru pui

203. Sub ce formă este oferită carnea puilor de lup de către părinţi?
a) proaspătă
b) semidigerată, prin regurgitare
c) premărunţită prin masticare de către lupoaică

204. Până la ce viteză maximă poate ajunge lupul când aleargă după pradă?
a) până la 55 - 60 km/h
b) până la 40 - 45 km/h
c) până la 75 - 85 km/h

205. Regimul alimentar al lupului este:
a) specializat, întrucât lupul vânează numai mamifere mari
b) specializat întrucât lupul vânează numai mamifere mici
c) variat întrucât lupul consumă animale mari şi mici cât şi fructe

206. Cât timp rezistă nemâncat lupul?
a) rezistă şi o săptămână, dar când ajunge la pradă mănâncă 10-15 kg
b) rezistă doar 1-2 zile întrucât nu poate mânca mult odată
c) rezistă şi 3 săptămâni dacă a mâncat o cantitate mare de hrană

207. Activitatea lupului, în căutarea hranei, are caracter preponderent:
a) auroral
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn

208. Dimorfismul sexual la lup este:
a) slab pronunţat
b) puternic pronunţat
c) pronunţat

209. Dintre speciile de animale, oaie, cerb comun şi câine, lupul preferă carnea de:
a) oaie
b) cerb comun
c) câine

210. Pentru a se hrăni, lupul vânează:
a) doar animale sănătoase
b) doar animale slabe, bolnave, rănite
c) animale sănătoase, slabe, bolnave, rănite

211. Hrana de origine animală a lupului constă în:
a) doar animale pe care le vânează
b) animale pe care le vânează şi cadavre de animale
c) doar cadavre de animale

212. Urma-tipar a lupului se deosebeşte uşor de cea de câine de talie mare, prin:
a) mărime
b) forma eliptică, mai alungită
c) imprimarea mai depărtată a unghiilor de la degetele mediane

213. Urma-pârtie a lupului se deosebeşte de cea a unui câine de talie mare, prin:
a) dispunerea rectilinie a urmelor
b) dispunerea în zig-zag a urmelor
c) pasul evident mai mare

214. Fenomenul de canibalism se manifestă la specia lup?
a) nu
b) da, lupii răniţi sau bătrâni sunt sfâşiaţi şi devoraţi de semenii lor
c) da, între părinţi şi pui

215. Care din imaginile de mai jos reprezintă urmă pârtie a lupului?
a) A
b) B
c) C

216. Urma lupului se aseamănă mai mult ca formă si mărime cu urma:
a) câinelui de talie mare
b) bursucului
c) pisicii sălbatice

217. Longevitatea lupului este de circa:
a) 7 - 9 ani
b) 10 - 12 ani
c) 15 - 20 ani

218. Sub aspectul comportamentului social, lupul trăieşte:
a) preponderent în grup familial
b) preponderent solitar
c) în perechi

219. Intr-o haită de lupi se împerechează într-un ciclu de reproducere:
a) femela dominant cu masculul dominant
b) toate femelele mature sexual cu masculul dominant
c) toate exemplarele mature sexual

220. Urmaşii rezultaţi din încrucişarea lupului cu câinele domestic sunt:
a) fertili
b) sterili
c) nu se încucişează

221. Câţi pui fată femela râsului?
a) 5 - 6 sau chiar mai multi
b) 2 - 4
c) 1

222. La ce vârstă devin independenţi puii de râs?
a) la câteva zile după ce încep să vadă şi pot să meargă
b) la 9 luni
c) la doi ani când sunt abandonaţi de mama lor

223. Râşii trăiesc:
a) în haită
b) în grup familial
c) solitar, exceptând femela cu pui sub un an

224. Împerecherea la râşi are loc în lunile:
a) decembrie-ianuarie
b) februarie-martie
c) iulie-august

225. Râsul prezintă gheare:
a) retractile
b) neretractile
c) semiretractile

226. Biotopul favorabil râsului este reprezentat de:
a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie
b) păduri de mare întindere, liniştite, din zona de deal şi munte
c) zonele împădurite, din apropierea aşezărilor omeneşti

227. Râsul se caţără în arbori?
a) nu, indiferent de situaţie
b) da, pentru odihnă, apărare sau atac asupra prăzii
c) da, doar pentru odihnă

228. Activitatea râsului are caracter preponderent:
a) auroral
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn

229. Dimorfismul sexual la râs este:
a) slab pronunţat
b) puternic pronunţat
c) pronunţat

230. Hrana râsului este de origine:
a) animală şi vegetală
b) vegetală
c) animală

231. Simţurile dezvoltate ale râsului sunt:
a) numai auzul
b) numai mirosul
c) auzul, văzul şi mirosul

232. Ce specie de interes cinegetic este prezentată în imaginea de mai jos:
a) pisică sălbatică
b) râs
c) jder de piatră

233. După formă, urma râsului se aseamănă cu urma:
a) câinelui
b) jderului
c) pisicii sălbatice

234. Pentru a se hrăni, râsul vânează:
a) numai animale de talie mare
b) numai animale de talie mică
c) animale de talie mare şi animale de talie mică

235. Râsul se hrăneşte cu:
a) exclusiv animale pe care le vânează
b) animale pe care le vânează şi uneori cu cadavre de animale
c) exclusiv cadavre de animale

236. Longevitatea râsului este de aproximativ:
a) 18 ani
b) 10 ani
c) 5 ani

237. În ce perioadă a anului are loc împerecherea la pisica sălbatică?
a) în lunile februarie-martie
b) în lunile aprilie-mai
c) în lunile noiembrie- decembrie

238. Cât durează gestaţia la pisica sălbatică?
a) şapte săptămâni
b) nouă săptămâni şi jumătate
c) cinci săptămâni

239. Motanul sălbatic participă la creşterea puilor?
a) nu
b) da, când puii au depăşit 30-40 zile
c) da, în situaţia în care pisica mamă moare

240. Câţi pui fată, de regulă, pisica sălbatică?
a) 1 - 2
b) 2 - 4
c) 6 -8

241. Sub aspectul comportamentului social, masculul de pisic[ sălbatică trăieşte:
a) exclusiv solitar
b) în familie
c) individual, masculul stă cu femela numai în timpul împerecherii

242. Care este principalul duşman al pisicii sălbatice în zona de munte?
a) lupul
b) râsul
c) ursul

243. La ce vârstă devin independenţi puii de pisică sălbatică?
a) la vârsta de 3 săptămâni
b) la vârsta de 5-6 săptămâni
c) la vârsta de 3 luni

244. Din ce este constituită hrana de bază a pisicii sălbatice?
a) fazani şi iepuri
b) şoareci şi păsări
c) insecte, broaşte, şopârle

245. Hrana pisicii sălbatice este de origine:
a) animală
b) vegetală
c) vegetală şi animală

246. Activitatea pisicii sălbatice are caracter preponderent:
a) crepuscular şi nocturn
b) auroral şi diurn
c) diurn şi crepuscular

247. Pisica sălbatică are coada:
a) groasă, boantă, cu inele de culoare închisă
b) groasă cu inele de culoare albă
c) subţire cu un colorit uniform maroniu

248. Ce specie din fauna României este reprezentată în imagine?
a) pisică domestică
b) pisică sălbatică
c) râs

249. Noţiunea de dimorfism sexual defineşte:
a) raportul între sexe
b) deosebirea morfologic evidentă între mascul şi femelă
c) incapacitatea femelei de a avea progenituri

250. Ce �n?elege?i prin "perioada de rut" la animale?
a) perioada de împerechere
b) perioada de fătare
c) perioada de năpârlire

251. Care din următoarele specii poate atinge cea mai mare greutate:
a) pisica sălbatică
b) dihorul
c) jderul

252. Biotopul favorabil iepurelui de vizuină îl reprezintă:
a) terenurile uscate, calde, în pantă, cu vegetaţie arbustivă
b) malurile apelor unde îşi sapă galerii
c) păduri întinse de foioase

253. Iepurele de vizuină trăieşte:
a) în colonii
b) solitar
c) în familii

254. Împerecherea vulpii are loc în perioada:
a) noiembrie-decembrie
b) ianuarie - februarie
c) martie-aprilie

255. Gestaţia vulpii este de:
a) aproximativ 4-5 săptămâni
b) aproximativ 7-8 săptămâni
c) aproximativ 10-11 săptămâni

256. Vulpea năpârleşte:
a) numai primăvara
b) numai toamna
c) atât primăvara cât şi toamna

257. Vulpea fată, de regulă:
a) 1-2 pui
b) 4-5 pui
c) 7-8 pui

258. Cât timp sunt alăptaţi puii de vulpe?
a) timp de 3-4 luni
b) timp de 6 luni
c) timp de 8 luni

259. Sporul anual la vulpe, la vârsta maturităţii este:
a) între 50% şi 100%,
b) între 100% şi 150%
c) peste 200%

260. Hrana vulpii este de natură:
a) exclusiv animală
b) animală şi vegetală
c) exclusiv vegetală

261. Pentru creşterea puilor şi pentru odihnă, vulpea amenajează sau foloseşte:
a) scorburi de arbori bătrâni
b) vizuini în pământ
c) culcuşuri din frunze şi crengi la nivelul solului

262. Simţurile cele mai dezvoltate ale vulpii sunt:
a) văzul şi pipăitul
b) auzul şi mirosul
c) mirosul şi pipăitul

263. Vulpile mature trăiesc în perioada de toamnă:
a) în familii
b) în perechi
c) individual

264. Longevitatea vulpii este de:
a) 5 - 7 ani
b) 10 - 12 ani
c) 18 - 20 ani

265. Activitatea vulpii are caracter preponderent:
a) auroral
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn

266. Cum procedează vulpea cu pui, dacă se simte ameninţată?
a) îi mută în altă vizuină
b) apară puii şi vizuina
c) fuge abandonând puii şi părăsindu-şi vizuina

267. Urma-pârtie a vulpii este dispusă:
a) rectiliniu
b) uşor în zig-zag
c) evident în zig-zag

268. Vulpea marchează teritoriul prin:
a) depozite de fecale, dar pe limita teritoriului
b) urinare şi depunerea fecalelor pe ridicături şi alte locuri vizibile
c) gropi săpate în apropierea vizuinilor

269. Hrana de bază a vulpii o constituie:
a) iepurii şi fazanii
b) fazanii şi potârnichile
c) rozătoarele mici

270. Vulpea naşte o singură dată pe an, câte:
a) 2-3 pui
b) 4-5 pui
c) 8-10 pui

271. Longevitatea şacalului este de:
a) 12 - 14 ani
b) 6 - 8 ani
c) 20-22 ani

272. Hrana şacalului este de origine:
a) animală şi vegetală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală

273. Sub aspectul comportamentului social, şacalul este:
a) un animal sociabil
b) este sociabil doar în perioada de reproducere
c) este sociabil doar în perioada creşterii puilor

274. Precizaţi care din următoarele specii are talia cea mai mare:
a) vulpea
b) şacalul
c) câinele enot

275. Activitatea câinelui enot are caracter preponderent:
a) auroral
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn

276. Hrana câinelui enot este de origine:
a) animală şi vegetală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală

277. Biotopul preferat de câinele enot este reprezentat de:
a) pădurile întinse din zona de deal
b) pădurile întinse din zona de munte
c) pădurile din apropierea apelor şi stufărişurile

278. Activitatea viezurelui are caracter preponderent:
a) auroral
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn

279. Hrana viezurelui este de origine:
a) animală şi vegetală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală

280. Biotopul preferat al viezurelui este reprezentat de:
a) pădurile de foioase de deal şi câmpie
b) terenurile cu apa freatică aproape de suprafaţă
c) pădurile de răşinoase

281. Comportamentul viezurelui în timpul iernii este caracterizat de:
a) căutarea hranei în pădure
b) somnul de iarnă
c) căutarea hranei în stufărişuri

282. Femela de viezure fată, de regulă, în luna:
a) februarie
b) martie
c) aprilie

283. Câţi pui fată femela viezurelui?
a) 3-5
b) 1-2
c) 6-8

284. Ce este caracteristic în comportamentul de hrănire al viezurelui?
a) are dentiţie de carnivor se hrăneşte ca un omnivor
b) este exclusiv carnivor
c) este exclusiv ierbivor

285. Ce este caracteristic în procesul de reproducere al viezurelui?
a) are două perioade de împerechere pe an
b) în gestaţia femelei există o perioadă de latenţă
c) femela fată doar din doi în doi ani

286. Viezurele îşi amenajează pentru odihnă:
a) vizuină
b) bârlog
c) culcuş

287. Care dintre următoarele mamifere de interes vânătoresc prezintă picioarele anterioare adaptate vizibil pentru săpat vizuini:
a) vulpea şi şacalul
b) câinele enot şi jderul de copac
c) viezurele şi jderul de piatră

288. Viezurele mai este cunoscut sub denumirea de:
a) câine - jder
b) bursuc cu barbă
c) bursuc

289. Culoarea predominantă a blănii de viezure este:
a) brună
b) cenuşie
c) gălbui-roşcată

290. Se poate aprecia vârsta viezurelui împuşcat?
a) da, după culoarea care se deschide cu vârsta
b) da, după tocirea dentiţiei
c) foarte dificil, după starea de îngrăşare

291. Biotopul favorabil vidrei este reprezentat de:
a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie
b) apele curgătoare şi stătătoare şi zonele limitrofe
c) pădurile de mare întindere, situate în zona de deal

292. Activitatea vidrei are caracter preponderent:
a) auroral
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn

293. Dimorfismul sexual la vidră este:
a) pronunţat
b) puternic pronunţat
c) slab pronunţat

294. Hrana vidrei este de origine:
a) animală şi vegetală
b) vegetală
c) animală

295. Care din imaginea alăturată reprezintă vidra?
a) A
b) B
c) C

296. Caracteristica urmei tipar a vidrei este:
a) imprimarea a patru degete
b) imprimarea membranei interdigitale care uneşte degetele
c) imprimarea pintenului

297. Biotopul favorabil nurcii este reprezentat de:
a) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie
b) împrejurimile apelor curgătoare şi stătătoare
c) pădurile de mare întindere, liniştite

298. Activitatea nurcii are caracter preponderent:
a) auroral
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn

299. Hrana nurcii este de origine:
a) animală şi vegetală
b) vegetală
c) animală

300. Hrana jderilor este de natură:
a) exclusiv animală
b) exclusiv vegetală
c) animală şi vegetală

301. Activitatea jderilor are caracter preponderent:
a) diurn
b) crepuscular şi nocturn
c) auroral şi diurn

302. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de piatră?
a) A
b) B
c) C

303. Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de copac?
a) A
b) B
c) C

304. Biotopul jderului de copac este reprezentat de:
a) pădurile bătrâne de mare întindere
b) zona de stepă
c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti

305. Biotopul jderului de piatră este reprezentat de:
a) pădurile bătrâne de mare întindere
b) zona de stepă
c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti

306. Biotopul dihorului comun este reprezentat de:
a) pădurile bătrâne de mare întindere
b) zona de stepă
c) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti

307. Hrana dihorului comun este de natură:
a) exclusiv animală
b) exclusiv vegetală
c) animală şi vegetală

308. Deosebirea între jderul de copac şi cel de piatră se face cel mai uşor după:
a) lungimea cozii
b) culoarea generala a corpului
c) forma şi culoarea petei de pe piept

309. Jderii prezintă gheare retractile?
a) da
b) nu
c) numai jderii de copac

310. Jderul de piatră se mai numeşte:
a) câine-jder
b) jder de scorbură
c) beică

311. Simţurile iepurelui de câmp, mai dezvoltate, sunt:
a) auzul şi văzul
b) auzul şi mirosul
c) văzul şi mirosul

312. Simţul iepurelui de câmp, mai redus, este reprezentat de:
a) miros
b) auz
c) văz

313. În România, biotopul favorabil iepurelui de câmp este reprezentat de:
a) pădurile de răşinoase
b) trupuri mici de pădure, alternând cu culturi agricole
c) zona alpină

314. Activitatea iepurelui de câmp în căutarea hranei are caracter:
a) auroral
b) nocturn
c) diurn

315. Dimorfismul sexual la iepurele de câmp este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent

316. Hrana iepurelui de câmp este de origine:
a) animală şi vegetală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală

317. Gestaţia la iepurele de câmp este de circa:
a) 42 - 43 zile
b) 50 - 52 zile
c) 58 - 60 zile

318. Prădătorii cei mai importanţi ai iepurelui de câmp sunt:
a) şacalul, vulpea şi câinii hoinari
b) râsul, şacalul şi lupul
c) şacalul, mistreţul şi râsul

319. Care este metoda practică de stabilire a vârstei iepurelui?
a) după culoarea părului
b) după proeminenţa osoasă de pe piciorul anterior
c) după mărimea corporală

320. Care este vârsta la care iepurele de câmp ajunge la maturitate sexuală?
a) 4-5 luni
b) 7-8 luni
c) 10-11 luni

321. Cum arată şi cum se comportă puii de iepure de câmp la fătare?
a) au corpul acoperit cu păr, ochii deschişi şi sunt vioi
b) sunt lipsiţi de păr, ochii închişi şi nu se deplasează în prima săptămână
c) au corpul acoperit parţial cu păr, ochii închişi şi sunt vioi

322. Care este perioada de împerechere a iepurelui de câmp?
a) din ianuarie până în august
b) din aprilie până în mai
c) din martie până în iunie

323. Iepurele de câmp vieţuieşte:
a) singuratic
b) în grupuri familiale
c) în cupluri

324. Arealul iepurelui de câmp se circumscrie:
a) doar zonelor de câmpie
b) doar zonelor de câmpie şi de deal
c) întregului spaţiu productiv cinegetic, din zonele de câmpie, deal şi munte

325. Iepuroaicele de câmp fată:
a) o dată pe an
b) de 3-4 ori pe an
c) de 4-5 ori pe an

326. Femela iepurelui de câmp fată de regulă un număr de:
a) 2-4 pui
b) 6-7 pui
c) 8-10 pui

327. La care specie de interes cinegetic urmele membrelor posterioare se imprimă în faţa urmelor membrelor anterioare, când animalul fuge?
a) căprior
b) vulpe
c) iepure de câmp

328. Sub aspectul comportamentului social, marmota trăieşte:
a) singuratică
b) în perechi
c) în colonii

329. În perioada de iarnă, marmota:
a) hibernează
b) este activă, pe seama proviziilor strânse în vizuină
c) este activă şi se hrăneşte în zilele însorite, când iese afară pentru micţiune

330. Hermelina se deosebeşte de nevăstuică vara, prin faptul că prezintă:
a) coloraţie roşcată-cafenie
b) pată alburie pe abdomen
c) coloraţie neagră a vârfului cozii

331. Iarna, de la distanţă, nevăstuica poate fi deosebită de hermelină?
a) nu
b) da, după culoare
c) da, după mărimea corpului

332. Care din imaginea alăturată reprezintă hermelina?
a) A
b) B
c) C

333. Hârciogul trăieşte, de regulă, în:
a) câmpul agricol cultivat
b) tufişuri şi crânguri
c) zăvoaie, stufărişuri şi plauri

334. Hârciogul se adăposteşte în:
a) platforme plutitoare amenajate pe apă
b) vizuini săpate aproximativ orizontal în diguri şi maluri
c) vizuini verticale săpate în câmp deschis

335. Care este elementul morfologic caracteristic cozii castorului?
a) este turtită dorso-ventral lipsită de păr
b) este turtită dorso-ventral acoperită de păr
c) este turtită bilateral acoperită cu păr

336. Care este elementul morfologic caracteristic membrelor castorului?
a) prezintă membrană interdigitală la toate membrele
b) prezintă membrană interdigitală la membrele anterioare
c) prezintă membrană interdigitală la membrele posterioare

337. Castorul îşi amenajează adăpostul în:
a) malurile cursurilor de apă
b) scorburile arborilor aflaţi pe marginea cursurilor de apa
c) în terenuri aflate în afara zonei inundabile

338. În România castorul este prezent în:
a) râurile Olt şi Mureş şi afluenţii acestora
b) Delta Dunării
c) nu trăieşte în libertate

339. Bizamul este un animal:
a) acvatic
b) terestru
c) semiacvatic

340. Hrana bizamului este:
a) exclusiv animală
b) vegetală şi animală
c) exclusiv vegetală

341. Care din următoarele specii prezintă membrană interdigitală?
a) viezurele
b) lapinul
c) bizamul

342. Păsările, oaspeţi de vară în România, cuibăresc:
a) în România
b) în ţările nordice
c) în ţările sudice

343. Păsările, oaspeţi de iarnă în România, cuibăresc:
a) în România
b) în ţările nordice
c) în ţările sudice

344. Remigele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
a) menţin directia
b) zboară
c) păstrează temperatura corpului

345. Rectricele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:
a) menţin direcţia
b) zboară
c) păstrează temperatura corpului

346. Tectricele păsărilor servesc pentru:
a) menţinerea direcţiei
b) acoperirea aripilor
c) formarea "oglinzii"

347. Sacii aerieni, aflaţi în legătură directă cu plămânii păsărilor, servesc în principal pentru:
a) izolare termică a organelor interne
b) plutire mai uşoară în timpul zborului
c) mărirea capacităţii de respiraţie a plămânilor

348. Păsările din speciile de interes cinegetic au:
a) 5 degete
b) 4 degete
c) 3 degete

349. Poartă denumirea de sarsele următoarele specii de raţe sălbatice:
a) raţa mică şi raţa cârâitoare
b) raţa moţată şi raţa cu ciuf
c) raţa mare şi raţa pestriţă

350. La raţa mare dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent

351. La raţa mare, năpârlirea se produce:
a) la ambele sexe deodată
b) mai întâi la femele şi apoi la masculi
c) mai întâi la masculi şi apoi la femele

352. La raţa mare "oglinda" este:
a) galbenă
b) albă
c) albastru-violetă

353. Raţa mare este, de regulă, specie:
a) poligamă
b) monogamă
c) rareori monogamă

354. Hrana raţei mari este de origine:
a) exclusiv vegetală
b) exclusiv animală
c) animală şi vegetală

355. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mare?
a) A
b) B
c) C

356. La raţa cârâitoare dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent

357. Raţa cârâitoare este specie:
a) exclusiv sedentară
b) oaspete de vară
c) sedentară şi oaspete de iarnă

358. La raţa cârâitoare "oglinda" este:
a) slab pronuţată la femele
b) inexistentă la mascul
c) asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe

359. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cârâitoare?
a) A
b) B
c) C

360. La raţa mică dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent

361. La raţa mică "oglinda" este:
a) slab pronunţată la femele
b) inexistentă la mascul
c) colorată identic la mascul şi la femelă

362. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mică?
a) A
b) B
c) C

363. Raţa mică este specie:
a) de pasaj şi oaspete de iarnă
b) sedentara
c) oaspete de vară

364. La raţa fluierătoare dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent

365. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa fluierătoare?
a) A
b) B
c) C

366. La raţa suliţar dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent

367. Raţa suliţar este specie:
a) sedentară
b) de pasaj
c) oaspete de vară

368. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa suliţar?
a) A
b) B
c) C

369. La raţa lingurar dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent

370. La raţa lingurar "oglinda" este:
a) slab pronuţată la femele
b) inexistentă la mascul
c) colorată identic la mascul si la femelă

371. Raţa lingurar este specie:
a) de pasaj şi oaspete de vară
b) oaspete de iarnă
c) sedentară

372. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa lingurar?
a) A
b) B
c) C

373. La raţa cu cap castaniu dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent

374. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap castaniu?
a) A
b) B
c) C

375. La raţa moţată dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent

376. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa moţată?
a) A
b) B
c) C

377. La raţa pestriţă dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent

378. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa pestriţă?
a) A
b) B
c) C

379. Raţa pestriţă este specie:
a) oaspete de vară şi pasaj
b) oaspete de iarnă
c) sedentară

380. Raţa sunătoare este specie:
a) sedentară şi oaspete de vară
b) de pasaj şi oaspete de iarnă
c) sedentară

381. La raţa sunătoare dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent

382. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa sunătoare?
a) A
b) B
c) C

383. Raţa cu cap negru este specie:
a) exclusiv sedentară
b) oaspete de iarnă
c) oaspete de vară

384. La raţa cu cap negru dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) inexistent

385. Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap negru?
a) A
b) B
c) C

386. La gâsca de vară dimorfismul sexual este:
a) slab pronunţat
b) pronunţat
c) puternic pronuntat

387. Gâsca de vară este specie:
a) poligamă
b) monogamă
c) rareori monogamă

388. Gâsca prezintă ca adaptare pentru înot:
a) membrană interdigitală
b) lobi digitali
c) degete lungi

389. Care este cea mai mare gâscă sălbatică întâlnită în România?
a) gâsca de vară
b) gâsca de semănătură
c) gârliţa mare

390. Gâsca de vară este specie:
a) sedentară
b) de pasaj şi oaspete de vară
c) oaspete de iarnă

391. La gâsca de vară năpârlirea începe în luna:
a) aprilie
b) iunie
c) septembrie

392. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de vară?
a) A
b) B
c) C

393. Gâsca de semănătură este specie:
a) sedentară
b) de pasaj
c) oaspete de vară

394. Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de semănătură?
a) A
b) B
c) C

395. Gârliţa mare este specie:
a) sedentară
b) de pasaj şi oaspete de iarna
c) oaspete de vară

396. Care este deosebirea între gârliţa mare şi gârliţa mică:
a) petele negre de pe burtă la gârliţa mare
b) ciocul mai gălbui la gârliţa mică
c) pata albă de pe frunte extinsă până deasupra ochiului şi un cerc galben în jurul ochiului la gârliţa mică

397. Care din imaginile de mai jos reprezintă gârliţa mare?
a) A
b) B
c) C

398. Găinuşa de baltă este specie:
a) sedentară
b) sedentară şi oaspete de iarnă
c) oaspete de vară

399. Care din imaginile de mai jos reprezintă cormoranul mare?
a) A
b) B
c) C

400. Becaţina comună este specie:
a) de pasaj
b) oaspete de vară
c) sedentară

401. Care din imaginile de mai jos reprezintă becaţina comună?
a) A
b) B
c) C

402. Sitarul de pădure este specie:
a) de pasaj şi oaspete de vară
b) oaspete de iarnă
c) sedentară

403. Care din imaginile de mai jos reprezintă sitarul de pădure?
a) A
b) B
c) C

404. Cocârlia de câmp este specie:
a) oaspete de vara şi de pasaj
b) oaspete de iarnă
c) sedentară

405. Care din imaginile de mai jos reprezintă ciocârlia de câmp?
a) A
b) B
c) C

406. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de iarnă (cocoşarul)?
a) A
b) B
c) C

407. Sturzul de iarnă (cocoşarul) este specie:
a) de pasaj
b) oaspete de iarnă şi sedentară
c) oaspete de vară

408. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de vâsc?
a) A
b) B
c) C

409. Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul viilor?
a) A
b) B
c) C

410. Porumbelul gulerat este specie:
a) eratică
b) oaspete de vară şi de pasaj
c) sedentară

411. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul gulerat?
a) A
b) B
c) C

412. Porumbelul de scorbură este specie:
a) eratică
b) oaspete de vara si de pasaj
c) sedentară

413. Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul de scorbură?
a) A
b) B
c) C

414. Porumbelul gulerat se mai numeşte:
a) porumbel popesc
b) porumbel de scorbură
c) porumbel de stâncă

415. Porumbelul de scorbură se mai numeşte:
a) porumbel popesc
b) porumbel gulerat
c) golumb

416. Porumbelul gulerat îşi amenajează cuibul în:
a) arbori, situaţi în crânguri şi păduri
b) arbori izolaţi
c) poduri de clădiri părăsite

417. Porumbeii sălbatici sunt specii:
a) sedentare
b) migratoare
c) eratice

418. Turturica este specie:
a) oaspete de iarnă
b) oaspete de vară
c) sedentară

419. Care din imaginile de mai jos reprezintă turturica?
a) A
b) B
c) C

420. Guguştiucul este specie:
a) oaspete de iarnă
b) oaspete de vară
c) sedentară

421. Care din imaginile de mai jos reprezintă guguştiucul?
a) A
b) B
c) C

422. Cioara grivă este specie:
a) oaspete de iarnă
b) oaspete de vară
c) sedentară

423. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara grivă?
a) A
b) B
c) C

424. În România, cioara de semănătură este specie:
a) exclusiv oaspete de iarnă
b) exclusiv oaspete de vară
c) sedentară şi oaspete de iarnă

425. Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara de semănătură?
a) A
b) B
c) C

426. Gaiţa este specie:
a) sedentară
b) oaspete de iarnă
c) oaspete de vară

427. Care din imaginile de mai jos reprezintă gaiţa?
a) A
b) B
c) C

428. Coţofana este specie:
a) sedentară
b) oaspete de iarnă
c) oaspete de vară

429. Prepeliţa are ciocul:
a) scurt
b) mediu
c) lung

430. Sitarul are ciocul:
a) scurt
b) mediu
c) lung

431. Raţa lingurar are ciocul:
a) drept
b) încovoiat
c) turtit dorso-ventral

432. Lişiţa prezintă ca adaptare pentru înot:
a) membrană interdigitală
b) lobi digitali
c) degete lungi

433. Găinuşa de baltă are penajul:
a) negru complet
b) negru mat cu o pată albă pe frunte
c) negru cu o pată roşie pe frunte şi pene albe la aripi şi coadă

434. Ierunca trăieşte în:
a) fâneţe umede, lunci mlăştinoase, terenuri inundate etc
b) dealuri xerofite, cu ierburi ţepoase şi mărăcini
c) arborete din zona de dealuri înalte şi munte

435. Ierunca este specie:
a) migratoare
b) sedentară
c) eratică

436. Ierunca cuibăreşte în:
a) cuiburi sumar amenajate pe sol
b) cuiburi construite din crenguţe şi paie pe ramuri
c) cuiburi amenajate în scorburi

437. Sturzii cuibăresc în cuiburi amenajate:
a) pe ramuri
b) în scorburi, crăpături din ziduri, cuiburile altor păsări etc
c) pe sol

438. Graurul este specie:
a) migratoare, oaspete de vară
b) migratoare, oaspete de iarnă
c) sedentară

439. Graurul trăieşte, în afara perioadei de cuibărit, în:
a) familii
b) stoluri familiale mici
c) stoluri mari

440. Ciorile grive cuibăresc:
a) în colonii
b) în cuiburi izolate, amplasate în arbori înalţi
c) în poduri de clădiri părăsite

441. Cioara de semănătură cuibăreşte:
a) în colonii, situate de obicei în arborete rare şi liziere înalte
b) în cuiburi izolate amplasate în stufărişuri
c) în podurile clădirilor părăsite

442. Stăncuţa este pasăre:
a) granivoră
b) carnivoră
c) omnivoră

443. Gaiţa este o specie care vieţuieşte, preponderent, în:
a) păduri
b) vii şi livezi
c) parcuri şi grădini din localităţi

444. Stăncuţa este specie:
a) sedentară
b) oaspete de iarnă
c) oaspete de vară

445. Care din imaginile de mai jos reprezintă stăncuţa?
a) A
b) B
c) C

446. Care din imaginile de mai jos reprezintă nagâţul?
a) A
b) B
c) C

447. Care din imaginile de mai jos reprezintă corbul?
a) A
b) B
c) C

448. Hrana cormoranului mare este compusă din:
a) plante acvatice, seminţe acvatice, melci, larve şi peşti
b) plante acvatice, cereale, seminţe, melci, peşti
c) exclusiv din peşte

449. Cormoranul mare cloceşte:
a) solitar
b) în familii
c) în colonii

450. Biotopul favorabil al fazanului este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase
b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate
c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi

451. Fazanul este specie:
a) autohtonă
b) alohtonă
c) migratoare

452. Vârsta cocoşului de fazan se poate aprecia după:
a) lungimea penelor din coadă
b) forma şi mărimea ciocului
c) mărimea şi forma pintenilor

453. Activitatea fazanului are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn

454. Dimorfismul sexual la fazan este:
a) slab pronunţat
b) puternic pronunţat
c) inexistent

455. Constituirea "haremurilor" la fazan are loc:
a) primăvara, devreme
b) vara
c) tot timpul anului

456. Fazanul este specie:
a) poligamă
b) monogamă
c) rareori poligamă

457. Hrana fazanului este de origine:
a) vegetală şi animală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală

458. Care din imaginile de mai jos reprezintă femela de fazan:
a) A
b) B
c) C

459. Urma tipar a fazanului se aseamănă ca formă cu urma de:
a) cocoş de munte
b) raţă
c) potârniche

460. Câte ponte depune, de regulă, făzăniţa în cursul unui an?
a) 1
b) 3
c) 5

461. Diferenţierea între cocoşii de fazan mai mici de un an şi cei mai mari de un an se face după:
a) forma şi mărimea pintenilor
b) lungimea ciocului
c) forma capului

462. Simţurile cele mai dezvoltate ale fazanului sunt:
a) mirosul şi văzul
b) văzul şi auzul
c) mirosul şi auzul

463. Fidelitatea fazanului mascul faţă de locul unde a crescut este:
a) puternic pronunţată
b) pronunţată
c) puţin pronunţată

464. Care este vârsta maturităţii sexuale a fazanului?
a) 5-6 luni
b) 10 luni
c) 16 luni

465. Unde îşi face făzăniţa cuibul?
a) în arbori înalţi, rămuroşi, cu coronamentul bogat
b) în arbuşti deşi de preferinţă amplasaţi în interiorul pădurii
c) pe sol, într-o adâncitură căptuşită cu iarbă şi pene

466. Câte ouă depune, în medie, făzăniţa în cuib?
a) 10 - 12
b) 4 - 6
c) 2 - 4

467. Cât durează incubaţia la fazan?
a) 24 de zile
b) 36 de zile
c) 48 de zile

468. La fazan, clocirea o face:
a) femela
b) femela ajutată de mascul
c) masculul

469. La fazan, creşterea puilor o face:
a) femela
b) femela ajutată de mascul
c) masculul

470. Fazanul negru (tenebrosus) reprezintă:
a) varietate a fazanului comun cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de albastru şi verde pe cap, gât şi spate
b) subspecie a fazanului comun cu penajul de culoare cenuşie cu nuanţe de verde-metalic
c) specie de fazan cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de roşu-închis şi guler alb

471. Biotopul favorabil potârnichii este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase şi foioase
b) câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole diverse
c) terenuri agricole cultivate cu monoculturi

472. Arealul potârnichii, în România, este:
a) din zona de câmpie până în golul alpin
b) doar în zonele de câmpie
c) doar în zonele de câmpie şi deal

473. Nuanţa generală a potârnichii este:
a) cenuşie
b) ruginie
c) ruginie - marmorată

474. Masculii de potârniche se deosebesc de femele prin:
a) pata brună sub formă de potcoavă de pe piept este mai evidentă
b) dungile gălbui de pe penele aripilor care sunt atât longitudinale, cât şi transversale
c) coada vizibil mai lungă a masculului

475. La potârniche cloceşte:
a) numai femela
b) numai masculul
c) ambele sexe

476. Câte ponte depune, în mod normal, o potârniche într-un an:
a) o singură pontă
b) două ponte
c) 3-4 ponte

477. Activitatea potârnichii are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn

478. Dimorfismul sexual la potârniche este:
a) slab pronunţat
b) puternic pronunţat
c) inexistent

479. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de potârniche:
a) A
b) B
c) C

480. Potârnichea este specie:
a) poligamă
b) monogamă
c) rareori poligamă

481. Hrana potârnichii este de origine:
a) vegetală şi animală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală

482. Urma tipar a potârnichii se aseamănă cu urma de:
a) cocoş de munte
b) raţă
c) fazan

483. Hrana puilor de potârniche, în primele două săptămâni de viaţă este preponderent:
a) vegetală
b) animală
c) minerală şi vegetală

484. Simţurile cele mai dezvoltate la potârniche sunt:
a) mirosul şi văzul
b) văzul şi auzul
c) mirosul şi auzul

485. Fidelitatea potârnichii faţă de locul de trai este:
a) pronunţată
b) puţin pronunţată
c) nu este fidela locului de trai

486. Potârnichea este o specie
a) sedentară
b) migratoare
c) oaspete de vară

487. Potârnichea îşi face cuibul:
a) în arbori
b) în scorburile arborilor bătrâni
c) pe sol

488. Care este vârsta maturităţii sexuale a potârnichii?
a) 5-6 luni
b) 10 luni
c) 14 luni

489. În perioada de iarnă potârnichea trăieşte astfel:
a) individual
b) în perechi
c) în stoluri

490. Hrana prepeliţei este de origine:
a) vegetală şi animală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală

491. Care din imaginile de mai jos reprezintă prepeliţa:
a) A
b) B
c) C

492. Prepeliţa este specie:
a) migratoare
b) sedentară
c) eratică

493. Prepeliţa îşi face cuibul:
a) în arbori
b) în scorburile arborilor bătrâni
c) pe sol

494. Câte ponte depune prepeliţa în cursul unui an?
a) 1-2
b) 3-4
c) 4-5

495. Biotopul favorabil prepeliţei este reprezentat de:
a) câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti
b) păduri întinse din zona de deal
c) păduri situate în zona de munte

496. Migraţia catre Africa a prepeliţei are loc preponderent în luna:
a) iulie
b) septembrie
c) noiembrie

497. Activitatea prepeliţei are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn

498. În România, prepeliţa trăieşte pe perioada de iarnă astfel:
a) în perechi
b) în stoluri
c) nu rămâne peste iarnă în România

499. Prepeliţa mai poartă denumirea populară de:
a) cocoşar
b) găinuşă
c) pitpalac

500. În România, biotopul favorabil cocoşului de munte este reprezentat de:
a) pădurile întinse de răşinoase
b) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate
c) terenuri agricole din zona de munte cultivate cu monoculturi

501. Activitatea cocoşului de munte are caracter preponderent:
a) auroral şi nocturn
b) crepuscular şi nocturn
c) diurn

502. Dimorfismul sexual la cocoşul de munte este:
a) slab pronunţat
b) puternic pronunţat
c) inexistent

503. Cocoşul de munte este specie:
a) poligamă
b) monogamă
c) rareori poligamă

504. Hrana cocoşului de munte este de origine:
a) animală şi vegetală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală

505. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de munte:
a) A
b) B
c) C

506. Caracteristica urmei tipar a cocoşului de munte pe zăpadă este dată de:
a) imprimarea a trei degete
b) imprimarea a cinci degete
c) imprimarea degetelor şi a "vârzobilor"

507. Ce reprezintă "vârzobii" la cocoşul de munte?
a) lamele cornoase crescute pe degete
b) lamele cornoase crescute în jurul urechilor
c) smocul de pene ce atârnă sub cioc

508. Simţurile cele mai dezvoltate la cocoşul de munte sunt:
a) mirosul şi văzul
b) văzul şi auzul
c) mirosul şi auzul

509. Cocoşul de munte este specie:
a) migratoare
b) sedentară
c) eratică

510. Cocoşul de munte are ciocul:
a) drept
b) încovoiat
c) turtit dorso - ventral

511. Vârzobii la cocoşul de munte sunt:
a) permanenţi
b) temporari, doar în perioada de iarnă
c) permanenţi, doar la exemplarele bătrâne

512. Ritualul de împerechere al cocoşului de munte poartă denumirea de:
a) învârtit
b) alergat
c) rotit

513. Câte ouă depune găina cocoşului de munte?
a) 6 - 10
b) 2 - 4
c) 16 - 18

514. Rotitul cocoşului de munte are loc:
a) în februarie - martie
b) în septembrie - octombrie
c) în aprilie - mai

515. Rotitul fals al cocoşului de munte are loc în perioada:
a) martie - aprilie
b) aprilie - mai
c) octombrie - început de noiembrie

516. Dimorfismul sexual la cocoşul de mesteacăn este:
a) slab pronunţat
b) puternic pronunţat
c) inexistent

517. Cocoşul de mesteacăn este specie:
a) poligamă
b) monogamă
c) rareori poligamă

518. Hrana cocoşului de mesteacăn este de origine:
a) animală şi vegetală
b) exclusiv vegetală
c) exclusiv animală

519. Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de cocoş de mesteacăn:
a) A
b) B
c) C

520. Cocoşul de mesteacăn este specie:
a) migratoare
b) sedentară
c) eratică

521. În România, cocoşul de mesteacăn trăieşte în:
a) păduri de mesteacăn
b) păduri de fag
c) jnepenişuri şi golul alpin

522. Este permisă fotografierea sau filmare exemplarele de faună de interes cinegetic?
a) da, numai de pe trasee turistice sau căi de comunicaţii
b) da, fără restricţii
c) nu, fără excepţii

523. Pot fi situaţii în care se permite practicarea vânătorii în afara perioadelor legale de vânătoare?
a) da, pentru păsările migratoare
b) da, pentru exemplarele din speciile de mamifere care produc pagube, în condiţiile aprobării administratorului
c) nu, fără excepţie

524. Există categorii de persoane care pot practica vânătoarea fără permis de vânătoare?
a) da, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare
b) nu, fără excepţie
c) da, numai pentru paznici de vânătoare

525. Există categorii de persoane care pot practica vânătoarea fără permis de armă categoria B?
a) Nu, fără excepţii
b) da, numai personalul de conducere al gestionarului fondului
c) da, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare

526. Este permisă practicarea acţiunilor de vânătoare de către vânători fără că aceştia să posede asigurare obligatorie împotriva accidentelor?
a) nu, fără excepţie
b) da, elevi, studenţi şi personal cu atribuţii de vânătoare
c) da, dacă sunt însoţiţi de personal tehnic de vânătoare

527. Examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent este impus, în prezent, prin:
a) Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare
b) Legea fondului cinegetic şi a protecţei vânatului nr 103/1996, republicată
c) Statutele asociaţiilor care gestionează fonduri cinegetice în Romania

528. Permisul de vânătoare permanent poate fi obţinut de cetăţenii cu vârsta peste:
a) 16 ani
b) 18 ani
c) 20 ani

529. Candidaţii la obţinerea permisului de vânătoare permanent trebuie să depună cerere la:
a) asociaţia de vânătoare care gestionează cel puţin un fond cinegetic
b) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
c) ocolul silvic cel mai apropiat de domiciliu

530. Permisul de vânătoare permanent se eliberează candidaţilor care au promovat examenul, de către:
a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
b) orice asociaţie de vânătoare care deţine licenţă şi gestionează fonduri cinegetice
c) asociaţia de vânătoare la care a efectuat stagiatura

531. Participarea la examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent este legal condiţionată de:
a) participarea la cursuri speciale de pregătire organizate de înstituţii de învăţământ
b) executare de trageri cu arma, cu ocazia participării la vânătorile colective
c) efectuarea unei perioade de stagiatură la o asociaţei care gestionează fond cinegetic

532. Cota de recoltă se aprobă anual pentru:
a) deţinătorul, cu orice titlu, al terenului
b) gestionarul fondului cinegetic
c) administratorul fondului cinegetic

533. Ce categorii de persoane au dreptul de a practica vânătoarea în România?
a) exclusiv vânătorii cu domiciliul sau rezidenţa în România
b) vânătorii, personalul cu atribuţii de vânătoare al gestionarilor fondurilor cinegetice şi studenţii unităţilor de învăţământ unde se studiază ca disciplină vânatul şi vânătoarea
c) exclusiv vânătorii şi paznicii de vânătoare

534. Permisul de vânătoare se retrage şi se anulează dacă posesorul acestuia:
a) a săvârşit o faptă sancţionată ca infracţiune de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare
b) a fost exclus dintr-o organizatie vânătorească gestionară de fonduri cinegetice
c) a săvârşit o faptă sancţionată contravenţional de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare

535. Unităţile de gospodărire cinegetică, conform prevederilor legii, poartă denumirea de:
a) fonduri cinegetice
b) cantoane de vânătoare
c) ocoale cinegetice

536. Este admisă utilizarea, la vânătoare, a steguleţelor şi a gardurilor pentru dirijarea vânatului?
a) nu
b) da, la lup, vulpe si mistreţ
c) da, numai la lup

537. Nu este legal să se tragă:
a) în iepuri, la sărite
b) în urşi la nadă
c) în şacali, la nadă

538. Cine este administratorul fondului cinegetic naţional?
a) autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare
b) administratorul pădurilor proprietate publică
c) asociaţia naţională de profil

539. Este permisă utilizarea odorivectorilor în scopul exercitării vânătorii?
a) nu, fără excepţie
b) da, în scopul cercetării ştiinţifice, cu acordul administratorului fondului cinegetic naţional
c) da, pentru capturarea exemplarelor bolnave

540. Este permisă folosirea capcanelor în scopul exercitării vânătorii?
a) nu, fără excepţie
b) da, numai a celor autorizate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
c) da, doar pentru capcanele care nu ucid animalul

541. Ce reprezintă braconajul cinegetic în accepţiunea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare?
a) acţiune de vânătoare care se desfăşoară de la apusul până la răsăritul soarelui
b) tentativa sau acţiunea desfăşurată în scopul dobândirii sau capturării vânatului, finalizată ca rezultat sau nu, cu încălcarea prevederilor prezentei legi
c) acţiune de vânătoare care se desfăşoară noaptea, fără participarea paznicului de vânătoare

542. Este permisă depăşirea cotei de recoltă aprobată pe un fond cinegetic?
a) nu, este strict interzisă
b) da, cu aprobarea gestionarului
c) da, cu aprobarea asociaţiei naţionale de profil

543. Cine are dreptul de a gestiona fauna de interes cinegetic?
a) orice organizaţie neguvernamentală care are membri vânători
b) orice persoană juridică română licenţiată în acest scop
c) orice organizaţie nonguvernamentală care luptă pentru drepturile animalelor

544. Cine stabileşte şi aprobă anual cotele de recoltă pentru vânătoare?
a) asociaţia naţională de profil
b) autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului
c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură

545. Cine are drept de control asupra activităţii cinegetice la toate nivelurile?
a) Consiliul Naţional de Vânătoare
b) autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului
c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură

546. Cine stabileşte rasele de câini admise la vânătoare în România?
a) Asociaţia Chinologică Română
b) Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură

547. Cine stabileşte tipurile de arme şi categoriile de muniţie care se pot folosi la vânătoare în România?
a) Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor
b) Autoritatea publică centrală care răspunde de justiţie
c) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură împreună cu Autoritatea Naţională pentru Omologarea Armelor şi Muniţiilor

548. Vânătorul poate să împuşte pisici sălbăticite sau câini hoinari?
a) da, oricând are posibilitatea
b) nu
c) da, cu ocazia vânătorilor organizate pentru specii de vânat

549. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în zonele de linişte a faunei cinegetice, delimitate în fondurile cinegetice?
a) nu, deoarece acestea sunt zone de protecţie a faunei cinegetice
b) da, cu respectarea prevederilor planurilor de management cinegetic
c) da, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului

550. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în parcuri naţionale?
a) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
b) da, numai de către personalul angajat al administraţiei parcurilor naţionale
c) da, numai de către vânătorii care domiciliază în raza parcului naţional

551. Este permisă desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în parcuri naturale?
a) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
b) da, cu avizul administraţiei/custodelui parcului natural şi cu respectarea prevederilor planurilor de management ale parcului natural
c) da, de către personalul angajat al administraţiei parcului natural

552. Acţiunile de capturare a vânatului viu se pot desfăşura de către:
a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
b) gestionarii fondurilor cingetice, în cadrul cotei de recoltă aprobate
c) persoanele fizice autorizate

553. Este permisă popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, provenite din crescătoriile din România?
a) da, doar în baza avizului sanitar veterinar
b) da, numai pe baza certificării calităţii genetice
c) nu, deoarece pot fi provocate daune efectivelor naturale de vânat

554. Este permisă popularea fondurilor cinegetice cu exemplare din speciile de faună de interes cinegetic, provenite din import?
a) da, doar în baza avizului sanitar veterinar
b) da, în baza avizului sanitar veterinar şi a certificării calităţii genetice
c) nu, deoarece pot fi provocate daune faunei cinegetice indigene

555. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de munte, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice?
a) da în număr de maxim 5, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
b) da, fara restricţii în afara fondului forestier
c) da în număr de maxim 3, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător

556. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de deal, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice?
a) da în număr de maxim 3, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
b) da, fara restricţii în afara fondului forestier
c) da în număr de maxim 2, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător

557. Pe suprafaţa fondurilor cinegetice din zona de câmpie, câinii pot însoţi turmele şi cirezile de animale domestice?
a) da în număr de maxim 2, vaccinati, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător
b) da, fara restrictii în afara fondului forestier
c) da în număr de 1, vaccinaţi, dehelmintizaţi şi cu jujeu corespunzător

558. Pe suprafaţa unui fond cinegetic este permisă mutarea hranei destinate vânatului?
a) nu, este strict interzisă
b) da, de către personalul autorizat
c) da, de către membrii vânători cu ocazia acţiunilor de vânătoare

559. Este permisă însuşirea de către vânători a coarnelor lepădate de cervide, găsite în fondul cinegetic?
a) da, doar de către membrii grupei de vânătoare
b) nu
c) da, cu acordul proprietarului de teren

560. Este permisă practicarea vânătorii fără autorizaţie eliberată de gestionar, dacă acesta şi-a exprimat acordul telefonic?
a) nu, fără excepţii
b) da, pentru paznicii de vânătoare ai gestionarului
c) da, pentru vânătorii străini însoţiţi de paznicul de vânătoare

561. Examenul pentru obţinerea permisului de vânătoare se desfăşoară în baza Regulamentului aprobat prin ordin al:
a) autorităţii publice centrale care răspunde protecţia mediului
b) autorităţii publice centrale care răspunde de afacerile interne
c) autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură

562. Organizatorul acţiunii de vânătoare are obligaţia:
a) să urmărească vânatul mare rănit
b) să completeze cu pix, citeţ, în autorizaţie, numele altor vânători decât cei trecuţi iniţial, care doresc să participe la acţiunea de vânătoare respectivă
c) să efectueze instructajul pentru prevenirea accidentelor

563. Practicarea vânătorii este permisă cu:
a) arme de vânătoare şi arbalete
b) arme de vânătoare şi arme de tir omologate
c) arme de vânătoare şi capcane autorizate

564. Pentru exercitarea vânătorii este legal a fi folosite următoarele categorii de arme:
a) arme de pază şi arme de vânătoare
b) arme de vânătoare şi arme de tir
c) doar arme de foc admise la vânătoare

565. În baza legii, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate autoriza practicarea vânătorii cu:
a) arme de foc de autoaparare
b) capcane
c) arme cu aer comprimat

566. Sunt situaţii în care se pot recolta păsări admise la vânătoare în afara perioadei legale de vânătoare?
a) nu, fără excepţii
b) da, în cazul nerealizării cotei de recoltă
c) da, în condiţiile derogării acordate de autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului

567. Este permisă comercializarea cărnii de vânat?
a) da, fără restricţii
b) da, de către gestionarul fondului cinegetic şi alte persoane juridice autorizate
c) da, de către vânătorul care a dobândit legal vânatul

568. Este permisă vânarea unui număr de exemplare mai mare decât cel înscris pe autorizaţia de vânătoare?
a) da, dacă vânătorul/vânătorii în cauză participă la o singură vânătoare într-un sezon
b) nu
c) da, cu acordul organizatorului acţiunii de vânătoare

569. Este permisă vânătoarea pe alt fond cinegetic decât cel în care vânătorul este autorizat să vâneze?
a) da, cu acordul paznicului fondului cinegetic
b) da, cu acordul organizatorului acţiunii de vânătoare
c) nu

570. Este permisă urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic decât cel pe care este autorizată acţiunea de vânătoare?
a) da, dar nu la mai mult de 500 m de limita fondului cinegetic
b) nu, fără excepţii
c) da, prin excepţie, pentru recuperarea acestuia, cu acordul gestionarului fondului cinegetic

571. Este permisă trecerea vânătorului, cu arma de vânătoare neintrodusă în toc, pe alt fond cinegetic decât cel pe care este autorizat să practice vânătoarea?
a) da, în afara căilor de comunicaţie
b) nu
c) da, dacă arma este neîncărcată

572. Este permisă comercializarea cărnii de vânat de către persoanele fizice?
a) da, dacă acestea au participat la vânătoare în calitate de gonaci
b) nu, fără excepţii
c) da, dacă acestea au calitatea de vânător şi au dobândit-o legal

573. Crotalierea vânatului recoltat legal în fondul de vânătoare se efectuează:
a) la sediul gestionarului fondului cinegetic, imediat după desfăşurarea vânătorii
b) în fondul cinegetic, înainte de părăsirea acestuia
c) la centrul de taxidermie, după prepararea trofeelor

574. Este permisă vânătoarea în rezervaţiile ştiinţifice?
a) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
b) da, cu acordul verbal al administraţiei rezervaţiei sau al custodelui acesteia
c) da, cu acordul Academiei Române

575. Este permisă vânarea urşilor la bârlog?
a) da, în condiţiile legii
b) da, dacă produc pagube
c) nu, fără excepţii

576. Este permisă comercializarea, de către persoane fizice, a trofeelor de vânat?
a) da, numai în interiorul ţării
b) nu, fără excepţii
c) da, numai de către vânătorii care le-au recoltat

577. Este permisă comercializarea de către persoane fizice a produselor de carmangerie rezultate din vânat?
a) da, cu respectarea normelor sanitar veterinare
b) nu, fără excepţii
c) da, numai de către vânătorii care le-au produs conform standardelor alimentare

578. Cui aparţin coarnele lepădate de cervide, găsite pe un fond cinegetic?
a) paznicului de vânătoare
b) gestionarului fondului cinegetic
c) vânătorului care le-a găsit

579. Este permisă vânătoarea cu ogari sau metişi de ogari?
a) da, la vânătorile autorizate
b) da, dacă poartă jujeu
c) nu, fără excepţii

580. Este permisă vânătoarea pe timp de noapte din autovehicule?
a) da, pe fondurile cinegetice greu accesibile
b) nu
c) da, când vânătorii sunt însoţiţi de paznicul de vânătoare

581. Este permisă vânătoarea prin utilizarea pe timp de noapte a dispozitivelor care permit ochirea şi tragerea pe întuneric?
a) da, dacă nu există vizibilitate
b) da, dacă acestea sunt omologate
c) nu, fără excepţie

582. Este permisă vânătoarea prin utilizarea substanţelor chimice toxice folosite în combaterea dăunătorilor animali ai culturilor agricole?
a) da, dacă vânatul produce pagube mari culturilor agricole
b) da, dacă acestea sunt autorizate pentru comercializare
c) nu, fără excepţii

583. Este permisă vânătoarea cu arbaleta?
a) da, pentru a lovi vânatul la distanţe mai mici de 100 m
b) nu, fără excepţii
c) da, cu arbalete cumpărate din magazinele de arme şi muniţii autorizate

584. Este permisă folosirea la vânătoare a armelor neautorizate sau neomologate, pentru vânătoare în România?
a) da, dacă sunt autorizate pentru comercializare în alte ţări din Uniunea Europeană
b) nu
c) da, dacă au calibrul corespunzător speciei la care se doreşte folosirea lor

585. Ce se întâmplă cu armele care au servit la săvârşirea unei fapte prevăzute de lege ca infracţiune?
a) se confiscă de către paznicul de vânătoare
b) se reţin de către agentul constatator în vederea confiscării
c) se confiscă de către gestionarul fondului cinegetic

586. Ce se întâmplă cu mijloacele de transport care au servit la săvârşirea unei fapte prevăzute de lege ca infracţiune?
a) se confiscă de către paznicul de vânătoare
b) se reţin de către agentul constatator în vederea confiscării
c) se confiscă de către gestionarul fondului cinegetic

587. Din ce este constituit fondul cinegetic naţional?
a) totalitatea fondurilor cinegetice din România
b) totalitatea faunei de interes cinegetic din România
c) totalitatea suprafeţelor de teren pe care au fost delimitate fonduri cinegetice

588. Ce reprezintă un fond cinegetic?
a) totalitatea faunei de interes cinegetic din România
b) resursa financiară pentru gestionarea vânatului
c) unitatea de gospodărire cinegetică formată dintr-o suprafaţa de teren bine delimitată împreună cu fauna de interes cinegetic care se află pe aceasta

589. Este legal să se tragă în guguştiucii aflaţi în localităţi?
a) da, dacă vânătoarea este asistată de reprezentantul primăriei
b) nu
c) da, numai cu armă cu aer comprimat

590. Pentru paza unui fond cinegetic, legislaţia în vigoare impune:
a) cel puţin un paznic pentru fiecare fond cinegetic
b) cel puţin un paznic pentru fiecare 5000 ha
c) cel puţin un paznic pentru fiecare 10000 ha

591. Vânarea vulpilor care produc pagube în gospodării poate fi realizată cu:
a) otravă
b) ogari
c) capcane autorizate

592. În prezent, în România, fauna de interes cinegetic este considerată:
a) proprietatea unităţilor administrativ teritoriale
b) proprietatea deţinătorilor de terenuri cuprinse în fondul cinegetic
c) resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional

593. În România, fauna de interes cinegetic se atribuie în gestiune de către:
a) statul român, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
b) statul român prin autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului
c) proprietarii terenurilor pe care sunt constituite fondurile cinegetice

594. Efectivele optime pentru principalele specii de interes vânătoresc se stabilesc şi se aprobă de:
a) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
b) Academia Română
c) fiecare gestionar de fonduri cinegetice în parte

595. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de câmpie este, în România, de:
a) 5000 ha
b) 7000 ha
c) 10000 ha

596. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de deal este, în România, de:
a) 5000 ha
b) 7000 ha
c) 10000 ha

597. Suprafaţa minimă a unui fond cinegetic din zona de munte este, în România, de:
a) 5000 ha
b) 7000 ha
c) 10000 ha

598. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de câmpie, este de:
a) 150 ha
b) 250 ha
c) 350 ha

599. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de deal, este de:
a) 150 ha
b) 200 ha
c) 350 ha

600. Suprafaţa minimă care este obligatoriu de asigurat pentru fiecare membru vânător, într-un fond cinegetic din zona de munte, este de:
a) 150 ha
b) 200 ha
c) 250 ha

601. Vânătoarea se poate exercita legal de către vânători numai dacă posedă:
a) permis de vânătoare şi autorizaţie de vânătoare
b) permis de vânătoare, permis de armă şi autorizaţie de vânătoare
c) permis de armă, permis de vânătoare, autorizaţie de vânătoare şi asigurare obligatorie pentru accidente de vânătoare

602. Permisul de vânătoare permanent poate fi obţinut legal în România, de către:
a) cetăţenii care au domiciliul sau rezidenţa în România
b) cetăţenii români cu domiciliul în România sau în străinătate
c) cetăţenii ţărilor UE care au calitatea de vânători în ţara de origine, dacă sunt veniţi la vânătoare în România

603. Permisele de vânătoare temporare pot fi obţinute, la cerere, de:
a) cetăţenii ţărilor UE, dacă în ţările de origine nu posedă permis sau licenţă de vânătoare
b) cetăţenii străini care în ţara de origine au calitatea de vânător, dacă sunt invitaţi în România pentru acţiuni de vânătoare
c) cetăţenii români cu rezidenţa în străinătate, care nu posedă permis sau licenţă de vânătoare din ţara de rezidenţă

604. Autorizaţiile de vânătoare, individuale sau colective, pot fi obţinute de vânători de la:
a) gestionarii fondurilor cinegetice
b) administratorul fondurilor cinegetice
c) atât de la gestionarii fondurilor cinegetice, cât şi de la administratorul fondurilor cinegetice

605. Este interzisă vânarea păsărilor de baltă în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheţ?
a) da, deoarece pe timp de îngheţ nu se împuşcă păsările de baltă
b) da, dacă suprafaţa liberă a apei nesituată la gura de apă este îngheţată pe mai mult de 70%
c) nu

606. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona strict protejată a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"?
a) da, numai pentru vânătorii români
b) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
c) da, numai pentru vânătorii cu domiciliul pe raza deltei

607. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona tampon a Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"?
a) da, numai pentru vânătorii români
b) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
c) da, numai pentru personalul din rezervaţie care deţine şi calitatea de vânător

608. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona strict protejată a parcurilor naturale?
a) da, dacă vânătorul este însoţit de personalul de pază al parcului natural
b) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
c) da, cu respectarea planului de management al parcului natural

609. Este permisă desfăşurarea de acţiuni de vânătoare în zona strict protejată a ariilor naturale protejate?
a) da, dacă vânătorul este însoţit de personalul de pază al ariei naturale protejate
b) nu, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege
c) da, numai pentru vânătorii cu domiciliul în aria naturală protejată

610. Este permisă recoltarea cu arma de vânătoare a exemplarelor din speciile de interes cinegetic în complexurile de vânătoare?
a) da, cu acordul proprietarului
b) nu, fără excepţii
c) da, numai cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură

611. Documentele de transport pentru exemplarele din speciile cinegetice recoltate în interiorul complexului de vânătoare sunt:
a) autorizaţiile de vânătoare
b) avizele sanitar veterinare de transport
c) autorizaţiile de vânătoare şi documentele de plată a exemplarelor recoltate

612. Este permisă vânătoarea în crescătoriile de vânat?
a) da, dacă este exercitată de vânători
b) da, dacă este exercitată de personalul de specialitate angajat al crescătoriei de vânat
c) nu, fără excepţii

613. Dreptul de a purta şi folosi arme de vânătoare se acordă următoarelor categorii de persoane:
a) colecţionarilor de arme de vânătoare şi antrenorilor de tir
b) posesorilor de permis de vânătoare şi permis de port arma categoria B
c) posesorilor de permise de vânătoare, membri în asociaţiile de vânătoare

614. Cererea de eliberare a autorizaţiei de procurare a armei se depune de către solicitant la:
a) Inspectoratul General al Poliţiei Române
b) Inspectoratul Judeţean de Poliţie sau Poliţia Municipiului Bucureşti, după caz, pe raza căruia îşi are domiciliul
c) Poliţia municipală,/orăşenească/post de poliţie, unde acesta are domiciliul

615. Pierderea armei de vânătoare trebuie anunţată de către posesorul acesteia organului de poliţie:
a) de îndată, dar nu mai târziu de 24 ore de la constatare
b) în cel mult 48 ore de la constatare
c) în cel mult 10 zile de la constatare

616. Este permisă, în România, fabricarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?
a) da, numai de către armurieri autorizaţi
b) nu, fără excepţii
c) da, numai de către vânători, pentru folosinţa proprie

617. Este permisă comercializarea alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm?
a) da, numai de către magazine de profil
b) nu, fără excepţii
c) da, dacă respectă standardele de calitate

618. Este permisă folosirea la vânătoare a cartuşelor cu alice cu diametrul mai mare de 5 mm?
a) da, pentru vânatul mare
b) nu, fără excepţii
c) da, pentru armele de calibrul 12 şi 16

619. Operaţiunea de scoatere a organelor interne ale vânatului împuşcat poartă denumirea de:
a) condiţionarea vânatului
b) tranşare
c) eviscerare

620. Crenguţa înroşită în sângele vânatului dobândit prin vânătoare se oferă vânătorilor care împuşcă:
a) lup sau urs
b) vânat copitat
c) orice specie de vânat

621. Crenguţa înroşită în sângele vânatului împuşcat se oferă vânătorului:
a) pe o tavă din lemn
b) pe patul armei
c) pe pălărie sau pe lama cuţitului

622. Ce reprezintă ceea ce în limbaj vânătoresc se numeşte "ultima îmbucătură "?
a) un mănunchi de iarbă care se pune în faţa vânatului împuşcat
b) un mănunchi de ramuri pe care se aşează capul vânatului împuşcat
c) o ramură cu frunze verzi care se introduce în gura vânatului împuşcat

623. Tabloul vânatului reprezintă:
a) un tablou înfăţişând vânatul împuşcat
b) aşezarea vânatului împuşcat după un anumit tipic, în faţa vânătorilor, şi a organizatorilor
c) fotografiile cu vânat împuşcat de la sfârşitul vânătorii

624. La sfârşitul unei vânători de vânat mic, piesele împuşcate se aşează în tabloul de vânătoare cu respectarea ordinii:
a) potârnichi, fazani, iepuri, vulpi
b) iepuri, fazani, potârnichi şi vulpi
c) vulpi, iepuri, fazani, potârnichi

625. În cadrul unui tablou de vânătoare, vânatul mic se aşează pe:
a) abdomen
b) partea dreapta
c) partea stângă

626. La o vânătoare mixtă, de vânat mare şi mic, vânatul împuşcat se aşează în următoarea ordine:
a) fazani, iepuri, vulpi, mistreţi
b) mistreţi, vulpi, iepuri si fazani
c) vulpi, iepuri, fazani, mistreţi

627. Într-un tablou de vânătoare, aşezarea celor care au participat la vânătoare se face astfel:
a) gonacii şi personalul de vânatoare nu se aşează lângă vânat
b) gonacii se aşează cu personalul de teren în spatele vânătorilor
c) vânătorii şi organizatorul se aşează în faţa vânatului

628. Nu este etic să se tragă:
a) în păsările de baltă care zboară spre locurile de hrană
b) în fazanii care zboară printre crengile arborilor
c) în fazanii şi în potârnichile aflate pe sol

629. La vânătoarea de mistreţi nu este etic să se tragă:
a) în masculul dominant din cârd
b) în purcei, dacă sunt fără mama lor
c) în femela conducătoare de cârd

630. În cazul vânatului mare, împuşcat, nu este etic:
a) să fie târât direct pe zăpadă sau pe pământ până la mijlocul de transport
b) să se calce peste rândurile cu vânat aşezat în tablou
c) să fie mutilat ori lovit cu beţe, cu piciorul sau în alt mod, chiar dacă la acea vânătoare s-a pierdut un câine de vânătoare

631. Trofeele vânatului împuşcat (coarne, colţi, blănuri, etc) aparţin:
a) vânătorului care a dobândit vânatul
b) în mod egal, vânătorilor participanţi la vânătoare
c) vânătorilor participanţi, după cum hotărăşte organizatorul vânătorii

632. Nu este admisă, din punct de vedere etic:
a) eviscerarea vânatului şi jupuirea blănurilor trofeu direct în teren
b) fotografierea vânatului împuşcat în poziţii hilare
c) tranşarea vânatului în faţa vânătorilor

633. Împărţirea vânatului mic de către organizator este recomandat să se facă:
a) începând cu invitaţii şi bătrânii, apoi continuând cu ceilalţi vânători
b) în ordinea aşezării vânătorilor în faţa tabloului de vânătoare
c) oferind fiecărui vânător ceea ce a împuşcat personal

634. Care este termenul consacrat normelor de morală specifică vânătorii?
a) comportament vânătoresc
b) etică vânătorească
c) conduită cinegetică

635. Cum se aşează crenguţa de luare în posesie a vânatului?
a) pe spatele vânatului aşezat pe burtă
b) pe abdomenul vânatului aşezat pe spate
c) deasupra vânatului culcat pe partea dreaptă

636. În ce poziţie se aşează crenguţa pe partea laterală a corpului vânatului?
a) la mascul cu baza spre cap, la femelă, invers, cu vârful crenguţei spre cap
b) nu are importanţă poziţia, de regulă se aşează pe latura toracelui
c) perpendicular pe coloană, la mascul cu baza spre coloană şi la femelă invers

637. La ce specii de vânat se aşează crenguţa de luare în posesie a vânatului?
a) la toate speciile de vânat mare ce se recoltează la dibuit sau la pândă
b) la speciile la care recoltarea se face pe bază de autorizaţie nominală
c) numai la vânatul cu copite

638. Cine oferă vânătorului crenguţa de luare în posesie a vânatului împuşcat?
a) organizatorul acţiunii de vânătoare
b) gestionarul fondului cinegetic unde s-a recoltat vânatul
c) vânătorul cel mai vârstnic dintre participanţii la vânătoare

639. Cum se aranjează cozile vulpilor expuse în tabloul de vânătoare?
a) orizontal în prelungirea corpului
b) pe sol, perpendicular faţă de corp
c) nu are nici o importanţă

640. Vânatul mic aparţine vânătorului care:
a) a tras primul foc de la care vânatul a lăsat sânge
b) a tras ultimul foc în urma căruia vânatul a căzut
c) a tras mai multe cartuşe

641. Vânatul mare aparţine vânătorului care:
a) a tras primul foc cauzator de moarte
b) a tras ultimul foc, de graţie
c) a tras mai multe focuri

642. Este etic să se tragă în vânat cu arma, cu glonţ, la distanţe mai mari de 300 m?
a) da, dacă arma este dotată cu o muniţie performantă
b) nu
c) da, dacă vânatul nu permite apropierea vânătorului sub această distanţă

643. Este etic a se trage în guguştiucii aşezaţi pe conductorii electrici?
a) da, dacă vânătoarea este autorizată
b) da, dacă sunt mai mult de două exemplare
c) nu

644. Este etic a se trage la fazanul aşezat pe ramura unui arbore?
a) da, dacă vânătoarea este autorizată
b) da, seara la pândă
c) nu

645. Este etic a se trage în vânatul care se îndreaptă către vânătorul vecin?
a) da, dacă arma sa este mai performantă decât a vecinului vânător
b) nu
c) nu, cu excepţia cazului în care vânătorul vecin este începător

646. Este etic a se trage în vânat "la noroc"?
a) da, uneori vânatul poate fi ucis
b) nu
c) nu, cu excepţia cazului în care vânatul nu iese din tufiş

647. Vânatului mare rănit i se dă lovitura de graţie:
a) prin lovire cu patul armei
b) prin lovire cu toporul
c) prin împuşcare

648. Este etic să se tragă în vânat cu arma, cu cartuş cu alice, la distanţe de 70-80 m?
a) da, deoarece vânatul poate fi ucis la această distanţă
b) nu
c) da, în cazul vânătorilor experimentaţi

649. Vânatul mare se aşează în tabloul de vânătoare, pe:
a) abdomen
b) partea stângă
c) partea dreaptă

650. Într-un tablou de vânătoare vânatul se aşează:
a) de la dreapta spre stânga
b) de la stânga spre dreapta
c) nu are importanţă din ce parte se începe tabloul

651. La tabloul de vânătoare vânatul se aşează astfel încât:
a) să nu se atingă unul de altul
b) să se poate păşi peste rândurile cu vânat
c) să nu fie aşezate pe acelaşi rând mai mult de 10 piese

652. "Botezul" vânătorului se face:
a) o singură dată, când ucenicul împuşcă primul vânat
b) de fiecare dată când vânătorul împuşcă o specie mai mare de vânat decât cea pentru care a fost deja botezat
c) la împuşcarea fiecărei specii noi de vânat

653. "Naşul" vânătorului:
a) este ales de vânător, dintre vânătorii botezaţi la acea specie
b) este obligatoriu organizatorul vânătorii
c) este impus noului vânător de către organizatorul vânătorii

654. Nu este etic să se tragă:
a) în fazanii care zboară spre pădure
b) în ierunca aflată pe cracă
c) în iepurii culcaţi în covru

655. Este etic să fie smuls părul sau penele vânatului împuşcat, pentru a fi purtate la pălărie?
a) da, imediat după împuşcare
b) da, numai după ce a fost oferit, din tabloul de vânătoare, vânătorului
c) nu, până la momentul jupuirii blănurilor ce nu constituie trofeu sau jumulirii păsărilor, după caz

656. Nu este etic ca vânătorul să tragă
a) în raţele care zboară în stol
b) în gâştele care zboară spre locul de hrănire
c) în potârnichile grupate în stol iarna pe zăpadă

657. Câinii de vânătoare fac parte din categoria câinilor:
a) utilitari
b) de serviciu
c) de agrement

658. Câinii prepelicari sunt utilizaţi la:
a) vânătoarea la vizuină a vulpilor şi a viezurilor
b) vânătoarea la vânatul mare
c) vânătoarea la vânatul mic

659. Copoii sunt câini de vânătoare caracterizaţi prin:
a) chetă strânsă, executată metodic, cu viteză mare
b) pasiune pentru căutatul la distanţă, stârnitul şi urmăritul cu glas al mamiferelor de interes vânătoresc
c) rezistenţă redusă la oboseală

660. Limierii excelează prin:
a) miros mediu, dar perseverenţă deosebită pentru căutarea vânatului mare pe urmă proaspătă
b) miros excelent, care-i ajută să ţină urma veche de sânge, chiar după 24-48 de ore de la rănirea vânatului
c) agresivitate mare faţă de vânatul rănit

661. Din categoria marilor pontatori insulari face parte:
a) bracul
b) pointerul
c) labradorul

662. Termenul "a ponta" este sinonim cu:
a) aretul
b) aportul
c) nu are legătură cu termenii de "aret" sau "aport"

663. Din categoria marilor pontatori insulari face parte:
a) seterul
b) vijla maghiară
c) pudel-pointerul

664. Rasă autohtonă de câine de vânătoare este considerată:
a) copoiul ardelenesc
b) basetul
c) ciobănescul carpatin

665. Care dintre următoarele rase de câini sunt mai potrivite pentru vânătoarea la vizuină a vulpilor şi pisicilor sălbatice:
a) jagd terrierul
b) cocker
c) airedale terrierul

666. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
a) prepeliţe şi potârnichi
b) porumbei şi ierunci
c) vulpi şi iepuri

667. Vânătoarea cu câine scotocitor se poate practica cu succes la:
a) jderi şi vulpi
b) fazani şi potârnichi
c) viezuri şi dihori

668. Vânătoarea la vizuină, cu ajutorul câinilor de vânătoare din rasa tekel sau rasa fox terrier, se poate practica cu succes la:
a) bizam
b) jder de piatră
c) vulpe

669. Următoarele rase de cîini sunt folosite la vânătoarea la vizuină:
a) Fox terrier, jagd terrier, airdale terrier
b) tekel, fox terrier, jagd terrier
c) tekel, fox terrier cu păr sârmos, jagd terrier, beagle

670. Limierii sunt câini folosiţi pentru:
a) căutarea vânatului pe urma de sânge
b) gonirea vânatului
c) hărţuirea vânatului negru

671. Retriverii sunt câini folosiţi pentru:
a) recuperarea vânatului mic împuşcat
b) căutarea şi pontarea vânatului mic
c) lucrul pe urma de sânge

672. Prepelicarii insulari sunt reprezentaţi de rasele:
a) epagneul breton, cocker springer, bloodhund
b) pointer, setteri
c) cocker springer, cocker spaniel, labrador, pointer, setteri

673. Cheta câinelui efectuată în mod corect reprezintă:
a) căutarea, găsirea şi aportarea vânatului după încheierea partidei de vânătoare
b) căutarea vânatului mic, dus-întors înaintea vânătorului
c) căutarea stînga-dreapta în faţa vânătorului

674. Simţul mirosului la prepelicari este mult mai bine dezvoltat la:
a) braci, vijla, münsterlander
b) cockeri, epagneul, pudel-pointer
c) setteri, pointeri

675. Prepelicarii pontatori continentali sunt reprezentaţi de rasele:
a) braci, pudel-pointer, vijlă
b) münsterlander, pudel-pointer, pointer
c) münsterlander, epagneul breton, setteri

676. Următorul termen defineşte semnalarea vînatului de către un prepelicar pontator:
a) aret
b) aport
c) à patron

677. Următoarele rase de câini de vânătoare fac parte din categoria celor specializate pentru aport:
a) brac german cu păr scurt, limier hanoveran, spinone
b) brac de Weimar, brac german cu păr sârmos, grifon
c) golden retriver, labrador

678. Cheta şi aretul sunt caracteristice raselor de:
a) prepelicari pontatori
b) prepelicari scotocitori
c) gonitori-hărţuitori

679. Copoii sunt câini gonitori folosiţi la vânătoarea de:
a) căprior
b) cerb
c) mistreţ

680. Cheta unui câine de vânătoare, defineşte:
a) distanţa până la care se deplasează câinele de vânătoare pentru căutarea vânatului
b) modul în care câinele hârţuieşte vânatul
c) modul în care câinele aduce vânatul către vânător

681. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
a) sitari şi fazani
b) ieruncă şi cocoş de munte
c) vulpi şi bizami

682. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
a) prepeliţe şi potârnichi
b) porumbei şi ierunci
c) vulpi şi pisica sălbatică

683. Vânătoarea cu câine pontator se poate practica cu succes la:
a) fazani şi becaţine
b) gâşte şi raţe sălbatice
c) ciori grive şi coţofene

684. Care rasă de câini pontatori este mai răspândită în România?
a) bracul
b) pointerul
c) seterul

685. Vânătoarea cu câine scotocitor se poate practica cu succes la:
a) prepeliţe şi fazani
b) jderi şi dihori
c) gâşte sălbatice şi raţe sălbatice

686. Vânătoarea cu câine gonitor se poate practica cu succes la:
a) mistreţ şi vulpe
b) capră neagră şi muflon
c) cerb şi căprior

687. Vânătoarea cu câine hărţuitor se poate practica cu succes la:
a) capră neagră şi cervide
b) lup şi râs
c) mistreţ şi urs

688. Care dintre următoarele boli ale câinilor se manifestă şi prin diaree hemoragică:
a) boala lui Carre
b) ascaridioza
c) antraxul

689. Care dintre bolile câinilor se manifestă şi prin lipsa luciului părului:
a) hepatita virală
b) cisticercoza
c) pasteureloza

690. Boala care cauzează cele mai mari pierderi în rândul lupilor este:
a) antraxul
b) febra aftoasă
c) turbarea

691. Care este cea mai frecventă şi mai periculoasă boală a caprei negre?
a) gălbeaza
b) febra aftoasă
c) râia

692. Care este ce-a mai frecventă boală ce poate fi transmisă de la mistreţ la om?
a) pesta porcină
b) trichineloza
c) salmoneloza

693. Care este ce-a mai periculoasă boală ce poate fi transmisă de la vulpe la om?
a) rabia
b) trichineloza
c) râia

694. Vulpea este principalul vector al:
a) tuberculozei
b) turbării
c) tularemiei

695. Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de mistreţ?
a) pesta
b) holera
c) râia

696. Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de vulpe?
a) rabia
b) pesta
c) holera

697. Care sunt bolile cele mai frecvent întâlnite la urs?
a) trichineloza şi rabia
b) râia
c) holera

698. Care este boala care afectează cel mai mult efectivele de fazan?
a) singamoza
b) pesta aviară
c) holera

699. Care este boala care afectează cel mai mult exemplarele tinere de iepure?
a) coccidioza
b) bruceloza
c) rabia

700. Care este boala care afectează cel mai mult exemplarele adulte de iepure?
a) pasteureloza (septicemia hemoragică)
b) bruceloza
c) rabia

701. Care este boala cel mai des întâlnită la căprior?
a) gălbeaza
b) hipodermoza
c) rabia

702. Bruceloza se poate transmite la om prin consumarea cărnii de vânat infestate?
a) da
b) nu
c) da, doar în cazul speciei căprior

703. Carnea de urs poate fi consumată înainte de efectuarea analizelor sanitar veterinare?
a) da, imediat după recoltare
b) da, dacă din punct de vedere organoleptic carnea este corespunzătoare
c) nu

704. Carnea de mistreţ poate fi împărţită vânătorilor la finalul acţiunii de vânătoare?
a) da, fără restricţii
b) da, dacă au achitat contravaluarea vânatului recoltat
c) da, se împarte vânătorilor după efectuarea analizelor sanitar veterinare

705. În situaţia declarării stării de carantină pe un fond cinegetic datorită unor epizotii se pot desfăşura acţiuni de vânătoare prin metoda la goană?
a) nu
b) da, pentru specia vulpe
c) da, pentru speciile neafectate de epizotii

706. Care este cea mai periculoasă boală transmisă prin paraziţi de la cervide la om?
a) gălbeaza
b) borelioza
c) hipodermoza

707. Ce se întelege prin zoonoză?
a) boală transmisibilă de la animale la om şi viceversa
b) totalitatea animalelor dintr-un ecosistem
c) lanţ trofic animal

708. Care dintre speciile de cervide este mai predispusă la boli:
a) cerbul lopătar
b) cerbul comun
c) căpriorul

709. Care din următoarele boli se poate transmite la om prin consumul cărnii de iepure?
a) pseudotuberculoza
b) leptospiroza
c) salmoneloza

710. Ce se întelege prin epizootie?
a) răspândire în masă şi pe teritorii mari a unei boli contagioase la animale
b) răspândire selectivă pe teritorii restrânse a unei boli contagioase la animale
c) boală contagioasă care se manifestă doar în ferme şi crescătorii de vânat

711. Armele cu ţevi basculante pot fi:
a) arme semiautomate
b) carabine şi arme lise cu închizător
c) arme lise, arme ghintuite şi arme mixte

712. Arma cu două ţevi aşezate în plan orizontal, este o armă:
a) tip "bock"
b) cu ţevi juxtapuse
c) cu ţevi suprapuse

713. Arma cu două ţevi aşezate în plan vertical, este o armă:
a) tip "bock"
b) cu ţevi juxtapuse
c) driling

714. Calibrul armelor de vânătoare cu ţevi lise se exprimă prin:
a) un număr convenţional egal cu numărul bilelor, având diametrul ţevii, ce se pot confecţiona dintr-o livră de plumb
b) diametrul, în mm, al câmpului ţevii
c) un număr convenţional egal cu numărul alicelor care pot fi confecţionate dintr-o livră de plumb

715. Calibrul armelor de vânătoare cu glonţ se exprimă prin:
a) un număr convenţional egal cu numărul bilelor, având diametrul ţevii, ce se pot confecţiona dintr-o livră de plumb
b) diametrul, în mm sau inchi, al câmpului ţevii
c) un număr convenţional, egal cu numărul proiectilelor care pot fi confecţionate dintr-o livră de plumb

716. Mecanismul de dare a focului la carabine este situat în:
a) închizător
b) basculă
c) antepat

717. Care dintre calibrele menţionate mai jos este considerat de către vânători calibru "universal"?
a) 56 x 35
b) 93 x 74
c) 762 x 63 (3006)

718. Care este rolul acceleratorului la armele cu glonţ?
a) să accelereze viteza glonţului
b) să uşureze ochirea
c) să sensibilizeze trăgaciul

719. Bura intră în componenţa:
a) cartuşelor cu alice
b) cartuşelor cu glonţ
c) cartuşelor cu alice şi a cartuşelor cu glonţ

720. Ce se înţelege prin "choke-ul"armelor de vânătoare?
a) reculul resimţit în umăr la declanşarea focului
b) îngustarea ţevii spre gura ei
c) rateul armei

721. Care este legea care reglementează regimul armelor de foc şi al muniţiilor în România:
a) Legea 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic
b) Legea 17/1996 privind regimul armelor şi muniţiilor
c) Legea 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor

722. Din punct de vedere constructiv, după lungimea ţevii, armele se clasifică astfel:
a) arme de foc lungi şi arme de foc scurte
b) arme de foc scurte şi arme de foc medii
c) arme de foc scurte , arme de foc medii şi arme de foc lungi

723. Procurarea armelor de vânătoare, se poate realiza prin:
a) cumpărare, donaţie, moştenire, închiriere sau comodat
b) numai cumpărare sau donaţie
c) numai inchiriere sau cumpărare

724. Conform prevederilor Legii 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, uzul de arma letală fără drept reprezintă:
a) contravenţie
b) infracţiune
c) avertisment

725. Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de vânătoare poate face uz de arma înscrisă în permisul de armă, în următoarele situaţii:
a) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, precum şi asupra câinilor hoinari din fondurile cinegetice, cu ocazia acţiunilor de vânătoare
b) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, precum şi asupra braconierilor care nu se supun controlului
c) asupra vânatului, pentru care a fost autorizat în condiţiile legii, precum şi pentru paza hranei vânatului şi a dotărilor din fondurile cinegetice

726. Care dintre armele de vânătoare de calibru 12, 16 şi 20 are diametrul ţevii mai mare?
a) calibrul 16
b) calibrul 12
c) calibrul 20

727. Armele de vânătoare se împart în arme cu alice sau cu ţevi lise, arme cu glonţ sau cu ţevi ghintuite şi arme mixte, ţinând seama de:
a) modul acestora de încărcare
b) materialul din care sunt confecţionate ţevile acestora
c) configuraţia interiorului ţevilor acestora

728. Armele de vânătoare se împart în arme cu ţevi basculante şi arme cu ţevi fixe după:
a) modul de construcţie al acestora şi de manipulare pentru încărcare
b) materialul din care sunt confecţionate ţevile acestora
c) configuraţia interiorului ţevilor

729. Armele cu repetiţie sunt:
a) arme cu ţevi basculante
b) arme cu ţevi fixe
c) arme cu ţevi basculante sau arme cu ţevi fixe

730. Armele semiautomate sunt:
a) arme cu ţevi basculante
b) arme cu ţevi fixe
c) arme cu ţevi basculante sau arme cu ţevi fixe

731. Arma sistem "Hammerless" este o armă:
a) cu închizător rotativ
b) cu cocoaşe ascunse
c) cu cocoaşe aparente

732. Armele de vânătoare cu repetiţie sunt arme care:
a) se reîncarcă manual, prin introducerea câte unui cartuş cu mâna după fiecare foc
b) se reîncarcă după fiecare foc, prin manipularea unui dispozitiv denumit închizător
c) se reîncarcă automat după fiecare foc, până la epuizarea cartuşelor din magazie

733. Armele de vânătoare semiautomate sunt arme care:
a) se reîncarcă manual, prin introducerea câte unui cartuş cu mâna, după fiecare foc
b) se reîncarcă după fiecare foc, prin manipularea unui dispozitiv denumit închizător
c) se reîncarcă automat după fiecare foc, până la epuizarea cartuşelor din magazie

734. Armele de cal 10 sunt considerate arme:
a) de putere mijlocie
b) de putere redusă
c) de putere mare

735. Armele de cal 28 sunt considerate arme:
a) de putere mijlocie
b) de putere redusă
c) de putere mare

736. Presiunea dezvoltată în cartuşele armelor cu alice comparativ cu cea din cartuşele armelor cu glonţ este:
a) mai mică
b) mai mare
c) egală

737. Proiectilele cartuşelor de vânătoare clasice, pentru armele cu glonţ sunt confecţionate din:
a) plumb
b) oţel
c) plumb, cu blindaj metalic

738. Proiectilele cartuşelor de vânătoare cu glonţ pot fi:
a) nedeformabile
b) expansive sau perforante
c) explozive

739. Izbitura pe care vânătorul o resimte în umăr, ca urmare a exploziei generate de arderea pulberii în ţeava armei, poartă denumirea de:
a) chocke
b) recul
c) culată

740. La tirul de jos în sus, când ţinta se află sub distanţa optimă de reglare, se ocheşte:
a) la baza ţintei
b) în centrul ţintei
c) la linia superioară a ţintei

741. La tirul de sus în jos, când ţinta se află sub distanţa optimă de reglare, se ocheşte:
a) la baza ţintei
b) în centrul ţintei
c) la linia superioară a ţintei

742. La tirul de jos în sus, când ţinta se găseşte peste distanţa optimă de reglare, se ocheşte:
a) la baza ţintei
b) în centrul ţintei
c) la linia superioară a ţintei

743. Pentru verificarea randamentului armelor de vânătoare cu ţeavă lisă este indicat să fie folosite alice de:
a) 2,5 mm
b) 3,5 mm
c) 4,5 mm

744. Pentru verificarea randamentului armelor de vânătoare cu ţeavă lisă de calibrul 12 este indicat să se tragă la o distanţă de:
a) 25 m
b) 35 m
c) 45 m

745. Cercul mare de pe ţinta standard, pe care se determină procentajul armelor de vânătoare cu ţeavă lisă, trebuie să aibă diametru de:
a) 100 cm
b) 75 cm
c) 50 cm

746. Cercul mic de pe ţinta standard, pe care se determină grupajul armelor de vânătoare cu ţeavă lisă, trebuie să aibă diametru de:
a) 75 cm
b) 50 cm
c) 37,5 cm

747. Pentru curăţarea armelor de vânătoare, este indicat ca vergeaua echipată cu perie să fie introdusă:
a) pe la gura ţevii
b) pe la detunător
c) nu are nici o importanţă din ce parte se curăţă ţeava

748. Este recomandat să se tragă cu ţeava armei de vânătoare rezemată de un corp dur?
a) da, deoarece tirul este mai sigur
b) nu, deoarece tirul este afectat de vibraţiile ţevii
c) nu, deoarece tirul cu arma de vânătoare trebuie efectuat fără sprijinirea armei

749. Tuburile cartuşelor de vânătoare pentru armele cu ţevi ghintuite sunt confecţionate din:
a) carton special
b) material plastic
c) alamă sau oţel

750. Armele de calibrul 16 sunt considerate arme:
a) de putere mijlocie
b) de putere redusă
c) de putere mare

751. Mulajele de păsări confecţionate din material sintetic folosite pentru ademenirea vânatului poartă denumirea de:
a) chemătoare
b) atrape
c) odorivectori

752. Ce reprezintă cartuşiera?
a) cutia în care sunt depozitate cartuşele
b) magazia de cartuşe pentru armele automate
c) accesoriu vânătoresc folosit pentru portul cartuşelor în timpul desfăşurării acţiunii de vânătoare

753. Ciorchinarul se foloseşte la:
a) atârnarea de centură a păsărilor vânate
b) transportarea vânatului din fondul cinegetic
c) agăţarea pe perete a trofeelor de vânat

754. Perioada de vânătoare la masculul de cerb comun, de trofeu, este:
a) 10 septembrie-15 noiembrie
b) 1 septembrie-15 februarie
c) 1 noiembrie-15 decembrie

755. Perioada de vânătoare la masculul de cerb comun, de selecţie, este:
a) 10 septembrie-15 noiembrie
b) 1 septembrie-15 februarie
c) 1 septembrie-31 decembrie

756. Perioada de vânătoare la femela şi viţelul de cerb comun este:
a) 10 septembrie-15 noiembrie
b) 1 septembrie-15 februarie
c) 1 septembrie-15 noiembrie

757. Perioada de vânătoarea a masculului de cerb lopătar, de trofeu, este:
a) 10 octombrie-1 decembrie
b) 1 septembrie-15 decembrie
c) 1 septembrie-15 februarie

758. Perioada de vânătoare a masculului de cerb lopătar, de selecţie, este:
a) 10 octombrie-1 decembrie
b) 1 septembrie-15 decembrie
c) 1 septembrie-15 februarie

759. Perioada de vânătoare a femelei şi viţelului de cerb lopătar este:
a) 10 octombrie-1 decembrie
b) 1 septembrie-15 decembrie
c) 1 septembrie-15 februarie

760. Perioada de vânătoare a iepurelui de vizuină este:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
b) 1 octombrie - 30 decembrie
c) 1 ianuarie - 15 februarie

761. Perioada de vânătoare a bizamului este:
a) 1 septembrie - 15 aprilie
b) 1 august - 15 februarie
c) 15 octombrie - 15 martie

762. şacalul se vânează în perioada:
a) tot anul
b) 1 octombrie - 28 februarie
c) 15 august - 15 septembrie

763. Perioada de vânătoare a câinelui enot este:
a) 15 septembrie - 31 martie
b) 1 august - 31 decembrie
c) 1 august - 31 martie

764. Perioada de vânătoare a viezurelui este:
a) 1 august - 31 martie
b) 15 septembrie - 31 decembrie
c) 1 februarie - 31 martie

765. Perioada de vânătoare a jderilor este:
a) 15 septembrie - 31 martie
b) 1 octombrie - 31 decembrie
c) 15 octombrie - 31 ianuarie

766. Perioada admisă pentru vânarea dihorului comun este:
a) 15 septembrie - 31 martie
b) 15 august - 20 februarie
c) 15 octombrie - 31 ianuarie

767. Vânarea fazanilor este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
b) 1 octombrie - 28 februarie
c) 1 august - 31 decembrie

768. Vânarea potârnichilor este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
b) 15 septembrie - 31 decembrie
c) 1 august - 31 decembrie

769. Vânarea prepeliţei este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
b) 15 august - 31 octombrie
c) 1 august - 31 decembrie

770. Vânarea masculului de cocoş de munte este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
b) 20 aprilie - 10 mai
c) nu este permisă

771. Vânarea femelei de cocoş de munte este permisă în perioada:
a) 1 noiembrie - 31 ianuarie
b) 20 aprilie - 10 mai
c) nu este permisă

772. Perioada de vânătoare a masculului de căprior este:
a) 1 mai-15 octombrie
b) 1 septembrie-15 februarie
c) 1 septembrie-15 decembrie

773. Perioada de vânătoare a femelei de căprior este:
a) 1 septembrie - 15 februarie
b) 15 septembrie - 31 decembrie
c) 1 octombrie - 15 decembrie

774. Perioada de vânătoare la capra neagră, exemplar de selecţie, este:
a) 15 mai-15 octombrie
b) 1 septembrie-15 februarie
c) 1 septembrie-15 decembrie

775. Perioada de vânătoare la capra neagră, exemplar de trofeu, este:
a) 15 mai-15 octombrie
b) 15 octombrie-15 decembrie
c) 1 septembrie-15 februarie

776. Perioada de vânătoare la mistreţ femelă şi purcel este:
a) 15 mai-15 octombrie
b) 1 iunie -31 ianuarie
c) 1 septembrie-15 februarie

777. Perioada de vânătoare la muflon este:
a) 15 mai-15 octombrie
b) 1 septembrie-15 februarie
c) 15 septembrie-15 decembrie

778. Perioada de vânătoare la iepurele de câmp este:
a) 15 mai-15 octombrie
b) 1 noiembrie -31 ianuarie
c) 1 noiembrie - 15 februarie

779. Perioada de vânătoare la raţa mare este:
a) 1 august - 15 noiembrie
b) 1 septembrie - 15 februarie
c) 1 septembrie - 28 februarie

780. Perioada de vânătoare la raţa cârâitoare este:
a) 15 august - 20 noiembrie
b) 1 septembrie - 10 februarie
c) 1 septembrie - 15 februarie

781. Perioada de vânătoare la raţa mică este:
a) 1 septembrie - 10 februarie
b) 20 august - 15 noiembrie
c) 1 septembrie - 15 februarie

782. Perioada de vânătoare la raţa suliţar este:
a) 15 august - 31 ianuarie
b) 15 august - 20 noiembrie
c) 1 septembrie - 15 februarie

783. Perioada de vânătoare la raţa lingurar este:
a) 15 august - 15 februarie
b) 15 august - 20 noiembrie
c) 1 septembrie - 15 februarie

784. Perioada de vânătoare la raţa cu cap castaniu este:
a) 1 august - 28 februarie
b) 15 august - 20 noiembrie
c) 15 august - 15 februarie

785. Perioada de vânătoare la raţa moţată este:
a) 1 august - 28 februarie
b) 15 august - 20 noiembrie
c) 15 septembrie - 10 februarie

786. Perioada de vânătoare la raţa pestriţă este:
a) 1 august - 28 februarie
b) 15 august - 20 noiembrie
c) 15 august - 15 februarie

787. Perioada de vânătoare la raţa sunătoare este:
a) 1 august - 28 februarie
b) 1 august - 15 noiembrie
c) 15 august - 15 februarie

788. Perioada de vânătoare la raţa cu cap negru este:
a) 20 august - 15 noiembrie
b) 15 august - 15 februarie
c) 1 septembrie - 15 martie

789. Perioada de vânătoare la gâsca de vară este:
a) 1 august - 15 noiembrie
b) 15 august - 15 februarie
c) 1 septembrie - 15 februarie

790. Perioada de vânătoare la graur este:
a) 15 august - 28 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 1 septembrie - 15 februarie

791. Perioada de vânătoare la gârliţa mare este:
a) 15 octombrie - 15 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 1 septembrie - 15 februarie

792. Perioada de vânătoare la găinuşa de baltă este:
a) 1 septembrie - 28 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 1 septembrie - 15 februarie

793. Perioada de vânătoare la cormoranul mare este:
a) 1 septembrie - 15 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) nu se vânează

794. Perioada de vânătoare la becaţina comună este:
a) 1 septembrie - 15 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 1 septembrie - 28 februarie

795. Perioada de vânătoare la sitarul de pădure este:
a) 1 septembrie - 15 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 1 septembrie - 28 februarie

796. Perioada de vânătoare la ciocârlia de câmp este:
a) 1 septembrie - 28 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 15 septembrie - 31 octombrie

797. Perioada de vânătoare la sturzul de iarna (cocoşar) este:
a) 1 septembrie - 28 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 15 septembrie - 15 noiembrie

798. Perioada de vânătoare la sturzul de vâsc este:
a) 1 septembrie - 28 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 15 septembrie - 15 noiembrie

799. Perioada de vânătoare la sturzul cântător este:
a) 1 septembrie - 28 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 15 septembrie - 15 noiembrie

800. Perioada de vânătoare la sturzul viilor este:
a) 1 septembrie - 15 martie
b) 1 septembrie - 28 februarie
c) 15 septembrie - 15 noiembrie

801. Perioada de vânătoare la porumbelul gulerat este:
a) 1 septembrie - 15 martie
b) 1septembrie - 10 februarie
c) 1 septembrie - 28 februarie

802. Perioada de vânătoare la porumbelul de scorbură este:
a) 1 septembrie - 15 martie
b) 1septembrie - 10 februarie
c) 1 septembrie - 28 februarie

803. Perioada de vânătoare la turturică este:
a) 15 august - 30 septembrie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 1 septembrie - 28 februarie

804. Perioada de vânătoare la guguştiuc este:
a) 15 august - 28 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 1 septembrie - 28 februarie

805. Perioada de vânătoare la cioara grivă este:
a) 15 august - 28 februarie
b) 1 septembrie - 15 martie
c) 1 iunie - 31 martie

806. Perioada de vânătoare la cioara de semănătură este:
a) 15 august - 28 februarie
b) 15 august - 31 ianuarie
c) 1 septembrie - 15 martie

807. Perioada de vânătoare la gaiţă este:
a) 1 iunie - 31 martie
b) 1 septembrie- 28 februarie
c) 1 septembrie - 15 martie

808. Perioada de vânătoare la stăncuţă este:
a) 1 iunie - 31 martie
b) 10 iulie - 20 martie
c) 1 septembrie - 15 martie

809. Perioada de vânătoare la coţofană este:
a) 1 iunie - 31 martie
b) 15 iulie - 15 martie
c) 1 septembrie - 15 martie

810. Conform legii, în România, ursul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă
b) a căror vânare este permisă în sezonul de vânătoare
c) a căror vânare este permisă tot timpul anului

811. În România, ursul se poate vâna?
a) da, prin derogare de la lege
b) nu, fără excepţii
c) da, fără restricţii

812. Conform legii, în România râsul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă
b) a căror vânare este permisă
c) a căror vânare nu este reglementată

813. Conform legii, în România, râsul se poate vâna:
a) prin derogare de la lege
b) cu acordul gestionarului fondului cinegetic
c) fără restricţii

814. Conform legii, în România, pisica sălbatică face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă
b) a căror vânare este permisă
c) a căror vânare nu are restricţii

815. În România, pisica sălbatică se poate vâna?
a) da, prin derogare de la lege
b) nu, fără excepţii
c) da, fără restricţii

816. Conform legii, în România, vidra face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă
b) a căror vânare este permisă
c) a căror vânare nu este reglementată

817. În România vidra se poate vâna?
a) da, prin derogare de la lege
b) nu, fără excepţii
c) da, fără restricţii

818. Conform legii, în România, nurca face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă
b) a căror vânare este permisă
c) a căror vânare nu este reglementată

819. În România, nurca se poate vâna?
a) da prin derogare de la lege
b) nu, fără excepţii
c) da, fără restricţii

820. Conform legii, în România, fazanul face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă
b) a căror vânare este permisă tot anul
c) a căror vânare este permisă în anumite perioade din an

821. Conform legii, în România, potârnichea face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă
b) a căror vânare este permisă tot anul
c) a căror vânare este permisă în anumite perioade din an

822. Conform legii, în România, prepeliţa face parte din următoarea categorie de specii de interes cinegetic:
a) a căror vânare este interzisă
b) a căror vânare este permisă
c) a căror vânare nu este reglementată

823. Selecţia căpriorilor masculi are ca scop final:
a) reglarea numerică a indivizilor
b) extragerea exemplarelor "de viitor"
c) eliminarea de la reproducere a exemplarelor degenerate

824. Mistreţul poate fi vânat în afara perioadei legale de vânătoare?
a) nu, este interzis
b) da, cu acordul paznicului de vânătoare
c) da, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură

825. Becaţina mare sau "dublă" este o specie:
a) la care vânătoarea este permisă conform legii
b) la care vânătoarea se realizează cu autorizaţie specială
c) la care vânătoarea este interzisă

826. Becaţina comună este o specie:
a) la care vânătoarea este permisă
b) la care vânătoarea se realizează cu autorizaţie specială
c) la care vânătoarea este interzisă

827. Se poate împuşca tot timpul anului următoarea specie de vânat:
a) şacalul
b) vulpea
c) lupul

828. Coţofana are perioadă de prohibiţie?
a) nu, se vânează tot timpul anului
b) da, în perioada de reproducere şi creştere a puilor
c) da, în perioada critică de iarnă

829. Cioara de semănătură se vânează:
a) tot timpul anului
b) în afara perioadei critice de iarnă
c) în afara perioadei de reproducere şi creştere a puilor

830. Care din următoarele specii de raţe sunt interzise la vânătoare?
a) raţa suliţar
b) raţa fluierătoare
c) raţa cu ciuf

831. Trofeul convenţional al vulpii este reprezentat de:
a) blană
b) craniu
c) osul penian

832. Trofeul convenţional al şacalului este reprezentat de:
a) exclusiv blană
b) exclusiv craniu
c) blană şi craniu

833. Trofeul convenţional al viezurelui este reprezentat de:
a) blană şi craniu
b) blană
c) exclusiv craniul

834. Trofeul convenţional al râsului este reprezentat de:
a) blană
b) craniu
c) blană şi craniu

835. Trofeul convenţional al pisicii sălbatice este reprezentat de:
a) blană
b) craniu
c) blană şi craniu

836. Trofeul convenţional al lupului este reprezentat de:
a) blană
b) craniu
c) blană şi craniu

837. Trofeul convenţional la căprior este reprezentat de:
a) blană
b) coarne cu craniu
c) blană şi coarne cu craniu

838. Trofeul convenţional la cerb comun este reprezentat de:
a) blană
b) coarne cu craniu
c) blană şi coarne cu craniu

839. Trofeul convenţional la capră neagră este reprezentat de:
a) blană
b) coarne cu craniu
c) blană şi coarne cu craniu

840. Trofeul convenţional la muflon este reprezentat de:
a) blană
b) craniu cu coarne
c) părul din coamă

841. Trofeul convenţional la mistreţ este reprezentat de:
a) blană
b) colţi şi craniu
c) colţi

842. Vârsta optimă pentru vânarea mistreţului de trofeu este:
a) 8 - 10 ani
b) 10 - 12 ani
c) 12 - 14 ani

843. Trofeul convenţional al ursului este reprezentat de:
a) blană
b) osul penian şi craniu
c) craniu si blană

844. Ce sunt trofeele de vânătoare?
a) animalele sălbatice dobândite prin vânătoare
b) anumite părţi din corpul animalelor sau animalele întregi, vânate ori găsite moarte, după preparare şi naturalizare
c) anumite părţi caracteristice din corpul animalelor vânate ori animalele vânate întregi sau bust naturalizate

845. Coarnele cu craniu întreg sau parte din acesta, la cervide şi la bovide, sunt considerate trofee de vânătoare dacă:
a) au fost găsite în stare bună şi montate corespunzător de către deţinători
b) au fost achiziţionate de la diverşi deţinători legali
c) au fost dobândite prin vânătoare

846. Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari, găsiţi în fondurile cinegetice, se împuşcă:
a) în limita numărului şi în condiţiile înscrise în autorizaţia de vânătoare
b) fără restricţii şi fără obligarea la despăgubiri
c) fără restricţii, dar cu plata de despăgubiri corespunzătoare către proprietari

847. Conform legii, în România, vânarea cocoşului de mesteacăn este permisă?
a) da, numai pentru mascul
b) nu, fără excepţii
c) da, pentru ambele sexe

848. Ce reprezintă complexul de vânătoare?
a) două sau mai multe fonduri cinegetice gospodărite unitar
b) complex de amenajări autorizate pentru practicarea turismului cinegetic
c) amenajări şi instalaţii specific constituite într-o incintă unitară în scopul creşterii izolate şi valorificării unor specii de faună sălbatică

849. Prin evaluarea trofeelor de vânat se întelege:
a) stabilirea valorii de vânzare a trofeelor de vânat
b) stabilirea unui punctaj în funcţie de mărimea şi aspectul trofeelor de vânat
c) estimarea numărului de exemplare cu trofee pe un fond cinegetic

850. Cât este de importantă pentru mistreţ prezenţa scăldătorilor?
a) nu este deosebit de importantă, la nevoie putând renunţa la scăldat
b) este o condiţie a prezenţei mistreţilor în zona respectivă
c) dacă nu are scaldatori foloseşte apele curgătoare

851. Prin modul de hrănire, cioara grivă produce prejudicii:
a) cinegeticii
b) agriculturii
c) pisciculturii

852. Efective reale ale speciilor de interes vânătoresc sunt efectivele stabilite:
a) periodic, folosindu-se cheile de determinare a bonităţii fondurilor cinegetice
b) în fiecare an, cu ocazia estimării numărului acestora
c) din zece în zece ani, prin lucrări speciale de evaluare a efectivelor acestora

853. Evaluarea efectivelor de "vânat mare" se face de regulă prin:
a) metoda observaţiilor directe şi metoda citirii urmelor pe zăpadă
b) metoda observării urmelor lăsate de acestea în suprafeţe de probă
c) metoda suprafeţelor de probă

854. Evaluarea efectivelor de fazan şi iepure se face de regulă prin:
a) metoda observaţiilor directe
b) metoda citirii urmelor pe zăpadă
c) metoda suprafeţelor de probă sau a benzilor de probă

855. Gospodărirea fondurilor cinegetice se face, conform legii, în baza unor:
a) amenajamente silvo-cinegetice
b) planuri de management
c) studii de impact de mediu

856. Care dintre următoarele specii de interes vânătoresc reacţionează cel mai bine la hrănirea complementară în perioada critică de iarnă-primăvară?
a) capra neagră
b) mistreţul
c) iepurele

857. Dintre cele trei specii de mai jos, sarea constituie atracţie aparte pentru:
a) iepure
b) viezure
c) capra neagră

858. Dintre cele trei specii de mai jos, sarea constituie atracţie aparte pentru:
a) viezure
b) urs
c) mistreţ

859. Conform legii, în România, lupul face parte din categoria speciilor:
a) strict protejate, a căror vânare se face prin derogare de la lege
b) protejate, a căror vânare se face în perioada stabilită de lege
c) a căror vânare se face tot anul

860. Ce este frunzarul, în sens cinegetic?
a) un arbust care îşi păstrează frunzele şi în timpul iernii, frecvent căutat de vânat
b) plasă prevăzută cu frunze din material sintetic, folosită pt camuflarea vânatului
c) un snop de lujeri înfrunziţi, uscaţi, pregătiţi de gestionar pentru hrana vânatului

861. Care din următoarele specii de păsări consumă sare din sărării?
a) ierunca
b) porumbelul de scorbură
c) sitarul de pădure

862. La mamifere crotalia se aplică după vânarea acestora astfel:
a) într-una din urechi
b) la tendonul unuia dintre membre
c) la gât

863. Trofee tradiţionale (neconvenţionale) la sitar sunt considerate:
a) peniţa pictorului şi pensuliţa din jurul glandei uropigene
b) penele întoarse din coadă
c) penele din oglinda aripii

864. Crotaliile se înmânează titularului autorizaţiei individuale:
a) la eliberarea autorizaţiei
b) la intrarea pe fondul cinegetic
c) la recuperarea vânatului împuşcat

865. La cervide, exemplarele de selecţie pot fi:
a) doar masculi
b) doar masculi şi tineret
c) masculi, femele şi tineret

866. Care dintre următoarele specii de interes vânătoresc reacţionează cel mai bine la hrănirea complementară în perioada critică de iarnă-primăvară?
a) potârnichea şi fazanul
b) iepurele
c) lupul

867. Topinamburul mai poartă denumirea de:
a) nap porcesc
b) borceag
c) sparacetă

868. Topinamburul reprezintă:
a) specie de plantă ale cărei rădăcini formează tuberculi cultivată pentru hrana vânatului
b) specie de raţă scufundătoare, oaspete de vară
c) arbust cu fructe polidrupe cultivat pentru hrana vânatului

869. Remizele pentru vânat reprezintă:
a) depozite de hrană pentru vânat
b) suprafeţe plantate cu arbori şi arbuşti servind ca adăpost pentru vânat
c) suprafeţe împrejmuite pentru creşterea intensivă a vânatului

870. Frunzarele de calitate superioară sunt cele confecţionate din:
a) fag sau stejar
b) soc sau frasin
c) plop negru sau gorun

871. Hrănitorile pentru speciile de cervide se amplasează astfel:
a) în desiş, pentru ca vânatul să nu fie observat de animalele de pradă sau de către braconieri
b) în pădure rară sau la margine de poiană, pentru ca vânatul să poată vedea în jur dacă se apropie vreun duşman
c) în terenurile agricole deschise, unde vânatul găseşte şi hrană naturală şi se poate feri de prădători

872. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de hrană pentru fazan se pot înfiinţa culturi de:
a) sorg
b) sparcetă
c) napi

873. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de hrană pentru mistreţ se pot înfiinţa culturi de:
a) sorg
b) topinambur
c) sparcetă

874. Este importantă sarea în comportamentul de hrănire al caprei negre?
a) da, caprele negre cercetând frecvent sărăriile
b) nu, fiind suficientă sarea conţinută în hrană
c) nu, deoarece îi provoacă afecţiuni metabolice

875. Metodele permise pentru vânarea cerbului comun sunt:
a) la pândă şi la dibuit
b) la goană şi la pândă
c) la pândă, la hrănitori şi la sărării

876. Metodele permise de lege pentru vânarea cerbului lopătar sunt:
a) la pândă şi la dibuit
b) la goană
c) la pândă, la hrănitori şi la sărării

877. Metodele admise la vânătoarea bizamului sunt:
a) la nadă
b) la pândă şi la dibuit
c) la vizuină cu câini

878. Metodele admise la vânarea vulpii sunt:
a) exclusiv la pândă, la dibuit şi la vizuină cu câini
b) la pândă, la dibuit, la vizuină cu câini, la nadă şi la goană
c) exclusiv la pândă, la vizuină cu câini şi la nadă

879. Metodele admise la vânarea şacalului sunt:
a) exclusiv la pândă, la dibuit şi la vizuină cu câini
b) la pândă, la dibuit, la vizuină cu câini, la nadă şi la goană
c) exclusiv la pândă, la vizuină cu câini şi la nadă

880. Câinele enot este:
a) câine de vânătoare
b) câine de agrement
c) specie de vânat

881. Metodele admise la vânarea viezurelui sunt:
a) exclusiv la vizuină cu câini
b) la pândă, la vizuină cu câini şi la goană
c) exclusiv la goană

882. Metodele de vânătoare practicate în cazul derogărilor de recoltare aprobate la râs sunt:
a) exclusiv la pândă şi la dibuit
b) la pândă, la dibuit şi la goană
c) exclusiv la dibuit şi goană

883. Metodele practicate pentru vânarea lupului, atunci când sunt aprobate derogări, sunt:
a) exclusiv la pândă şi la dibuit
b) la pândă, la nadă, la dibuit şi la goană
c) exclusiv la dibuit şi la goană

884. Metodele admise la vânarea fazanului sunt:
a) la pândă şi la dibuit
b) la sărite şi la goană
c) la pândă

885. Dintre metodele de vânătoare prezentate, vânarea fazanului este permisă prin metoda:
a) la pândă, la hrănitori
b) la goană, în zbor
c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează

886. Precizaţi care este cea mai eficientă metodă legală pentru vânarea fazanului:
a) la goană înainte de răsăritul soarelui
b) la sărite, cu câinele de vânătoare
c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează

887. Metodele admise la vânarea potârnichii sunt:
a) la pândă şi la dibuit
b) la sărite şi la goană
c) la pândă

888. Vânarea potârnichii este permisă:
a) de la apusul la răsăritul soarelui
b) la sărite, cu câinele de vânătoare, de la răsărit până la apusul soarelui
c) la pândă, seara, pe ramurile arborilor unde înnoptează

889. Metodele admise la vânarea prepeliţei sunt:
a) la pândă şi la dibuit
b) la sărite
c) la pândă

890. Metodele permise de lege pentru vânarea căpriorului sunt:
a) la pândă şi la dibuit
b) la goană şi la pândă
c) la pândă, la hrănitori şi la sărării

891. Vânarea căpriorului mascul este permisă în baza:
a) autorizaţiei de vânătoare individuale
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă

892. Vânarea căpriorului femelă este permisă în baza:
a) autorizaţiei de vânătoare individuale
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă

893. Vânarea căpriorului este permisă:
a) în orice perioadă a zilei
b) numai după răsăritul soarelui
c) numai până la apusul soarelui

894. Vânarea căpriorului este permisă:
a) la pândă, după apusul soarelui, în pădure sau teren agricol
b) la pândă la sărării sau hrănitori
c) la goană, cu câini gonitori

895. Metodele permise de lege pentru vânarea caprei negre sunt:
a) la pândă sau la dibuit
b) la goană sau cu câini gonitori
c) la pândă la hrănitori sau sărării

896. Vânarea masculului de capră negră este permisă în baza:
a) autorizaţiei de vânătoare individuale
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă

897. Vânarea femelei de capră negră este permisă în baza:
a) autorizaţiei de vânătoare individuale
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă

898. Metodele permise de lege pentru vânarea muflonului sunt:
a) la pândă şi la dibuit
b) la goană sau cu câini gonitori
c) la pândă la hrănitori sau sărării

899. Vânarea muflonului este permisă în baza:
a) autorizaţiei de vânătoare individuală
b) autorizaţiei de vânătoare în grup restrâns
c) autorizaţiei de vânătoare colectivă

900. Metodele admise la vânarea mistreţului sunt:
a) la pândă, la nadă şi la dibuit
b) la pândă, la dibuit şi la goană
c) la dibuit, la nadă şi la goană

901. Vânarea mistreţului este permisă prin utilizarea:
a) cartuşelor cu proiectile unice
b) cartuşelor cu proiectile unice sau cu alice mai mari de 5 mm
c) cartuşelor cu proiectile unice sau cartuşelor cu alice de 9 mm

902. Vânarea mistreţului este permisă:
a) exclusiv în baza autorizaţiei de vânătoare individuală
b) exclusiv în baza autorizaţiei de vânătoare colectivă
c) în baza autorizaţiei de vânătoare individuale sau a celei colective

903. Metodele admise la vânarea iepurelui de câmp sunt:
a) la pândă, la dibuit şi la goană
b) la sărite şi la goană
c) la pândă, la sărite şi la dibuit

904. Atunci când se aprobă derogări pentru recoltare, metodele admise la vânarea ursului sunt:
a) exclusiv la pândă şi la nadă
b) la pândă, la dibuit şi la goană
c) exclusiv la pândă şi goană

905. Ierunca este o specie de faună cinegetică la care vânătoare se poate practica prin metoda:
a) la goană
b) la dibuit
c) la sărite cu câini scotocitori

906. Muniţia recomandată pentru vânătoarea vulpilor este:
a) cartuşul cu proiectil unic
b) cartuşul cu alice de 2,5 mm
c) cartuşul cu alice de 3,5 - 4 mm

907. Muniţia recomandată pentru vânătoarea potârnichii este:
a) cartuşul cu alice de 1,8 mm
b) cartuşul cu alice de 2,5 mm
c) cartuşul cu alice de 3,5 mm

908. Muniţia recomandată pentru vânătoarea prepeliţei este:
a) cartuşul cu alice de 1,6 mm
b) cartuşul cu alice de 2 mm
c) cartuşul cu alice de 3,5 mm

909. Vânarea căpriorului în România este permisă prin utilizarea:
a) cartuşelor cu proiectil unic
b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm
c) cartuşelor cu alice de 9 mm

910. Vânarea muflonului este permisă prin utilizarea:
a) cartuşelor cu proiectile unice
b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm
c) cartuşelor cu alice de 9 mm

911. Vânarea iepurelui de câmp este recomandată prin utilizarea:
a) cartuşelor cu alice de 5 mm
b) cartuşelor cu alice mai mari de 5 mm
c) cartuşelor cu alice de 3,5 - 4 mm

912. Mistreţul se poate împuşca legal cu:
a) exclusiv cu glonţ tras din arme ghintuite
b) cu proiectil unic tras din arme ghintuite sau din arme lise
c) cu poşuri şi proiectil unic

913. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la gâsca mare sunt cele cu alice de:
a) 2,5 - 3,0 mm
b) 3,5 - 4,5 mm
c) 5,0 - 7,0 mm

914. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la raţa mare sunt cele cu alice de:
a) 2,0
b) 3,0
c) 3,5

915. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la raţa mică şi raţa cârâitoare sunt cele cu alice de:
a) 2,5 mm
b) 3,0 mm
c) 3,5 mm

916. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la sitar sunt cele cu alice de:
a) 2,0-2,5 mm
b) 3,0 mm
c) 3,5 mm

917. Cartuşele recomandate pentru vânătoarea la sturzii sunt cele cu alice de:
a) 2,0 - 2,5 mm
b) 3,0 mm
c) 3,0 - 3,5 mm

918. Iepurele care se îndepărtează de vânător în linie dreaptă se ocheşte:
a) la nivelul picioarelor posterioare
b) la nivelul cozii
c) la nivelul urechilor

919. La iepurele care vine direct spre vânător se ocheşte:
a) la nivelul picioarelor anterioare
b) la nivelul cozii
c) la vârful urechilor

920. La iepurele care fuge paralel cu linia standurilor, la cca 30-35 m de vânător, se ocheşte:
a) vârful urechilor
b) la vârful botului
c) la o distanţă egală cu lungimea iepurelui în faţă acestuia

921. La fazanul care zboară din faţă exact peste vânător, la cca 25-30 m înălţime, se ocheşte:
a) direct în el
b) la vârful ciocului
c) se acoperă total cu arma şi se trage cu circa o lungime de fazan în faţă acestuia

922. La fazanul care se ridică oblic, la cca 25-30 m de vânător se ocheşte:
a) deasupra acestuia şi în faţa lui, cu cca 50 cm, pe direcţia de zbor
b) deasupra acestuia cu cca 50 cm
c) la vârful ciocului

923. Când vânatul mare stă pe loc, cu partea laterală expusă spre vânător, este indicat să se tragă astfel:
a) în cap, la baza urechilor
b) în jumătatea inferioară a cavităţii toracice, puţin înapoia piciorului dinainte
c) în pulpa piciorului din spate

924. Din stand, la vânătoarea colectivă, este permis să se tragă:
a) exclusiv din picioare, pentru ca proiectilele care nu ating ţinta să ajungă în pământ
b) din orice poziţie comodă pentru vânător
c) din poziţia în genunchi sau de pe scăunel, pentru ca ochirea să fie mai sigură

925. Nu este admis să se tragă cu arma de vânătoare cu glonţ spre gonaci, când aceştia au ajuns, în teren liber, la:
a) 500 m
b) 120 m
c) 200 m

926. La vânătoare, faţă de linia standurilor nu este permis să se tragă sub un unghi mai mic de:
a) 15 grade
b) 30 grade
c) 45 grade

927. Între goane, deplasarea vânătorilor se face cu arma cu alice cu ţevi basculante:
a) descărcată şi închisă
b) descărcată şi frântă
c) încărcată, închisă şi asigurată

928. La ocuparea standului, vânătorul este obligat:
a) să se deplaseze în stânga sau dreapta, dar nu în faţă şi nici în spate, pentru a găsi un loc mai favorabil tirului
b) să caute un loc mai favorabil camuflajului, dar nu la mai mult de 7 m faţă de organizator
c) să rămână pe locul indicat de organizator

929. Cea mai eficientă metodă de vânare admisă a gâştelor este:
a) pânda
b) dibuitul
c) goana

930. Este admisă folosirea chemătorilor pentru vânarea gâştelor?
a) da, fără restricţii
b) da, cu excepţia celor electronice
c) nu, fără excepţii

931. Noţiunea de "îngrijire cu arma", a populaţiilor speciilor de interes vânătoresc, se referă la:
a) combaterea dăunătorilor naturali ai speciilor plantivore
b) împuşcarea selectivă a exemplarelor degenerate, rănite, accidentate, cu comportament anormal etc
c) împuşcarea exemplarelor care produc pagube în culturile agricole şi silvice ori animalelor domestice

932. Aprecierea "exemplarelor de selecţie", din cadrul populaţiilor de interes vânătoresc, se face:
a) după aspectul exterior, comportament şi conformaţia trofeului
b) exclusiv după aspectul trofeului
c) exclusiv după aspectul exterior, care ne oferă informaţii privind starea de sănătate a acestora

933. Vânătoarea la dibuit face parte din categoria:
a) metodelor de vânătoare individuală
b) metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns
c) metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare

934. Vânătoarea la pândă face parte din categoria:
a) metodelor de vânătoare individuală
b) metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns
c) metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare

935. Vânătoarea la pândă, după asfinţitul soarelui, este admisă la:
a) căprior şi iepure
b) cerb şi viezure
c) vulpe şi fazan

936. Vânătoarea la pândă, înainte de răsăritul soarelui, este admisă la:
a) iepure şi căprior
b) gâşte şi raţe sălbatice
c) fazan şi potârniche

937. Vânătoarea la dibuit este admisă la:
a) cervide şi capră neagră
b) potârniche şi prepeliţă
c) iepure şi fazan

938. Vânătoare cu chemătoarea se poate practica eficient la:
a) cerb comun, căprior şi vulpe
b) iepure, potârniche şi fazan
c) lapin, marmotă şi castor

939. Vânătoarea cu atrape se utilizează eficient la vânarea:
a) raţelor şi gâştelor sălbatice
b) iepurilor şi vulpilor
c) fazanilor şi potârnichilor

940. Vânătoarea la sărite se poate practica eficient la:
a) capră neagră şi căprior
b) ciori şi coţofene
c) fazani şi potârnichi

941. Vânătoarea în grup restrâns se poate practica utilizând (folosind):
a) câini de vânătoare, atrape şi chemători
b) hăitaşi şi câinii acestora
c) ogari, atrape şi gonaci

942. Conducerea vânătorii colective aparţine:
a) exclusiv paznicului de vânătoare
b) exclusiv organizatorului de vânătoare
c) unui colectiv de organizare, din care fac parte paznicul de vânătoare şi şeful grupei

943. Vânătorile colective debutează obligatoriu cu:
a) un instructaj despre cum va fi tranşat şi împărţit vânatul în ziua respectivă
b) tragerea la sorţi a numerelor care indică poziţia în stand
c) un instructaj despre cum, ce şi unde se va vâna în ziua respectivă, ocazie cu care se semnează procesul verbal de instruire

944. Vânătorul poate părăsi standul, în timpul goanei, doar pentru:
a) a da lovitura de graţie vânatului rănit retras în desiş
b) a strânge vânatul mic, care altfel ar putea fi mâncat de câini
c) nu are voie să părăsească standul

945. La deplasarea dintre goane, arma se poartă:
a) închisă în toc
b) descărcată, frântă sau, după caz, cu încărcătorul deschis
c) descărcată, dar închisă pentru a nu se deteriora bascula sau încărcătorul, după caz

946. La vânătorile colective în grup mare:
a) arma se încarcă la începutul vânătorii şi se păstrează gata de tragere pe tot parcursul acesteia
b) arma se încarcă doar după ocuparea locului în stand şi se descărcă înainte de părăsirea acestuia
c) arma se încarcă la intrarea în fondul cinegetic şi se descarcă la ieşirea din acesta

947. Arma de vânătoare basculantă se încarcă cu ţevile îndreptate:
a) în sus
b) în plan orizontal
c) în jos, spre pământ

948. Este permisă schimbarea standului indicat de organizator?
a) da, numai dacă vânătorul vecin este mai tânăr
b) da, numai în cazul vânătorilor de la margini, dar nu la mai mult de 10 m distanţă, pentru a nu intra în unghiurile de tragere ale vecinilor
c) nu este permisă

949. Sunt permise glumele cu arma îndreptată spre alte persoane?
a) doar cu arma descărcată şi frântă sau cu încărcătorul deschis
b) numai cu arma descărcată
c) nu sunt permise sub niciun motiv

950. Vânătoarea practicată în România, cu capcane autorizate, constituie:
a) infracţiune
b) contravenţie
c) activitate admisă de lege

951. Vânătoarea în cerc face parte din categoria:
a) metodelor de vânătoare individuală
b) metodelor de vânătoare colectivă, în grup restrâns
c) metodelor de vânătoare colectivă, în grup mare

952. Este legală eliberarea unei autorizaţii de vânătoare pe mai multe fonduri cinegetice?
a) nu, fără excepţii
b) da, numai pentru vânătoare în grup restrâns
c) da, numai dacă vânătoarea se desfăşoară în zile diferite

953. Este obligatoriu ca organizatorul unei acţiuni de vânătoare în grup restrâns să practice vânătoarea la acţiunea de vânătoare la care a fost desemnat?
a) da, fără excepţii
b) nu, el fiind obligat doar să asigure organizarea
c) da, doar în cazul speciei mistreţ

954. Se poate desfăşura o acţiune de vânătoare în grup restrâns în situaţia în care organizatorul desemnat lipseşte?
a) da, prin preluarea atribuţiilor organizatorului de către un alt vânător înscris în autorizaţie
b) nu, fără excepţii
c) da, doar prin preluarea atribuţiilor organizatorului de către paznicul de vânătoare

955. Autorizaţiile de vânătoare individuale se eliberează de regulă pentru:
a) un singur exemplar de vânat
b) maxim două exemplare de mistreţ şi căprior
c) maxim cinci exemplare de iepuri sau fazani

956. Autorizaţiile de vânătoare individuale se elibereză pentru:
a) maxim două fonduri cinegetice limitrofe
b) maxim două fonduri cinegetice ale aceluiaşi gestionar
c) un singur fond cinegetic

957. Autorizaţia de vânătoare individuală se eliberează pentru:
a) o singură specie de vânat
b) maxim două specii de vânat mare
c) o specie de vânat mic şi una de vânat mare

958. Termenul maxim de valabilitate al autorizaţiilor de vânătoare individuale este de:
a) 10 zile de la eliberare
b) 20 zile de la eliberare
c) 30 zile de la eliberare

959. Deţinătorul autorizaţiei de vânătoare individuale poate intra în fondul de vânătoare astfel:
a) însoţit de oricare angajat al gestionarului
b) doar însoţit de organizatorul acţiunii de vânătoare
c) singur

960. Autorizaţia de vânătoare colectivă tip A (grup restrâns) se eliberează pentru:
a) un grup de maxim 7 persoane posesoare de permis de vânătoare
b) un grup de minim 2 persoane şi maxim 5 persoane care au dreptul de a practica vânătoarea în condiţiile legii
c) un grup de maxim 10 persoane posesoare de permis de vânătoare

961. În autorizaţia de vânătoare colectivă tip A (în grup restrâns) se înscriu la eliberare în mod obligatoriu:
a) numai organizatorul acţiunii de vânătoare
b) paznicul fondului cinegetic şi vânătorii cu drept de participare la acţiune
c) organizatorul şi vânătorii cu drept de participare la acţiune

962. Termenul maxim de valabilitate al autorizaţiei de vânătoare colectivă tip A (vânătoare în grup restrâns) este de:
a) 30 zile
b) 20 zile
c) 10 zile

963. În baza autorizaţiei de vânătoare colectivă tip B (grup mare) pot practica vânătoarea în condiţiile legii un număr de:
a) minim 2 vânători
b) maxim 10 vânători
c) mai mult de 2 vânători

964. Autorizaţia de vânătoare colectivă tip B (grup mare) se eliberează astfel:
a) pe numele unei persoane care va îndeplini funcţia de organizator
b) pe numele vânătorilor participanţi
c) pe numele şefului de grupă şi a paznicului de vânătoare

965. Termenul de valabilitate al autorizaţiei de vânătoare colective tip B (grup mare) este de:
a) 10 zile
b) o zi
c) 30 zile

966. Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari se pot împuşca astfel:
a) de personalul cu atribuţii de pază şi ocrotire a vânatului de pe fondul de vânătoare respectiv ori de vânători cu ocazia vânătorilor autorizate
b) de către vânătorii membri ai grupei de vânătoare de pe fondul cinegetic în cauză chiar dacă nu deţin autorizaţie de vânătoare
c) de către studenţi sau de către personalul de specialitate al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură chiar dacă nu deţin autorizaţie de vânătoare

967. Autorizaţiile de vânătoare consumate se depun la unităţile care le-au eliberat în termen de maxim:
a) 10 zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz
b) 20 de zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz
c) 30 zile de la data expirării termenului de valabilitate sau de la epuizare, după caz

968. Este permis consumul de băuturi alcoolice în timpul acţiunii de vânătoare?
a) nu, fără excepţii
b) da, în pauzele dintre goane
c) da, dacă temperatura aerului este sub 0 sau peste 30 de grade celsius

969. Urmărirea vânatului rănit se face astfel:
a) după încetarea goanei şi numai cu aprobarea organizatorului
b) în timpul goanei, de către vânătorul care a rănit exemplarul respectiv
c) nu se urmăreşte vânatul rănit pentru că întotdeauna apare altul

970. Recuperarea vânatului căzut în timpul acţiunii de vânătoare la goană se realizează:
a) numai după încetarea goanei, de către participanţii la vânătoare
b) imediat ce a căzut, de către organizator
c) imediat ce a căzut, de către vânătorul care a tras ultimul foc

971. Cu ocazia acţiunilor de vânătoare, vânătorii se aşează în stand astfel:
a) fiecare vânător acolo unde doreşte
b) unde le-a indicat organizatorul
c) cei cu experienţă îşi aleg singuri standul

972. Echipele de căutare a vânatului mare rănit sunt stabilite de organizatori şi sunt formate din:
a) minim doi vânători dotaţi cu armament corespunzător şi câini de vânătoare
b) un vânător cu armă şi un gonac
c) doi gonaci cu câini de vânătoare

973. La vânătoare este permisă utilizarea alicelor cu diametrul de 9 mm?
a) da, numai la specia urs
b) da, numai la speciile speciile cerb comun si mistreţ
c) nu, fără excepţii

974. Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizaţiilor de vânătoare colective tip B (grup mare)?
a) da, pentru specia mistreţ
b) nu, fără excepţii
c) da, pentru speciile de păsări de pasaj

975. Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizaţiei de vânătoare colective tip A (grup restrâns):
a) da, pentru fazani şi potârnichi
b) nu, fără excepţii
c) da, pentru raţe şi gâşte admise la vânătoare

976. Se poate practica vânătoarea de la apusul la răsăritul soarelui în baza autorizaţiei de vânătoare individuale:
a) da, pentru capră neagră
b) nu, fără excepţii
c) da, pentru căprior şi cerb comun

977. Pentru exercitarea vânătorii cu arme de foc poate fi folosită orice tip de muniţie?
a) da, fără restricţii
b) da, numai pentru vânatul mare
c) nu, doar muniţiile admise la vânătoare corespunzătoare tipului si calibrului armei admise pentru specia respectivă

978. Este admisă practicarea vânătorii pe timp de furtună?
a) da, dacă vânătorii sunt echipaţi corespunzător
b) da, atunci când vânatoarea a început pe vreme bună
c) nu, fără excepţii

979. În timpul repausului vânătorilor, arma de vânătoare se păstrează:
a) încărcată şi agăţată în arbori pentru a fi ferită de câini
b) încărcată, sprijinită de raniţă sau de un autovehicul
c) descărcată, asezată în locuri care oferă o bună stabilitate şi siguranţă

980. Declanşarea focului asupra vânatului se face:
a) imediat ce vânătorul a observat mişcarea vegetaţiei în sectorul său de tragere
b) când vecinul de stand i-a semnalat vânatul
c) numai după ce vânătorul a identificat clar vânatul, iar pe direcţia lui de tragere nu pune în pericol viaţa unei persoane

981. Vânătoarea din barcă se realizează astfel:
a) vânătorul se aşează cu spatele la barcagiu, arma îndreptată cu ţevile în sus, tirul se realizează numai în faţă şi lateral
b) vânătorul se aşează cu faţa la barcagiu, arma cu ţevile în jos, tirul se realizează pe deasupra capului barcagiului
c) vânătorul se aşează langă barcagiu, arma cu ţevile îndreptate în sus, tirul se realizează pe direcţia din care apare vânatul

982. Deplasarea vânătorilor în teren, între goane, se realizează astfel:
a) în formaţie de trei coloane
b) în grupuri de 3-5 vânători, la distanţă de maxim 10 m între ele
c) în şir indian, în linişte

983. Pentru executarea tirului asupra vânatului care a trecut linia standurilor se procedează astfel:
a) se trece arma încărcată peste linia standului, cu ţeava în sus, apoi se execută tirul
b) organizatorul desemnează vânătorii care vor executa tirul în astfel de situaţii
c) nu se execută tir în astfel de situaţii

984. Dreptul de a vâna al persoanelor înscrise în autorizaţiile de vânătoare individuale se pierde dacă:
a) autorizaţiile sunt expirate, prezintă modificări de formă sau conţinut, vânătoarea se desfăşoară în afara perioadei legale, vânătorul este surprins în fondul cinegetic neînsoţit de organizator
b) vânătorul a executat foc greşit de trei ori
c) vânătorul a rănit două exemplare de vânat

985. Autorizaţia de vânătoare reprezintă:
a) documentul tip, eliberat de gestionar, pe baza căruia poate fi desfăşurată acţiunea de vânătoare
b) aprobarea dată unui vânător, de către directorul asociaţiei de vânătoare, de a efectua acţiuni de vânătoare
c) aprobarea scrisă dată unei persoane, de către paznicul de vânătoare sau de către organizatorul acţiunii de vânătoare, de a împuşca anumite exemplare ce aparţin speciilor la care vânarea este permisă

986. Instructajul privind protecţia muncii şi semnarea individuală a procesului verbal trebuie realizate obligatoriu:
a) înainte de începerea acţiunii de vânătoare
b) la eliberarea autorizaţiei de vânătoare
c) în standul de vânătoare

987. Armele de vânătoare pot fi transportate, de la domiciliul sau reşedinţa vânătorului la locul unde urmează să participe la vânătoare şi invers, în următoarele condiţii:
a) frânte ori cu închizătorul deschis, după caz
b) ţinute în toc şi neîncărcate cu muniţie
c) închise într-o cutie specială fixată în mijlocul de transport

988. La vânătoarea cu gonaci, ridicarea vânatului se face:
a) în timpul desfăşurării goanei
b) după terminarea goanei
c) oricând

989. Vânatul mare rănit se urmăreşte:
a) imediat, pentru a i se da lovitura de graţie şi a i se curma cât mai repede chinurile
b) după 1-2 ore, pentru a se aşeza şi a se "răci"
c) doar a doua zi, cu un câine limier bine dresat

990. Pentru practicarea vânătorii la raţe şi gâşte sunt admise a se folosi următoarele:
a) raţe sau gâşte domestice vii
b) mulaje de raţe şi gâşte (atrape)
c) chemători electronice

991. Câte autorizaţii colective tip B (în grup mare) se pot elibera pe un fond cinegetic în aceeaşi zi:
a) o singură autorizaţie
b) maxim două autorizaţii
c) maxim trei autorizaţii

992. După vânătoare, până la obţinerea rezultatelor examenelor de laborator pentru pesta porcină, mistreţii recoltaţi se păstrează astfel:
a) evisceraţi şi refrigeraţi
b) evisceraţi şi congelaţi
c) tranşaţi şi congelaţi

993. În vânat se trage atunci când acesta:
a) a fost zărit şi bine localizat după zgomot
b) a fost bine identificat şi se află la o distanţa corespunzatoare unui tir eficient
c) se îndreaptă spre vecin şi se găseşte la limita unui foc eficient

994. Eviscerarea iepurilor se face tradiţional prin practicarea:
a) unei tăieturi lungi de la anus până la gât
b) unei tăieturi scurte de la anus până la stern
c) unei tăieturi scurte, cât să încapă mâna, transversal la baza abdomenului

995. Răcirea vânatului mare eviscerat este indicat să fie făcută:
a) aşezat pe spate pe o pardoseală rece
b) atârnat în aer, la umbră, cu cavitatea abdominală deschisă
c) aşezat pe spate, pe zăpadă sau pe gheaţă

996. Vânatul mare eviscerat se curăţă de sânge prin:
a) ştergere cu cârpe uscate
b) ştergere cu cârpe ude
c) spălare cu apă rece şi ştergere cu cârpe uscate

997. Înainte de încărcare, ţeava armei de vânătoare se verifică pentru a vedea dacă:
a) nu este ruginită
b) nu are corpuri străine în interior
c) nu prezintă urme de lovituri vizibile

998. Carabinele se încarcă ţinându-se cu ţeava:
a) în jos
b) la orizontală
c) în sus

999. Pentru prevenirea pagubelor pe care cioara grivă şi coţofana le produc efectivelor de fazani, cea mai eficientă metodă admisă de lege pentru recoltarea acestora este:
a) recoltarea cu arma de vânătoare
b) combaterea cu stricnina
c) combaterea cu letolina

1000. Pentru scoaterea vulpilor din vizuini se poate folosi eficient următoarea metodă admisă de lege:
a) inundarea vizuinilor
b) introducerea de câini scotocitori in vizuini
c) gazarea vizuinilor

Test Examen Vânător - Super Hunter

Răspunsurile întrebărilor (1000)

Despre testul grilă